Metodele biologice de combatere a buruienilor sunt in atentia legumiculturii alternative si reprezinta o componenta esentiala in combaterea integrata a buruienilor, fiind

nepoluante, economice si asigurnd pastrarea diversitatii in ecosistemele legumicole. Aceste metode au la baza folosirea unor virusuri, bacterii, ciuperci, insecte ce paraziteaza anumite buruieni. Combaterea biologica a buruienilor a luat o mare amploare pe plan mondial si pna in prezent, s-au obtinut rezultate remarcabile (Schroeder, 1985). n tara noastra unele cercetari pe aceasta tema au fost initiate la Institutul Agronomic din Cluj-Napoca (Perju si Ceianu, 1988; Perju si Salontai, 1988). Combaterea biologica a buruienilor sa dovedit a fi eficienta pe suprafete mari, in anumite zone sau bazine, infestate cu o singura specie de buruieni. n ultimul deceniu, protectia integrate a culturilor legumicole s-a extins foarte mult inct la ora actuala se considera generalizata. Combaterea integrata este definita ca o strategie de lupta impotriva daunatorilor, bolilor si buruienilor, care utilizeaza un ansamblu de metode, acordnd prioritate in mod deliberat utilizarii organismelor naturale, in contextual satisfacerii exigentelor economice, ecologice si sociologice. Combaterea integrat presupune folosirea tuturor masurilor de limitare a pagubelor, apelnd numai n ultima instanta la produse chimice pe care nu le exclude Mijloacele de combatere integrata pot fi preventive si curative si sunt de natura: agrofitotehnica, fizica, biologica, chimica. Prevenirea imbolnavirii plantelor legumicole se poate realiza prin: - Asigurarea conditiilor de mediu astfel inct acestea sa fie favorabile pentru plantele de cultra si nefavorabile pentru dezvoltarea si evolutia daunatorilor si sa nu fie deranjat echilibrul natural intre daunatori si pradatori, paraziti si antagonisti. - Amplasarea culturilor se va face dupa principiile tehnologice, speciile cu sensibilitate mare la curentii reci de aer (tomate, castraveti, pepeni, fasole) se vvor cultiva culturi in culise de plante cu port inalt (porumb, sorg etc.), prevenindu-se astfel raspndirea bacteriozelor care apar in focare si a virusurilor transmisibile prin afide. - Eliminarea din teren a resturilor vegetale afectate de atacuri. Lucrarea este obligatorie pentru culturile din sere, solarii si in cmp pe suprafete mici, iar pe suprafete mari se recomanda strngerea lor in gramezi, uscarea si arderea. Este cunoscut faptul ca eliminarea plantelor atacate diminueaza atacuril in cazul nematodului cepei si al usturoiului. Metoda cea mai eficienta pentru distrugerea germenilor agentilar patogeni si a daunatoriior este cea termica, cu aburi sub presiune, prin care se combat in principal: virusul mozaicului tutunului, bacteriile si ciupercile de sol, insectele si nematozii. Trebuie facuta deasemeni si dezinfectia materialului biologic, deoarece multi agenti patogeni care ataca culturile legumicole se transmit prin samnta, care poate fi infectata att la suprafata ct si in interior. Se recomanda metode termice de tratament umed sau uscat, prin care sunt distruse microorganismele parazite (virusuri, bacterii, ciuperci) ct si cele antagoniste, dar se impune si tratarea chimica ulterioara a semintei (de regula cu 2 - 3 zile nainte de semanat) cu produse care sa o protejeze impotriva atacului agentilor patogeni din sol. Metoda de tratament prin vacuum infiltratie are cea mai mare eficacitate (94 98 %), reduce poluarea mediului inconjurator, consumul de pesticide si favorizeaza o buna incoltire a semintelar Se aplica cu bune rezultate si in combaterea nematodului cepei si usturoiului si a paianjenului bulbilor, folosind produse cu efect nematocid

- insecticide (Vydate 24 L) inainte de plantare. Respectarea densitatii si a momentului optim de infiintare a culturilor este foarte importanta. Plantarea sau semanarea mai deasa fata de cerintele speciei, favorizeaza agentii patogeni ai daunatorii, conditiile de incubatie fiind mai prielnice. Se recomanda programarea epocii de semanat sau plantat. Astfel, la mazare, se seamana in asa fel inct faza de inflorit, sa nu coincida cu apogeul atacului de catre Laspeyresia nigricana (molia pastailor), iar prin semanatul in prima jumatate a lunii martie plantele ajung la maturitate inainte ca paduchele verde (Acyrthasiphon pisum Harr.) sa poata produce pagube. La varza, de asemenea, se alege epoca de plantat dupa aparitia primei generatii de Pieris brassicae astfel inct, plantele au timp pentru o dezvoltare mai viguroasa inainte de a apare a doua generatie a daunatorului. Semanatul mai trzi, n miristea de cereale paioase a verzei chinezesti (Brassica pekinenis), contribuie la realizarea unei culturi sanatoase, atacul de Altemaria brassicae nu se mai realizeaza spre toamna, cnd temperatura este mai scazuta, astfel inct cultura este salvata. Lucrarile de intretinere ale culturilor legumicole trebuie aplicate la timp si corespunzator tehnologiilor stabilite, pentru a mentine vigoarea plantelor si a dirija cresterea si dezvoltarea acestora. Printre masurile preventive de combatere in legumicultura biologica, C.Petrescu, (1997), mentioneaza si: intretinerea pomilor din apropierea culturilor legumicole; intretinerea unui microclimat umed si aerat care sa favorizeze activitatea pasarilor, albinelor, broastelor, insectelor utile; aplicarea masurilor de fertilizare cu compost; acoperirea solului (mulcirea).