Costin-Ionuț DOBROTĂ

PROBLEME
DE
MECANICĂ

pentru CLASA a IX-a

Editura StudIS
adicenter@yahoo.com
Iasi, Sos. Stefan cel Mare, nr.5
Tel./fax: 0232 – 217.754

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

DOBROTĂ, COSTIN-IONUŢ
Probleme de mecanică pentru clasa a IX-a /
Costin-Ionuţ Dobrotă. - Iaşi : StudIS, 2018
Conţine bibliografie
ISBN 978-606-48-0013-8

53

Pre-press, tipar digital şi finisare:

S.C. ADI CENTER SRL
Şos. Ştefan cel Mare, nr. 5
Tel.: 217 754

Copyright © 2018. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate

autorului.

http://fizicaliceu.com
Probleme de mecanică

Lucrarea se adresează elevilor de clasa a IX-a, dar este utilă și elevilor care
se pregătesc pentru examenul de bacalaureat sau pentru examenul de admitere în
învățământul superior. Problemele propuse pot fi rezolvate în clasă împreună cu
profesorul sau pot constitui teme pentru acasă, fiind grupate în capitole și
subcapitole, conform programei de fizică actuale. Totodată, problemele propuse
în această lucrare sunt grupate pe grade de dificultate și „marcate” astfel:
/0/ probleme – exerciții care se rezolvă utilizând relații prin care se definesc
mărimi fizice sau relații care descriu fenomene fizice elementare,
/1/ probleme – aplicații de nivel mediu,
/2/ probleme complexe care implică fenomene și analize complexe,
/3/ probleme de nivel avansat care implică evaluări de situații și fenomene,
discuții, sau probleme de limită și extrem.
Pentru problemele de tip /0/ și /1/ sunt oferite doar răspunsuri sub formă literală și
numerică, în timp ce problemele de tip /2/ și /3/ au indicații de rezolvare sau
rezolvări complete. Culegerea conține și un număr de probleme în care se cer
reprezentări grafice în aplicația Excel, pe care le considerăm utile pentru
înțelegerea, descrierea, modelarea și interpretarea matematică a fenomenelor
fizice. Testele recapitulative incluse în culegere sunt alcătuite din probleme
grupate pe grade de dificultate, oferind astfel posibilitatea elevilor să se
autoevalueze.

Mulțumesc colegei mele, prof. Lenuța Basoc și elevei noastre Teodora-Elena

Bulichi, pentru discuții clarificatoare, corecturi, propuneri și rezolvări de
probleme.

Pentru rezolvarea numerică a problemelor se consideră accelerația gravitațională

g 10 m/s2 .

Succes!

Prof. dr. Costin-Ionuț DOBROTĂ

Auxiliar avizat prin OMEN Nr. 3530/04.04.2018

3
 Cuprins

NOȚIUNI TEORETICE ........................................................................................ 7

SISTEMUL INTERNAȚIONAL DE MĂRIMI ȘI UNITĂȚI ..................................................... 7
NOȚIUNI ELEMENTARE DE CALCUL MATEMATIC ......................................................... 9
MĂRIMI FIZICE, RELAȚII MATEMATICE ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ ................................ 15
MIȘCARE ȘI REPAUS ...................................................................................... 24
MIȘCAREA RECTILINIE UNIFORMĂ ............................................................................. 24
Viteza medie ........................................................................................................... 24
Viteze relative (aplicații în cazul unidimensional) .................................................. 26
Viteze relative (aplicații în cazul bidimensional)..................................................... 27
Vectorul viteză medie ............................................................................................. 28
Legea mișcării. Întâlniri. Grafice.............................................................................. 28
MIȘCAREA RECTILINIE UNIFORM VARIATĂ................................................................. 30
A n-a secundă de mișcare ....................................................................................... 31
Legi de mișcare. Întâlniri. Grafice ........................................................................... 32
Mișcare neuniform variată ..................................................................................... 33
Mișcări pe verticală în câmp gravitațional (fără frecări) ......................................... 34
Aruncări pe orizontală sau oblice în câmp gravitațional (fără frecări) ................... 36
PRINCIPIILE MECANICII NEWTONIENE ȘI TIPURI DE FORȚE .............. 37
PRINCIPIILE MECANICII NEWTONIENE ........................................................................ 37
FORȚA DE TENSIUNE ................................................................................................... 40
Tijă rigidă (de masă neglijabilă) .............................................................................. 43
Accelerații relative .................................................................................................. 43
Fire reale (cu masă)................................................................................................. 44
Scripeți mobili ......................................................................................................... 44
FORȚA DE FRECARE LA ALUNECARE ........................................................................... 45
Mișcarea pe plan înclinat ........................................................................................ 48
Principiul fundamental și ecuații de mișcare .......................................................... 52
Reacțiunea forței de frecare, compuneri de accelerații, forță de inerție ............... 53
Lanțuri și cabluri...................................................................................................... 56

