Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
La inceperea lucrarilor de tencuieli trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror executie
simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.
3. Suprafetele suport pe care se aplica tencuielile trebuie sa fie curate, fara urme de noroi,
pete de grasime etc.; suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa
fie legata cu mustati din sirma zincata de elementele pe care se aplica.
4.Tencuielile nu se vor aplica decit dupa remedierea eventualelor deficiente constatate.
5. Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o
adincime de 3-5 mm, iar suprafetele netede de beton vor fi aduse in stare rugoasa.
6.Suprafetele de lemn sau metal existente pe suprafetele din zidarie de caramida sau BCA
(ghermele, grinzi, burandrugi etc.) se vor acoperi cu plasa de rabit.
7.La suprafetele de lemn sub plasa de rabit se va aplica fie carton asfaltat, fie alta solutie
hidrofuga pentru a se evita umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala.
8. Executarea trasarii suprafetelor de tencuit
Trasarea suprafetelor care urmeaza a fi tencuite se face prin diferite metode:
- cu repere de mortar (stilpisori);
- cu scoabe metalice lungi;
- cu sipci de lemn;
- cu repere metalice de inventar.
La efectuarea trasarii se va verifica modul de fixare a reperelor, asa incit sa se obtina un
strat de mortar cu grosimea stabilita.
Daca se utilizeaza stilpisorii de mortar, acestia se vor executa din acelasi mortar ca si
prundul si vor avea o latime de 8-12 cm.
9. Executarea amorsarii
Suprafetele de beton se vor stropi cu apa si apoi se va face amorsarea prin stropire cu un
sprit (lapte de ciment) in grosime de 3 mm.
Suprafetele peretilor din zidarie de caramida vor fi stropite cu apa si vor fi amorsate prin
stropirea cu mortar fluid in grosime de max.3 mm cu aceeasi compozitie ca si mortarul
pentru stratul de grund pe suprafata de b.c.a.spritul se va executa cu mortar ciment, var,
ipsos, nisip.
Compozitie 1:0.25:3.
Pe suprafetele din plasa de sirma se va aplica spritul care are aceeasi compozitie ca si
mortarul de grund.
In timpul executarii amorsarii suprafetelor se va urmari ca spritul sa fie aplicat cit mai
uniform, fara discontinuitati prea mari.
Amorsarea suprafetelor se va face cit mai uniform fara discontinuitati, fara prelingeri
pronuntate avind o suprafata rugoasa si aspra la pipait.
10. Executarea grundului
Inainte de aplicarea grundului se va verifica daca spritul este suficient intarit si daca
suprafata amorsata este suficient de rugoasa si aspra.
Grundul in grosime de 5-20 mm se va aplica dupa cel putin 24 ore de la aplicarea
spritului pe suprafetele de beton si dupa 1 ora in cazul suprafetelor de caramida.
Daca suprafata spritului este prea uscata se stropeste cu apa inainte de aplicarea
grundului.
Grosimea stratului de grund este de maxim 15 mm.
Aplicarea mecanizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de
pina la 3 m, se executa de pe pardoselile respective sau capre mobile.
Pe suprafetele de b.c.a., stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm grosime si se va
executa dupa zvintarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip).
In timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unor suprafete plane, care sa
ascunda si sa rectifice defectele stratului suport. Suprafata grundului nu trebuie sa
prezinte asperitati pronuntate, zgirieturi, ciupituri, neregularitati etc.
Notiuni generale,alctuire,clasificri.
Prin lucrri de tencuieli se intelege acoperirea suprafetelor elementelor de constructie
"de rosu",executate din lemn,piatra,crmida si beton cu un mortar,care dup un
anumit interval de timp se intreste formnd un strat rezistent. La cldiri,peste acest strat
se aplic de cele mai multe ori si in special n interiorul cldirii,spoieli,zugrveli si in anumite
incperi,vopsitorii n ulei. n alte cazuri,stratul de tencuial se prelucreaz n mod special
sau se acoper cu substante speciale avnd un anumit scop functional.
Alctuirea tencuielilor.
Tencuielile,cu exceptia celor brute,se alctuiesc din cel putin dou straturi:
-primul strat,stratul de baz (grundul) are grosimea de 8..15mm si se execut din mortar
obisnuit;
-al doilea strat (fata vzuta) are grosimea de 5..30mm,dup felul prelucrrii si al
materialului folosit si se execut cu mortar obisnuit sau cu materiale speciale. Pentru ca
grundul s adere bine la suprafetele de beton,zidrie de piatr sau la cele din sipci si trestie,
suprafetele se vor amorsa cu un un strat de sprit.n acelasi scop pe plasele de rabit se
aplic un strat de suport (smir),care umple ochiurile
plasei.
