DETERMINAREA CONCENTRAȚIEI DE ZAHĂR A UNEI SOLUȚIE CU

AJUTORUL REFRACTOMETRUL ABBÉ

Scopul lucrării este de a înțelege principiilor fizice utilizate pentru determinarea

concentrație de zahar dintr-o soluție prin măsurarea indicele de refracție al soluției cu
refractometrului Abbé.

Principiul fizic al metodei

Metoda se bazează pe fenomenul de reflexie totală a luminii. Reflexia totală este
fenomenul optic de reflexie a luminii pe suprafața de separare dintre două medii
transparente, atunci când unghiul de incidență este atât de mare încât refracția nu mai
poate avea loc, adică depășește unghiul limită egal cu 90° (π/2 radiani). În astfel de
condiții, întregul fascicul de raze incidente este reflect pe suprafața de separație dintre
cele două medii.

Descrierea refractometrului Abbé.

Refractometrul este format din următoarele componente: două prisme transparente
(prisma de iluminare, prisma de măsură), luneta pentru observarea și citirea indicelui de
refracție, două butoane pentru compensare (ajustarea linie de separație și a culorilor) și
oglindă care reflectă razele ce vin de la sursă înspre prismă.
Compensatorul este format dintr-un sistem de prisme ce au rolul de a recombina
lumina dispersată pentru a elimina culoarea, în cazul în care se lucrează cu lumină albă.
Partea principală a aparatului o constituie prisma dublă de flint (n=1,75), formată
din două jumătăți de paralelipiped tăiate pe diagonală. Spațiul dintre prisme, în care se
introduce lichidul de cercetat, este de 0,15 mm. Cu ajutorul refractometrului se pot
determina indici de refracție cuprinși între 1,30 și 1,72, cu o acuratețe de 0,0005.
Măsurarea indicelui de refracție se face la temperatură constant [temperatura
camerei (⁓ 21C)], deoarece valoarea indicelui se modifică cu schimbarea temperaturii.

Imaginea 1. Componentele refractometrului Abbe

1
 Modul de lucru.
I - Verificarea exactității aparatului
Înaintea determinării indicelui de refracție a unei substanțe de studiat este necesar ca
refractometrul să fie calibrat (verificat). Calibrarea se face prin măsurarea indicelui
de refracție al apei distilate, care la 21C este de 1,333, sau al altui lichid cu indice de
refracție cunoscut.
Măsurarea indicelui de refracție al apei distilate se realizează astfel:
1. Se deschide blocul prismelor și se pune, cu ajutorul unei pipete, câteva picături de apă
până se formează o peliculă subțire pe suprafața prismei inferioare.
Se închide blocul prismelor, care se blochează cu șurubul de blocare (Imaginea 1).
2. Se rotește oglinda pentru a se obține o iluminare cât mai bună a câmpului vizual, iar
prin rotirea ocularului lunetei se obține o imagine clară a firelor reticulare (Imaginea
2). Cu ajutorul compensatorului de sus se compensează culorile care apar la linia de
separație.
3. Cu ajutorul compensatorului de jos, privind prin ocular, se aduce linia de separație,
dintre câmpul întunecat și cel luminos, la intersecția firelor reticulare, ca în imaginea
de mai jos.

Imaginea 2. Linia de separare la intersecția firelor reticulare

4. Se citește pe scala de jos, observată prin lupă, indicele de refracție.

5. Valoarea măsurată ( napam ) și diferența de calibrare (napa) obținută prin calcul se vor
trece în tabelul 1.
napam - indicelui de refracției al apei distilate măsurat;
napat - indicelui de refracției al apei distilate teoretic ( napat =1,333);
napa = napam - napat
6. După terminarea măsurătorilor se deschide blocul prismelor și se curăță fețele de
lucru ale prismelor.
II - Măsurarea indicelui de refracție al soluției de zahar:
Pentru determinarea valorii indicelui de refracție a soluție de zahar se va măsura
valoarea sa la care se va adună diferența de calibrare calculată pentru apă distilată
(napa).
1. Se deschide din nou blocul prismelor și se pune o peliculă subțire de soluție de zahăr
pe suprafața prismei inferioare.
2
2. Se caută linia de separație dintre câmpul întunecat și cel luminos și se aduce la
intersecția firelor reticulare, ca în imaginea 2. Se clarifică linia de separație și
se reduc culorile cu ajutorul compensatorului de sus.
3. Se citește, pe scala de jos observată prin lunetă, indicele de refracție al soluției
de zahar 1.
4. După terminarea citirii, se deschide blocul prismelor și se curăță suprafețele de
lucru ale prismelor.
5. Se fac mai multe citiri pentru fiecare soluție și se caută, folosind tabelul,
concentrațiile soluțiilor de zahăr.
6. Datele obținute și erorile obținute prin calcul se trec în tabelul 1.
7. Se calculează valoarea indicelui de refracție corectat ( ns1 ):
𝑛𝑚
𝑠1 - indicelui de refracției al soluție de zahăr 1 măsurat;
𝑛𝑠1 - indicelui de refracției al soluție de zahăr 1 corectat ;
𝑛𝑠1 = 𝑛𝑚𝑠1 - napa

8. Se calculează valoarea medie a indicelui de refracție corectat (̅̅̅̅)

𝑛𝑠1

Tabel 1. Tabel pentru valorile indicelui de refracție al soluției de zahăr 1

Nr. Soluția de zahăr 1
Det. napa m napă ns1m ns1 ns1 S S n s1 Er (%)
1
2
3

9. Se repetă experimentul pentru soluția de zahăr 2 și se completează tabelul 2.

Tabel 2. Tabel pentru valorile indicelui de refracție al soluției de zahăr 2

Nr. Soluția de zahăr 2
Det. napa m napă ns2m
ns2 ns2 S Sns2 Er (%)
1
2
3

Rezultatul final al determinărilor indicelui de refracție se scrie sub forma:

n = 𝑛̅  Sn
Notă:
𝑛̅ - media aritmetica a lui n 𝑆
S - funcția STDEV din MS Excel 𝑆𝑛̅ = , i este numărul total de valori (în acest caz este 3)
√𝑖
𝑆𝑛̅
𝐸𝑟 = ∙ 100
𝑛̅
3