INFLUENTA LUMINII ASUPRA CRESTERII SI DEZVOLTARII PLANTELOR LEGUMICOLE Lumina este un factor determinant n viata plantelor legumicole asupra

carora actioneaza prin parametrii specifici intensitate, durata, compozitie spectrala.Variatiile acestor parametrii nu se pot dirija dect ntr-o masura foarte mica, lumina este considerata un factor limitativ pentru cultura plantelor. Lumina este foarte importanta pentru voata plantelor pentru ca ea reprezinta suportul energetic al fotosintezei si structurii anatomice, conditionnd procesele de morfogena si orgogeneza al plantelor. Numeroase procese metabolice si fiziologice din plante sunt influentate de lumina, sinteza pigmentilor, a glucidelor, proteinelor, vitaminelor, enzimelor, nchiderea si deschiderea stomatelor, respiratia , transpiratia, formarea elemenmtelor de rod. Pentru practica legumicola, cunoasterea relatiilor plantelor de lumina cu lumina are o deosebita importanta nzonarea culturilor, stabilirea epocilor optime de nfiintare a culturilor n cmp si spatii protejate n vederea esalonarii productiei. ntocmirea schemelor de culturi succesive si asociate, procesul de productie a rasadurilor, stabilire schemelor de nfiintare a culturii si a desemii optime a plantelor, obtinerea unor produse de calitate superioara. Intensitatea luminii este un parametru determinat de valoarea radiatiei solare, naltimea soarelui si de unghiul se incidenta al razelor, fiind mai redusa cnd acesta este mai mic. Intensitatea luminii influenteaza puternic durata si ritmul de desfasurare al proceselor fiziologice, cresterea plantelor. Cu ct lumina este mai intensa, creste viteza reactiilor chimice la nivelul celulelor si procesele fiziologice din plante se desfasoara mai rapid. Plantele leguminoase cresc si se dezvolta cel mai bine la o intensitate a luminii de 2o-3oo mii de lucsi. La majoritatea speciilor, pe masura ce intensitatea luminii creste, pna la nivelul de 50 de licsi, curba fotosintezei are o alura ascendenta, apoi ramne constanta pna la o suta mii de lucsi si scade brusc peste aceasta valoare denumita ,saturasie luminoasa,,. Cunoasterea nivelului minim al intensitatii luminii de la care ncepe activitatea fiziologica pentru fiecare specie. La alegerea zonelr de cultuta, stabelirea epocilor de nfiintare a culturilor n cmp si sere, alegerea speciilor n culturile asociate, aplicarea unor lucrari de ngrijire. Clasificarea plantelor leguminoase, pretentioase la lumina, necesita minimum 8ooo lucsi, din care fac parte tomate, ardei vinete, bame, fasole, castraveti , pepeni galbeni, castraveti. Mediu pretentioase la lumina, care necesita 4ooo-6ooo lucsi, morcov, patrunjel, telina, marar, salata spanac, ridichi si altele. Putin pretentioase la lumina, necesita 2ooo-3ooo lucsi, plantele perene, ceapa verde, sfecla pentru frunze, macrisul si altele.

Nepretentioase , nu necesita luminaa pentru formarea partilor comestibile, andivele, sparanghelul, ciupercile, cardonul, telina de pitiol. Speciile din prima grupa se vor cultiva n zonele cele mai favorabile din sudul tarii, primavara mai trziu sau vara, iar pentru cultura lor n sere se vor aplica tehnologii speciale. Plantele mai putin pretentioase se pot cultiva n partea nordica a tarii pe terenuri cu expozitie mai putin corespunzatoare, primavara devreme si toamna mai trziu. Iarna n sere se pot folosi drept culturi secundare n culturile asociate sauintercalate de legume. Plantele din grupaspeciilor nepretentioase la luminap necesita cultivarea la ntuneric, n locuri special amenajate, cum ar fi ciupercile, sau efectuarea lucrarii de etiolare a organelor comestibile ca n cazul obtinerii lastarilor de sparanghel, petiolilor de cardon si telina, inflorescentelor de conopida, tulpinilor de praz so la fortarea cicorii pentru obtinerea anghivelor. n lipsa luminii, partile eliolate ale plantelor prezinta sesuturi cu celule mari si membrane subtiri, sunt mai fragede, mai suculente, au un gust mai placut, un continut mai redus n substante amare si mai ridicat n aminoacizi. n cadrul exigentelor generale ale speciei fata de intensitatea luminii, apar diferente n anumite fenofaze. Deosebit de pretentioase sunt plantele imediat dupa rasarire, n faza de rasad, cresterilor active, la mbobocire, nflorire, acumularea substantelor de rezerva. Aceste pretentii se reduc la germinarea semintelor, cu exceptia unor specii ca salata, telina , morcovul, care germineaza mai bine n prezenta luminii, si n faza de repaus vegetativ la speciile bienale si perene.