Grundul se execut,n general,pentru orice fel de tencuial,diferenta constnd numai n
felul
materialelor din care se prepar mortarul.n mod exceptional el poate lipsi la tencuielile
pe suprafetele de beton la care fata vazut se aplica direct peste sprit si la tencuielile pe
suprafetele de rabit la care fata vzut se execut direct peste smir.
Fata vzuta se poate finisa,conform prevederilor proiectului,n urmtoarele
moduri:
-nchiderea porilor cu un strat subtire de var si adaos de ipsos(100kg ipsos\ 1 m cub var
pasta),denumit glet de var;
-acoperirea cu un strat subtire de past de ipsos fin netezit,denumit glet de
ipsos;
-tratarea in scopuri decorative:frecare cu peria de srm,rostuire,buciardare,sprituire,
pieptnare
etc.
Clasificarea Tencuielilor.
Dupa natura suprafetei pe care se aplic tencuielile pot fi:
-tencuieli pe suprafete de crmid;se execut n dou straturi(grund si strat
vizibil);
-tencuieli pe suprafete de beton si pe suprafete de zidrii de piatr;se execut din sprit,
grund si strat vizibil.
La tavane cu suprafete plane,pe plansee de beton armat monolit fr grinzi,din fsii
prefabricate de beton armat,tencuielile pot fi aplicate n dou straturi (sprit si strat
vizibil);
-tencuieli pe suprafete de sipci si trestie (tavane si pereti) care se execut n trei straturi
(sprit,grund si strat vizibil),stratul sprit avnd rolul de
amorsaj;
-tencuieli de pe suprafete de rabit (tavane) care se execut n trei straturi (smir,grund si
stratvizibil).
Dup modul de finisare tencuielile pot fi:
-tencuieli brute,constituite dintr-un singur strat executat din mortar de var gras cu sau
fr adaos de ciment;
-tencuieli obisnuite driscuite,din tinci de var aplicat pe un grund din mortar de var gras,cu
sau fr adaos de ciment;
-tencuieli sclivisite alctuite din dou straturi din mortar de ciment;
-tencuieli gletuite,pentru acoperirea fetei vzute a tencuielii;
-tencuieli decorative ,cu fata prelucrat n mod
decorativ.
Dup materialul din care se prepar mortarul,tencuielile pot fi:
-tencuieli cu mortar de var gras (mortar preparat numai cu var),att pentru grund,ct si
pentru fata vzut;
-tencuieli cu mortar de var ciment (mortar preparat cu var gras,cruia i se adaug o
cantitate de ciment potrivit cu rezistenta cerut pentru tencuial).Aceste tencuieli se
execut obisnuit pe suprafetele de beton,pe suprafetele exterioare ale cldirilor,precum si
n interior acolo unde tencuielile sunt expuse degradrilor sau loviturilor;
-tencuieli cu mortar de var si ipsos (mortar alctuit din nisip amestecat cu ciment).
Se folosesc mai ales la soclurile exterioare ale cldirilior,la tencuieli sclivisite,la peretii
expusi la umezeala permanent sau la actiuni
mecanice;
-tencuieli cu mortar de var si ipsos (mortar alctuit dintr-un amestec de nisip cu var past
si cu adaos de ipsos).Acest mortar se ntrebuinteaz mai ales la tencuirea plafoanelor din
sipci si trestie;
-tencuieli cu mortar de ipsos,cu fata vzut executat numai din ipsos pe un grund de
mortar de var ipsos.Se execut att la pereti,ct si la tavane;
-tencuieli cu materiale speciale.n aceast categorie se cuprind tencuielile exterioare
Grundul se aplic numai dup ce spritul s-a intrit,dar nu mai devreme de 24 de ore de la aplicarea
acestuia n cazul suprafetelor de beton si de o or n cazul suprafetelor de
crmid.
Grundul se aplic manual sau mecanizat cu masini de tencuit.Aplicarea manual se realizeaz
ntr-una sau n dou reprize,prin aruncarea mortarului cu canciocul,cu mistria sau cu frasul
pe suprafetele de tencuit.Mortarul se ntinde ntre stlpisori,n fsii orizontale,ntr-un strat
ct mai uniform si de grosimea acestora,ncepnd de jos n sus.Apoi,cu ajutorul dreptarului,
tinndu-l n pozitie orizontal si sprijinit pe doi stlpisori,se niveleaz mortarul prin miscri
orizontale de du-te-vino si deplasndu-l treptat de jos n sus,pentru ca astfel surplusul de
mortar s se adune pe dreptar;acest mortar se arunc napoi n targa de mortar direct cu
dreptarul,tinndu-l n pozitie vertical.
