Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
executa dupa zvintarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip).
In timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unor suprafete plane, care sa
ascunda si sa rectifice defectele stratului suport. Suprafata grundului nu trebuie sa
prezinte asperitati pronuntate, zgirieturi, ciupituri, neregularitati etc.
11. Executarea stratului vizibil
Se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nehidratat.
Stratul vizibil se va executa dintr-un mortar denumit tinci care are aceeasi compozitie cu
stratul de grund.
Tencuielile gletuite se vor realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire (cca 2 mm,
De pasta de ipsos) (glet de ipsos), netezita fin.
Gletul de ipsos se va aplica pe un strat vizibil, care are un anumit grad de umiditate, in
Cantitati strict necesare, inainte de terminarea prizei ipsosului.
Grosimea stratului vizibil este de 2-3 cm.
Suprafetele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip cu aracet, trebuie sa fie plane,
netede, fara desprinderi sau fisuri : varul folosit trebuie s aiba o vechime de cel putin 14
zile.
Toate fisurile, neregularitatile etc., se chituiesc de catre zugravul vopsitor sau se
spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru
chituirea defectelor izolate,se prepara din doua parti ipsos si o parte apa (in volume).
Pasta se realizeaza prin presararea ipsosului in apa, dupa care se omogenizeaz prin
amestecare rapida (in intervalul de maxim 1 minut de la presarare). Pasta se va prepara
in cantitati care sa poata fi folosita inainte de sfarsitul prizei ipsosului (circa 6 min.)
Pentru spacluirea suprafetelor mai mari se foloseste si pasta de ipsos - var, in proportie
de 1 parte ipsos si 1 parte lapte de var (in volume). Compozitia se va prepara n cantitati
care sa poata fi folosita in cel mult 20 minute de la preparare.
Dupa uscarea portiunilor reparate, suprafata se slefuieste cu hirtie de slefuit (in cazul
peretilor incepind de la partea superioara spre partea inferioara) dupa care se curata de
praf cu perii sau bidinele curate si uscate.
In cazul cind pe suprafata gletului se aplica vopsitorii de ulei, alchidal, nitroceluloza sau
alte vopsele care formeaza dupa uscare pelicule bariere de vapori, umiditatea gletului
trebuie sa fie de max. 8.
Dupa executarea tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor proaspat
tencuite, de urmatoarele actiuni:
- umiditate mare, care intirzie intarirea mortarului si-l altereaza;
- uscarea fortata, care provoaca prinderea brusca a apei din mortar.
Tencuieli interioare pe peretii de b.c.a. se vor executa dupa trecerea a cel pu]in 15 zile de
la executarea zidariei.
In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +50 se
vor lua masurile speciale prevazute in Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp
friguros, indicativ C 16-79.
Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de tencuire, inainte ca suportul pentru
fiecare portiune ce urmeaza a fi tencuita sa fi fost verificat si receptionat conform
instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse si conform
normativului C 18-83.
Inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli, este necesar a se verifica daca au fost
executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (de exemplu: invelitori,
plansee etc.) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte
pentru instalatii, timplarie etc.), precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare
(ghermele, praznuri, suporti, conductori electrici etc.).
Mortarele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce s-a verificat de catre conducatorul
tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de calitate, care sa confirme ca sunt
corespunzatoare normelor respective.
Pe timpul executarii lucrarilor, se verifica respectarea tehnologiei de executie, utilizarea
timpului si compozitiei mortarului indicat in proiect, precum si aplicarea straturilor
In comert exista o gama variata de lianti pentru tencuit, cu un adaos sau minus de
produsele mentionate anterior.
Indiferent de produsul utilizat, fazele de aplicare a tencuielii grosiere peste
stratul de strop sunt:
Pregatirea mortarului de tencuiala
Stabilirea nivelelor privind grosimea tencuielii (tencuiala propriuzisa precum si stabilirea
planeitatii zidului)
In plan vertical, potrivit nivelelor de planeitate se executa fisii de tencuiala, care se lasa la
zvantat
Intre fasiile de tencuiala se arunca stratul de tencuiala de cca 2-2.5 cm grosime si se
netezeste cu dreptarul
Uscarea tencuielii
Al treilea produs urmeaza tinciul.