4
 FORȚA ELASTICĂ. LEGEA LUI HOOKE ........................................................................... 57
LEGEA ATRACȚIEI UNIVERSALE .................................................................................... 63
TEOREME DE VARIAȚIE ȘI LEGI DE CONSERVARE ................................ 64
LUCRUL MECANIC. PUTEREA MECANICĂ .................................................................... 64
Produsul scalar a doi vectori, definiția lucrului mecanic ......................................... 64
Lucrul mecanic ......................................................................................................... 65
Lucrul mecanic: forțe variabile (dependente de coordonată) ................................ 67
Corpuri cu dimensiuni semnificative: stâlpi, cilindri, cărămizi, lanțuri… ................. 68
Randamentul planului înclinat ................................................................................ 70
Puterea mecanică .................................................................................................... 70
Puterea mecanică: plan înclinat și pantă de unghi mic ........................................... 73
TEOREMA VARIAȚIEI ENERGIEI CINETICE .................................................................... 73
ΔEc în mișcări pe orizontală sau pe verticală ........................................................... 73
ΔEc pe plan înclinat .................................................................................................. 76
ΔEc cu forțe variabile ............................................................................................... 77
LEGEA CONSERVĂRII ENERGIEI MECANICE ................................................................. 79
Energia cinetică. Energia potențială ........................................................................ 79
Conservarea energiei mecanice .............................................................................. 80
Corpuri suspendate prin fire sau tije, lanțuri și cabluri, sisteme de corpuri ........... 81
Conservarea energiei: resorturi și fire elastice........................................................ 83
ΔEc = Ltotal și conservarea energiei mecanice, sau ΔEtotal = Lneconservativ ...................... 84
IMPULSUL MECANIC. CIOCNIRI ................................................................................... 86
Impulsul. Calculul variației impulsului. Teorema variației impulsului punctului
material ................................................................................................................... 86
Ciocnirea plastică..................................................................................................... 88
Explozii. Legea conservării impulsului sistemului de puncte materiale .................. 90
Ciocnirea perfect elastică ........................................................................................ 92
ECHILIBRUL MECANIC .................................................................................. 93
ECHILIBRU DE TRANSLAȚIE .......................................................................................... 93
ECHILIBRU DE ROTAȚIE................................................................................................ 93
TESTE RECAPITULATIVE ............................................................................... 95
Test I /0/ (Timp de lucru: 30 minute) .......................................................................... 95
5
 Test II /0/ (Timp de lucru: 30 minute)......................................................................... 96
Test III /1/ (Timp de lucru: 50 minute)........................................................................ 97
Test IV /1/ (Timp de lucru: 50 minute) ....................................................................... 99
Test V /1/ (Timp de lucru: 50 minute) ...................................................................... 101
Test VI /2,3/ (Timp de lucru: 90 minute) .................................................................. 103
SOLUȚII ȘI REZOLVĂRI ............................................................................... 106
SOLUȚIILE TESTELOR .................................................................................. 181
Indicații și rezolvări: Testul VI ............................................................................... 182
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................... 187