Dup prima nivelare
se completeaz golurile rmase si se niveleaz din nou.n cazul executrii tencuielilor la
pereti,folosind fsii orizontale,dreptarul se tine n pozitia vertical,lipit pe dou fsii
orizontale de ghidare si se deplaseaz pe aceste fsii cu miscri scurte n sus si n jos.
Suprafata grundului astfel obtinut nu se netezeste;ea trebuie s rmn aspr,pentru ca
s asigure buna aderent a stratului vizibil.Dac dup nivelare suprafata grundului a iesit
prea neteda,sau atunci cnd stratul vizibil urmeaz s fie aplicat dupa uscarea complet
a grundului,fata acestuia se cresteaz cu mistria pe o margine de 2.3 mm,trgndu-se linii
nclinate n dou sensuri,la distante de 5.6 mm una de alta.O aderenta si mai bun se
obtine brzdnd suprafata grundului cu linii orizontale ondulate.
Dac grundul
se aplic n mai multe straturi,la mortare pe baz de ciment sau de ipsos,fiecare
strat trebuie asternut numai dup ntrirea celui aplicat anterior,iar n cazul
mortarelor de var,numai dup ce acesta a nceput s se albeasc.Intervalele de
timp ntre straturile de tencuial aplicate separat variaz de la 1 ora pn la 48
de ore,n functie de natura mortarului.
La
executarea grundului pe peretii exteriori,pe timp clduros trebuie luate msuri pentru a
proteja suprafata de razele solare si de vnt,prin acoperirea cu rogojini umede sau
prevznd paravane pe schela exterioar.
La executarea spaletilor,la usi,ferestre si
nise,la colturi se fixeaz dreptare puse la cumpn sau la boloboc,pentru ca acestia s
rezulte drepti si verticali,respectiv orizontali.Pe tavane,mortarul de grund se aplic prin
aruncarea lui (ncepnd de la unul din colturi) ntre fsiile de ghidaj,pn la grosimea
acestora.Mortarul pentru tavane trebuie s fie mai vrtos dect cel pentru pereti
(consistenta 6.7cm).Grundul se niveleaz nti cu mahalaua apoi cu dreptarul,care se tine
aplicat pe dou fsii si se misc n drepta si n stnga,mergnd prin retragere;dreptarul
se tine putin nclinat fat de tavan,pentru a strnge pe el surplusul de mortar,care apoi se
arunc n lad.Racordarea dintre tavan si pereti se execut fie n colt drept (viu),formnd
o linie dreapt fie cu o scaf rotund simpl,fie cu un anumit profil.Racordarea n colt viu
trebuie s dea o linie perfect dreapta,care,dup aplicarea grundului,se verific cu
dreptarul.
Pentru formarea scafei rotunde simple,n coltul respectiv se arunc mortar n cantitate mai
mare si n mai multe straturi,nivelndu-l apoi cu drisca special profilat si ndreptndu-l
apoi cu un dreptar de
1.2m.
Aplicarea stratului
vizibil
Stratul vizibil este ultimul strat al tencuielii simple si are ca scop s dea acesteia forma si
aspectul definitive.Grosimea acestui strat este de 2.4 mm la aplicare.Mortarul pentru
stratul vizibil,denumit si tinci,se prepar cu nisip cu granule de pn la 1 mm diametru si
are consistenta de 9.11 cm;nainte de aplicare,mortarul se trece printr-un ciur cu ochiuri
avnd diametrul de 1,5 mm.
Dup aplicarea stratului vizibil,acesta se prelucreaz pentru a-i da o suprafat perfect
dreapt si cu aspect uniform (fr zgrieturi,urme de nndiri
etc.).