Acest produs are rolul de a netezi tencuiala grosiera. Tinciul se gaseste in comert gata
preparat.
Fazele tehnologice in aplicarea tinciului peste tencuiala grosiera sunt:
Amestecarea tinciului cu apa pana la formarea unei paste cremoase usor de intins
Cu gletiera se intinde si netezeste tinciul peste tencuiala, in strat de 1-5 mm
Uscarea tinciului
Peste acest strat, se pot aplica spoieli cu var sau var si culori.
Daca se doreste o tencuiala cu grad de finisaj ridicat, peste care se pot aplica vopsele
lavabile se executa gletuirea peretilor. Acest procedeu utilizeaza ca produs de baza gletul.
Pentru acest produs, ca si pentru cele anterioare, in comert se gaseste o varietate de
sortimente.
Tehnologia aplicarii gletului este urmatoarea:
Se prepara amestecul de glet (liantul de glet impreuna cu apa) pana ce se obtine o pasta
cremoasa usor de aplicat pe perete
Se intinde gletul cu gletiera
Se asteapta sa se usuce
Dupa ce s-a uscat se slefuiesc nervurile rezultate din gletuire cu hartie abraziva fina
Se sterge peretele de praful rezultat din slefuire cu o carpa moale
Se procedeaza la aplicarea vopselei lavabile
Gletul fiind un produs pe baza de ipsos, adezivi, amelioratori de priza si aditivi, are rolul
de a obtine un strat de tencuiala foarte fin (rugozitate foarte mica)
Notiuni generale,alctuire,clasificri.
Prin lucrri de tencuieli se intelege acoperirea suprafetelor elementelor de constructie
"de rosu",executate din lemn,piatra,crmida si beton cu un mortar,care dup un
anumit interval de timp se intreste formnd un strat rezistent. La cldiri,peste acest strat
se aplic de cele mai multe ori si in special n interiorul cldirii,spoieli,zugrveli si in anumite
incperi,vopsitorii n ulei. n alte cazuri,stratul de tencuial se prelucreaz n mod special
sau se acoper cu substante speciale avnd un anumit scop functional.
Alctuirea tencuielilor.
Tencuielile,cu exceptia celor brute,se alctuiesc din cel putin dou straturi:
-primul strat,stratul de baz (grundul) are grosimea de 8..15mm si se execut din mortar
obisnuit;
-al doilea strat (fata vzuta) are grosimea de 5..30mm,dup felul prelucrrii si al
materialului folosit si se execut cu mortar obisnuit sau cu materiale speciale. Pentru ca
grundul s adere bine la suprafetele de beton,zidrie de piatr sau la cele din sipci si trestie,
suprafetele se vor amorsa cu un un strat de sprit.n acelasi scop pe plasele de rabit se
aplic un strat de suport (smir),care umple ochiurile
plasei.
Grundul se execut,n general,pentru orice fel de tencuial,diferenta constnd numai n
felul
materialelor din care se prepar mortarul.n mod exceptional el poate lipsi la tencuielile
pe suprafetele de beton la care fata vazut se aplica direct peste sprit si la tencuielile pe
suprafetele de rabit la care fata vzut se execut direct peste smir.
Fata vzuta se poate finisa,conform prevederilor proiectului,n urmtoarele
moduri:
-nchiderea porilor cu un strat subtire de var si adaos de ipsos(100kg ipsos\ 1 m cub var
pasta),denumit glet de var;
-acoperirea cu un strat subtire de past de ipsos fin netezit,denumit glet de
ipsos;
-tratarea in scopuri decorative:frecare cu peria de srm,rostuire,buciardare,sprituire,
pieptnare
etc.
Clasificarea Tencuielilor.
Dupa natura suprafetei pe care se aplic tencuielile pot fi:
-tencuieli pe suprafete de crmid;se execut n dou straturi(grund si strat
vizibil);
-tencuieli pe suprafete de beton si pe suprafete de zidrii de piatr;se execut din sprit,
grund si strat vizibil.
