Numele şi prenumele:

Grupa: Data:

L.02. DETERMINAREA CURBEI PRESIUNII DE VAPORIZARE PENTRU APĂ

1. Desfăşurarea lucrării
Se efectuează următoarele operații:
• se verifică instalația din punct de vedere funcțional;
• se citeşte presiunea atmosferică;
• în prealabil, se încălzeşte apă într-un vas metalic şi se citeşte valoarea temperaturii de fierbere la un termometru;
• se toarnă apa din vasul metalic în vasul din sticlă 6 până la reperul indicat; se aşează vasul din sticlă pe platanul
pompei de vid;
• se citeşte valoarea temperaturii cu ajutorul termometrului 7 care se aşează în poziție verticală şi se agită pentru
uniformizarea temperaturii în vas şi pentru o micşorare a
timpului de răspuns;
• se acoperă vasul din sticlă, cu clopotul 5, se închide robinetul
8 care face legătura între mediul de sub clopot şi mediul
ambiant şi se pune în funcțiune instalația cu ajutorul
electromotorului 2, prin intermediul întrerupătorului 9;
• simultan, se urmăresc starea apei din vasul aflat sub clopot şi
presiunea vacuummetrică indicată de vacuummetru;
• în momentul formării primelor bule de vapori, se opreşte
pompa cu ajutorul întrerupătorului 9 şi se citeşte valoarea
presiunii vacuummetrice;
• se deschide robinetul 8, se ridică clopotul din sticlă şi se
citeşte din nou valoarea temperaturii, după care se repetă operațiile anterioare;
• se efectuează cel puțin 10 determinări la diferite temperaturi, centralizându-se apoi toate datele.

2. Rezultatele măsurătorilor
Tabelul 1. Rezultatele măsurătorilor

Presiunea Presiunea Presiunea Presiunea

Nr. Eroarea
atmosferică Temperatura vacuummetrică absolută recalculată
crt. relativă
p0 t pv p prec
[mmHg] [°C] [kgf / cm²] [Pa] [Pa] [%]
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

02.1
 3. Prelucrarea datelor experimentale
Cu ajutorul mărimilor măsurate cuprinse în tabelul 1 se calculează presiunea
absolută cu relația:
p = 133,32  p0 − 9,81 10 4  pv [Pa] (1)
1. p1 = 133,32  p0 − 9,81 10 4  0 = 133,32  [Pa]
2. p2 = [Pa]
Valorile calculate ale presiunii absolute corespunzătoare fiecărei valori a temperaturii măsurate se
vor trece în tabelul 2.
Ecuația curbei presiunii de vaporizare pe o porțiune relativ restrânsă se poate aproxima utilizând o
ecuație exponențială de forma:
p = a  ebt
unde constantele a şi b se determină cu relațiile:
n n
t i =  lnpi =
i =1 i =1

2 n
 n 
 t i  = ti  lnpi =
 i =1  i =1

n
t i 2 =
i =1

n n n
n   (t  lnp ) −  t   lnp
i i i =1 i i =1 i
b = i =1 n n =
n  t 2 − (  t )2
i =1 i i =1 i
n n
 ln pi  ti
ln a = i =1 − b  i =1 = a=
n n
Tabelul 2. Sinteza rezultatelor
n 2 n n n
 n 
n t i  t i  t i 2 lnpi ti lnPi a b
i =1  i =1  i =1 i =1 i =1

Ecuația de regresie este: p =

Cu ajutorul acesteia se recalculează valorile presiunii de vaporizare şi se trec în tabelul 1.

Apoi se poate calcula eroarea relativă a fiecărei măsurători față de valoare dată de curba cea mai
probabilă:
pcalc . − precalc
r p = =
precalc

02.2