6
 NOȚIUNI TEORETICE
SISTEMUL INTERNAȚIONAL DE MĂRIMI ȘI UNITĂȚI

Mărimi fizice și unități de măsură fundamentale în SI

Nr. Unitate de
Mărime fizică fundamentală Simbol
crt. măsură
1 Lungime: l, L, h, x, … metru m
2 Timp: t, T, τ secundă s
3 Masă: m, M kilogram kg
4 Cantitatea de substanță: ν mol mol
5 Temperatura termodinamică: T Kelvin K
6 Intensitatea curentului electric: I Amper A
7 Intensitatea luminoasă: Iv candela cd

Observație: Prin excepție, masa se măsoară în kg și nu în g, așadar gramul este

submultiplu al kilogramului, și nu invers 1g  103 kg  . În termodinamică,
pentru a corela unitățile de măsură ale masei și cantității de substanță, se exprimă
masa în kg, iar cantitatea de substanță se poate exprima în kmol.

Mărimi fizice și unități de măsură derivate din unități fundamentale ale SI

(exemple)
Unitatea de măsură
Unitatea de măsură
Mărime fizică: simbol exprimată în unități
în SI
fundamentale ale SI
Unghiul: α rad – radian m·m−1
Unghiul solid: Ω sr – steradian m2·m−2
Arie: A, S m2
Volum: V m3
Viteză: v m/s
Accelerație: a m/s2
Densitate: ρ kg/ m3
Forță: F Newton: N kg·m·s−2
Presiune: p Pascal: Pa = N·m−2 kg·m−1·s−2
Lucrul mecanic, energia,
Joule: J = N·m kg·m2·s−2
căldura: L, E, W, Q
Puterea: P Watt: W = J·s−1 kg·m2·s−3
7
 Sarcina electrică: q Coulomb: C A·s
Tensiunea electrică: U Volt: V = J·C−1 kg·m2·s−3·A−1
Rezistența electrică,
reactanța, impedanța: R, X, Ohm: Ω = V·A−1 kg·m2·s−3·A−2
Z

Unități de măsură tolerate (exemple)

Unitatea de
Nr. Mărime Unitatea de măsură exprimată
măsură
crt. fizică în unități ale SI
tolerată
Ångstrom 1Å = 10–10 m
1an–lumină =
1 Distanță
an – lumină = 3·108 (m/s)·365,25·24·3600 s =
9,4607304725808·1015 m
minutul 1min. = 60 s
2 Timp, durată
ora 1h = 60 min. = 3600 s
3 Masă tona 1t = 103 kg
4 Arie hectarul 1ha = 104 m2
5 Volum litrul 1L = 10–3 m3
Energie, kilowatt-ora 1kWh = 3 600 000 J
6
căldură calorie 1cal = 4,185 J
7 Putere cal putere 1CP = 735,49 W ≈ 736 W
1atm = 101.325 Pa ≈ 105 Pa
atmosfera
1 bar = 105 Pa
8 Presiune milimetru
1mmHg ≈ 1torr = 1/760 atm ≈ 133,3
coloană de
Pa
mercur
grad Celsius T  K   t  ο C   273,15
10 Temperatură
t  ο F  t  C   32
grad 9 ο
Fahrenheit 5

8
Submultiplii și multiplii unităților de măsură în SI

Denumire Simbol Factor de multiplicare

pico p– 10–12
nano n– 10–9
micro µ– 10–6
mili m– 10–3
centi c– 10–2
deci d– 10–1

deca da– 101

hecto h– 102
kilo k– 103
mega M– 106
giga G– 109
tera T– 1012

NOȚIUNI ELEMENTARE DE CALCUL MATEMATIC

Exponenți
xn semnifică x înmulțit cu el însuși de n ori, unde x se numește baza iar n este
exponentul (de exemplu: 53  5  5  5  125 ). Dacă n = 2, x2 se citește „x pătrat”, iar
dacă n = 3, x3 se citește „x cub” (exemple: m2 se citește „metru pătrat”, iar m3 se
citește „metru cub”). Dacă n = 1/2, x1/2  x se citește „rădăcina pătrată a lui x”,
iar dacă n = 1/3, x1/3  3 x se citește „rădăcina cubică a lui x”.