La tavane cu suprafete plane,pe plansee de beton armat monolit fr grinzi,din fsii
prefabricate de beton armat,tencuielile pot fi aplicate n dou straturi (sprit si strat
vizibil);
-tencuieli pe suprafete de sipci si trestie (tavane si pereti) care se execut n trei straturi
(sprit,grund si strat vizibil),stratul sprit avnd rolul de
amorsaj;
-tencuieli de pe suprafete de rabit (tavane) care se execut n trei straturi (smir,grund si
stratvizibil).
Dup modul de finisare tencuielile pot fi:
-tencuieli brute,constituite dintr-un singur strat executat din mortar de var gras cu sau
fr adaos de ciment;
-tencuieli obisnuite driscuite,din tinci de var aplicat pe un grund din mortar de var gras,cu
sau fr adaos de ciment;
-tencuieli sclivisite alctuite din dou straturi din mortar de ciment;
-tencuieli gletuite,pentru acoperirea fetei vzute a tencuielii;
-tencuieli decorative ,cu fata prelucrat n mod
decorativ.
Dup materialul din care se prepar mortarul,tencuielile pot fi:
-tencuieli cu mortar de var gras (mortar preparat numai cu var),att pentru grund,ct si
pentru fata vzut;
-tencuieli cu mortar de var ciment (mortar preparat cu var gras,cruia i se adaug o
cantitate de ciment potrivit cu rezistenta cerut pentru tencuial).Aceste tencuieli se
execut obisnuit pe suprafetele de beton,pe suprafetele exterioare ale cldirilor,precum si
n interior acolo unde tencuielile sunt expuse degradrilor sau loviturilor;
-tencuieli cu mortar de var si ipsos (mortar alctuit din nisip amestecat cu ciment).
Se folosesc mai ales la soclurile exterioare ale cldirilior,la tencuieli sclivisite,la peretii
expusi la umezeala permanent sau la actiuni
mecanice;
-tencuieli cu mortar de var si ipsos (mortar alctuit dintr-un amestec de nisip cu var past
si cu adaos de ipsos).Acest mortar se ntrebuinteaz mai ales la tencuirea plafoanelor din
sipci si trestie;
-tencuieli cu mortar de ipsos,cu fata vzut executat numai din ipsos pe un grund de
sa fie tinut n pozitie vertical,n care scop la incperi cu naltimi si n cazul aplicrii
mecanizate a tencuielilor,n loc de stlpisori verticali se execut fsii orizontale .Pentru
aceasta,n mod descris mai nainte,se execut dou rnduri orizontale de martori,la
distante de 50.60 cm de la tavan si de la pardoseal.ntre martorii astfel fixati se
realizeaz fsii orizontale din mortar.
La pereti exteriori,trasarea se execut la fel ca la peretii interiori,nsa pe toat nltimea
cldirii si nu separat pe fiecare etaj n parte,deoarece altfel nu se poate asigura o suprafata
plan a fatadei.
Cnd fatada este prevzuta cu elemente orizontale iesite din planul peretelui,de exemplu
bruri executate de rosu si care mpiedic tinerea firului cu plumb la o distant de zid ct
grosimea tencuielii,firul cu plumb se tine deprtat de zid,astfel ca s nu fie mpiedicat de
aceste elemente orizontale.
Apoi se msoar distanta dintre firul cu plumb si zid din 3 in 3 m si se stabileste distanta
de la fir la fata tencuielii,astfel ca s rezulte o grosime minim a
acesteia.
Dupa aceasta,se bat cuiele-martori,astfel ca floarea lor s fie la aceeasi distant de firul
cu plumb
pe toat nltimea cldirii.Mai departe se procedeaz ca la tencuielile pe pereti
interiori.
La trasarea tavanului,n centrul lui se fixeaz un martor de ipsos gros de 1.1,5 cm.Pe acest
martor se tine paralel cu unul din pereti un dreptar lung,n general ct latura mic a ncperii
,si cu ajutorul unui boloboc aplicat pe acesta,se aseaza dreptarul n pozitie orizontal;la
capetele lui se fixeaz cte un martor de ipsos prin umplerea cu mortar a spatiului dintre
dreptar si tavan.Se ntoarce apoi dreptarul n pozitia perpendicular si se procedeaz la fel,
fixndu-se alti doi martori la capetele dreptarului n noua pozitie.