Stratul vizibil se aplic dup uscarea grundului (sau albirea lui la tencuieli cu
mortar de baz de var),ncepnd cu tavanul .Dac grundul este complet uscat,se
stropeste cu apa nainte de aplicarea stratului vizibil.La tencuieli exterioare,
Marca
mortarului
si notatia
ciment
F 25kg
M 4
-T
Var
M30kg
VAR
HIDRATAT,
VAR PASTA
SAU SLAM
DE CARBID
M
Var
pasta
sau
slam de
carbid
kg
Nisip
M cub
Kg
__
__
0,375
500
1,25
1.550
M 10 -T
Var- ciment
145
138
0,250
325
1,20
1.500
M 25 -T
Var- ciment
180
171
0,200
260
1,20
1.500
M 50- T
Ciment- var
290
275
0,085
110
1,18
1.450
M 100-T
Ciment-var
__
370
0,045
60
1,10
1.350
M 100-T
Ciment
__
385
___
__
1,25
1.550
Prepararea mortarelor
Prepararea mortarelor pe baz de ciment si var hidratat se face numai prin procedee
mecanice,asigurndu-se urmtoarele conditii:
-dozarea gravimetric a componentelor solide ale mortarului cu tolerante de +-2% pentru
lianti si +-3%pentru agregate;
-amestecarea ngrijit a mortarului pn la omogenizarea complet.
n cazul utilizrii varului hidratat nu mai este necesar operatia de stingere a
varului.
Consistenta mortarelor
Consistenta cm
Tipul mortarului si felul lucrrii
8..13
Mortare de zidrie
7....8
4....7
a.pentru zidrie de crmizi pline sau din blocuri de beton usor cu agregate
naturale sau artificiale
7...8
9..12
Mortare de tencuiala
a.mortare de tencuiala aplicate manual:
-pentru sprit
-pentru grund
-penntru stratul vizibil executat din mortar care contine ipsos
-pentru stratul vizibil executat din mortar fr ipsos
b.mortare pentru tencuial aplicate mecanizat
7....8
12
10...12
-pentru sprit
-pentru grund
Mortare impermeabile si
antiacide
Mortare
impermeabile
Mortarele impermeabile sunt mortarele de ciment preparate cu aditivul impermeabilizator
-APASTOP P.
Apastop P este un adidiv impermeabilizator pentru mortare de ciment si se prezint sub
form de pulbere de culoare alb sau gri.
Mortarul cu adaos de Apastop P aplicat n mai multe straturi constituie o hidroizolatie
rigid care poate fi adoptat la lucrrile de constructii n cazurile n care n timpul
exploatrii nu exist posibilitatea aparitiei de fisuri cu deschideri mai mari de 0,1
mm.
Produsul Apastop P se ambaleaz n saci de hrtie de 25 kg si se depoziteaza n locuri
acoperite si uscate.
Cantitatea de Apastop P care este diferit pentru fiecare strat de tencuial n parte,dar nu
mai mare de 3% din cantitatea de ciment,se amestec n prealabil cu cimentul pn la
obtinerea unui material omogen.Acest material se introduce mpreun cu nisipul necesar
n malaxor si se amestec timp de 1 min,dup care se adaog cantitatea de ap necesar
obtinerii consistentei dorite si se continu amestecarea nca 3 min.
Nisipul utilizat este de natur silicioas provenit din cariere sau
balastiere.
Mortarele se vor prepara n apropierea locului de aplicare si n cantitti astfel stabilite,
nct s se pun n lucrare ntr-un interval de maximum 45 minute de la preparare.
La fiecare amestec de mortar se verific consistenta cu conul
etalon.
Adaosul de Apastop P se utilizeaz la prepararea mortarelor aplicate
la:
-protejarea elementelor de constructii contra umidittii (tencuieli exterioare la pereti n
subteran,tencuieli la socluri de cldiri,stratul orizontal de rupere a capilarittii la zidrii,
tencuieli interioare n ncperi cu umiditate
ridicat);
-etansarea constructiilor care vin n contact direct cu apa (cuve,bazine,rezervoare,castele
de ap),fr ns ca presiunea apei s depseasc 2
at.
Mortare
antiacide
Pentru realizarea sapelor de egalizare si a celor suport sau a tencuielilor incluse n
structura izolatiilor anticorosive se folosesc mortare antiacide alctuite din:ciment de
furnal (de preferint);nisip cuartos de Vleni sau Arghires si
ap.
Pentru anumite cazuri speciale se foloseste si cimentul aluminos.
De asemenea,n componenta unor mortare se introduce si solutie apoas de Aracet E 50
(50%
ap).
Msuri de protectie a muncii
Accesul muncitorilor sub cupa betonierei malaxorului este interzis cnd ea este ridicat si
nefixat n aceast pozitie.Curtirea tobei betonierei,ntretinerea sau repararea acesteia
este permis numai dup completa oprire a masinii de deconectarea ei de la sursa de
curent electric.
Terenul din raza zonei de lucru a malaxoarelor,inclusiv cile de acces,trebuie mentinute
n stare de curtenie si s nu fie blocate.