Reguli de calcul cu puteri

1 n 1
 x1  x, x 0  1, x 1  ,x  n,
x x
1 1
 xx , 2 n
xx ,
n

9
 Produsul a două puteri: xm  xn  xmn ,  x  y
n
  xn  y n ,
n
xm xn  x 
 Raportul a două puteri: n  x mn ,  
x yn  y 
Puterea unei puteri:  x m   x mn
n


Notația științifică și puterile lui 10

În fizică, se întâlnesc frecvent valori numerice exprimate prin numere foarte mari
sau foarte mici care se scriu folosind notația științifică sub forma unui număr
zecimal cu o cifră în stânga separatorului zecimal (virgula), multiplicat cu o putere
a lui 10: a 10b .
Exemple:
 Viteza luminii în vid: c  2,99792458 108 m/s 3 108 m/s;
 Raza medie a Pământului: RP  6,371 106 m;
 Masa electronului: me  9,109382911031 kg 9,11031 kg;
 Numărul lui Avogadro: N A  6, 02214129 1023 mol-1 6, 022 1023 mol-1 ;
 Sarcina electrică elementară: e  1, 602176565 1019 C 1, 6 1019 C.

Operații matematice cu puterile lui 10

Considerăm următoarele numere în notație științifică: a 10m , b 10n și c 10n .
   
a 10m  b 10n  a  b 10mn ;
  
Exemplu: 2,31105  3,12 1016  7, 211011
a 10m a
  10mn ;
b 10 n
b
3, 6 1012
Exemplu:  0,5 1014  5 1013
7, 2 102
 b 10n  c 10n  b  c  10n ;
Exemplu: 2,4 105  3,1106   0,24  3,1 106  3,34 106
 b 10n  c 10n  b  c  10n ;
Exemplu: 2,4 105  3,8 105   2,4  3,8 105  1,4 105

10
Observație: În limbaje de programare (C++, Fortran, etc.) și în aplicații (Excel,
Access, etc.) notația științifică a 10b se scrie în forma „aEb” sau „aeb”. De
exemplu, 6, 022 1023 se scrie în forma 6,022e23, iar 1, 6 1019 se scrie în forma
1,6e–19.

Algebră: ecuații și sisteme de ecuații

Ecuațiile scrise utilizând simboluri ale mărimilor fizice sunt frecvent folosite în
fizică. O ecuație, numită uneori și egalitate, relație sau formulă, conține un singur
semn „egal” care desparte cei doi membri ai ecuației (stâng și drept). O ecuație
rămâne adevărată dacă orice operație validă făcută asupra unui membru al ecuației
este făcută și asupra celuilalt membru. Operațiile pot fi: (a) adunarea sau scăderea
unui număr sau unei mărimi fizice, (b) înmulțirea sau împărțirea cu/la un număr
sau o mărime fizică, (c) ridicarea fiecărui membru al ecuației la aceeași putere.

b
Ecuația de gradul I, în x: a  x  b  0, cu a  0, are soluția x  .
a

Ecuația de gradul II, în x: ax2  bx  c  0 , cu a  0 , are soluțiile (numite și

b  
rădăcinile ecuației) x1,2  , unde   b2  4ac este discriminantul
2a
ecuației. Dacă   0 ecuația are două soluții reale și distincte, dacă   0 ecuația
are o soluție reală, iar dacă   0 ecuația are soluții matematice complexe care,
de regulă, nu pot avea semnificație fizică.
Cazuri particulare:
i) dacă b  0 , ecuația devine ax 2  c  0,
c
iar soluțiile matematice sunt x1,2   ,
a
ii) dacă c  0 , ecuația devine ax2  bx  0   ax  b  x  0,
b
iar soluțiile matematice sunt x1  , x2  0.
a

Observație: În cazul în care o ecuație are mai multe soluții matematice,

rezolvitorul problemei de fizică trebuie să decidă dacă ambele soluții au
semnificație fizică sau doar una dintre soluții reprezintă un răspuns fizic corect.