Folosind martorii astfel fixati se puncteaza n mod analog linii lng pereti.Dac suprafata
tavanului este mare,se mai puncteaz si alte linii paralele,fixnd martori n prelungirea
liniilor stabilite prin martorii executati anterior si tinnd dreptarul pe doi martori alturati.
ntre martorii fixati se execut fsii de mortar de grund paralele cu una din laturi,la fel ca
la trasarea pe pereti.La fixarea martorilor se urmreste s nu se depseasc grosimea
normal a grundului.
Aplicarea spritului sau amorsajului
spritul sau amorsajul este primul strat al tencuielii si are ca scop s asigure o bun legtur
a acesteia cu suprafata de tencuit.Pentru aceasta el trebuie s fie continuu,ceea ce se
obtine prin alegerea consistentei mai fluide a mortarului de sprit (consistenta de 11.12
cm).
Peretii din zidrie de crmid se stropesc cu ap si se amorseaz prin stropire cu un mortar
fluid,care va avea aceeasi compozitie ca a mortarului pentru stratul de grund.La suprafetele
de beton si la zidrie de piatr,pentru sprit se foloseste lapte de ciment (ciment cu apa),
uneori cu un mic ados de nisip.La suprafetele de beton care urmeaz s fie tencuite,
mortarul pentru sprit se prepar din ciment cu adaos de var.Stratul de sprit se aplic fie
manual,fie mecanizat.Aplicarea mecanizat se relizeaz cu masinile de tencuit.Manual,
stratul de sprit se aplic cu ajutorul unei mturi scurte,astfel nct s formeze un strat ct
mai subtire (cca 3 mm),numai ct este necesar s acopere toat suprafata cu un strat
continuu.
Stratul de sprit nu se niveleaz,ci trebuie s rmn asa cum a rezultat din aruncarea
mortarului.
`
Pe suprafetele de rabit nu se aplic sprit,cu un strat-suport pentru grund,care se numeste
smir.Acest strat se execut din mortar de var cu ipsos sau de var cu ciment,dup cum este
si mortarul grundului.smirul se aplic apsndu-l cu dosul mistriei pe plasa de rabit,astfel
ca s intre bine n ochiurile plasei.Suprafata smirului trebuie s rmn ct mai aspr,
pentru ca s asigure o bun legtur cu grundul.
Aplicarea grundului
Grundul este stratul cel mai gros al tencuielii si serveste pentru acoperirea neregularittilor
suprafetelor de tencuit.Grosimea total normal a grundului trebuie s fie de circa 20 mm
la tencuielile pe suprafete din crmid,piatr si beton.La suprafetele de beton care urmeaz
s fie tencuite si care au rezultat din executie destul de ingrijite,fr abateri nsemnate
(de la verticala la pereti si de la orizontal la tavane),se aplic direct stratul vizibil peste spritul netezit n
prealabil dup o oarecare zvntare a lui,fr s se mai execute
grundul.
Mortarele folosite pentru stratul de grund trebuie s aib consistenta de 7.8 cm n cazul
Marca
mortarului
si notatia
ciment
F 25kg
M 4
-T
Var
M30kg
VAR
HIDRATAT,
VAR PASTA
SAU SLAM
DE CARBID
M
Var
pasta
sau
slam de
carbid
kg
Nisip
M cub
Kg
__
__
0,375
500
1,25
1.550
M 10 -T
Var- ciment
145
138
0,250
325
1,20
1.500
M 25 -T
Var- ciment
180
171
0,200
260
1,20
1.500
M 50- T
Ciment- var
290
275
0,085
110
1,18
1.450
M 100-T
Ciment-var
__
370
0,045
60
1,10
1.350
M 100-T
Ciment
__
385
___
__
1,25
1.550
Prepararea mortarelor
Prepararea mortarelor pe baz de ciment si var hidratat se face numai prin procedee
mecanice,asigurndu-se urmtoarele conditii:
-dozarea gravimetric a componentelor solide ale mortarului cu tolerante de +-2% pentru
lianti si +-3%pentru agregate;
-amestecarea ngrijit a mortarului pn la omogenizarea complet.
n cazul utilizrii varului hidratat nu mai este necesar operatia de stingere a
varului.
Consistenta mortarelor
Consistenta cm
Tipul mortarului si felul lucrrii
8..13
Mortare de zidrie
7....8
4....7
a.pentru zidrie de crmizi pline sau din blocuri de beton usor cu agregate
naturale sau artificiale
7...8
9..12
Mortare de tencuiala
a.mortare de tencuiala aplicate manual:
-pentru sprit
-pentru grund
-penntru stratul vizibil executat din mortar care contine ipsos
-pentru stratul vizibil executat din mortar fr ipsos
b.mortare pentru tencuial aplicate mecanizat
7....8
12
10...12
-pentru sprit
-pentru grund
Mortare impermeabile si
antiacide
Mortare
impermeabile
Mortarele impermeabile sunt mortarele de ciment preparate cu aditivul impermeabilizator
-APASTOP P.
Apastop P este un adidiv impermeabilizator pentru mortare de ciment si se prezint sub
form de pulbere de culoare alb sau gri.
Mortarul cu adaos de Apastop P aplicat n mai multe straturi constituie o hidroizolatie
rigid care poate fi adoptat la lucrrile de constructii n cazurile n care n timpul
exploatrii nu exist posibilitatea aparitiei de fisuri cu deschideri mai mari de 0,1
mm.
Produsul Apastop P se ambaleaz n saci de hrtie de 25 kg si se depoziteaza n locuri
acoperite si uscate.
Cantitatea de Apastop P care este diferit pentru fiecare strat de tencuial n parte,dar nu
mai mare de 3% din cantitatea de ciment,se amestec n prealabil cu cimentul pn la
obtinerea unui material omogen.Acest material se introduce mpreun cu nisipul necesar
n malaxor si se amestec timp de 1 min,dup care se adaog cantitatea de ap necesar
obtinerii consistentei dorite si se continu amestecarea nca 3 min.
Nisipul utilizat este de natur silicioas provenit din cariere sau
balastiere.
Mortarele se vor prepara n apropierea locului de aplicare si n cantitti astfel stabilite,
nct s se pun n lucrare ntr-un interval de maximum 45 minute de la preparare.
La fiecare amestec de mortar se verific consistenta cu conul
etalon.
Adaosul de Apastop P se utilizeaz la prepararea mortarelor aplicate
la:
-protejarea elementelor de constructii contra umidittii (tencuieli exterioare la pereti n
subteran,tencuieli la socluri de cldiri,stratul orizontal de rupere a capilarittii la zidrii,
tencuieli interioare n ncperi cu umiditate
ridicat);
-etansarea constructiilor care vin n contact direct cu apa (cuve,bazine,rezervoare,castele
de ap),fr ns ca presiunea apei s depseasc 2
at.
Mortare
antiacide
Pentru realizarea sapelor de egalizare si a celor suport sau a tencuielilor incluse n
structura izolatiilor anticorosive se folosesc mortare antiacide alctuite din:ciment de
furnal (de preferint);nisip cuartos de Vleni sau Arghires si
ap.
Pentru anumite cazuri speciale se foloseste si cimentul aluminos.
De asemenea,n componenta unor mortare se introduce si solutie apoas de Aracet E 50
(50%
ap).
Msuri de protectie a muncii
Accesul muncitorilor sub cupa betonierei malaxorului este interzis cnd ea este ridicat si
nefixat n aceast pozitie.Curtirea tobei betonierei,ntretinerea sau repararea acesteia
este permis numai dup completa oprire a masinii de deconectarea ei de la sursa de
curent electric.
Terenul din raza zonei de lucru a malaxoarelor,inclusiv cile de acces,trebuie mentinute
n stare de curtenie si s nu fie blocate.