11
 at 2
Exemplul 1: să se rezolve ecuația x  v0t  , dacă necunoscuta este a.
2
Ecuația este de gradul I și se rezolvă prin transformări succesive, astfel:
 se înmulțesc ambii membri ai ecuației cu 2: 2x  2v0t  at 2 ;
 se separă termenul care conține necunoscuta, a: 2 x  2v0t  at 2 ;
2 x  2v0t
 se împart ambii membri ai ecuației la t 2 : 2
 a;
t
2  x  v0t 
 se scrie soluția, în forma cea mai simplă: a  .
t2

at 2
Exemplul 2: să se rezolve ecuația x  v0t  , dacă necunoscuta este t.
2
Ecuația este de gradul II și se rezolvă astfel:
 se formează ecuația de gradul II în t: 2 x  2v0t  at 2  at 2  2v0t  2 x  0,
 se exprimă discriminantul ecuației:   4v02  4a(2 x)    4(v02  2ax),
 se scriu soluțiile matematice:
2v0   2v0  4(v02  2ax)
t1,2   t1,2  ,
2a 2a
v0  v02  2ax
 se scriu soluțiile, în forma cea mai simplă: t1,2  .
a
Aplicație numerică: dacă distanța parcursă de un automobil este x = 100 m, cu
viteza inițială v0 = 10 m/s și cu accelerația a = 1,5 m/s2, să se calculeze durata
mișcării, t.
Soluțiile matematice sunt reale și distincte:
10  102  2 1,5 100 10  400
t1,2   t1,2  , adică t1 6, 67 s și
1,5 1,5
t2  20s.
Cea de-a doua soluție matematică nu reprezintă un răspuns fizic corect deoarece
durata mișcării unui automobil nu poate fi negativă. Răspunsul corect, care are
semnificație fizică, este unic: t 6,67s.

Sisteme de ecuații. Dacă într-o problemă apar două necunoscute, x și y, sunt

necesare două ecuații independente pentru a determina în mod unic valorile celor
două necunoscute. O metodă tipică de rezolvare este metoda substituției, în care
12
se scoate x în funcție de y dintr-o ecuație, se înlocuiește x în cea de-a doua ecuație
care va conține o singură necunoscută, y. Se rezolvă această ecuație în y și se
înlocuiește valoarea obținută în prima ecuație pentru a-l afla și pe x.
În general, pentru a afla n necunoscute, sunt necesare n ecuații independente.
at 2
Exemplu: folosind ecuațiile v  v0  at și x  v0t  , să se obțină expresii
2
matematice pentru a și t.
v  v0
 se exprimă a din prima ecuație: v  v0  at  a  ,
t
v  v0 t 2
 se înlocuiește a în cea de-a doua ecuație: x  v0t  
t 2

x  v0t 
 v  v0  t  x   2v0  v  v0  t  t  2 x ,
2 2 v0  v
v  v0 v  v0
 se înlocuiește t în prima ecuație: a   a   v  v0  
t 2x
v 2  v02
a .
2x

Observație: În rezolvarea ecuațiilor și sistemelor de ecuații din problemele de

fizică, adeseori este de preferat să se lucreze cu simboluri ale mărimilor fizice
(litere) până la găsirea unei ecuații finale prin care se exprimă necunoscuta în
funcție de mărimile fizice cunoscute. În ecuația finală se înlocuiesc valorile
numerice ale mărimilor cunoscute și se fac calcule până la răspunsul numeric final
care se scrie, de regulă, folosind notația științifică. Răspunsul numeric este urmat,
obligatoriu, de unitatea de măsură a mărimii fizice calculate.

Variații, variații relative, rapoarte exprimate în procente

Fenomenele fizice sunt procese care se desfășoară în timp și implică variații
(continue sau discrete) ale unor mărimilor fizice denumite uneori parametri sau
variabile. Faptul că o mărime fizică variază înseamnă că valoarea acesteia se
modifică: crește sau scade (de regulă odată cu trecerea timpului). În rezolvarea
problemelor este important să punem în relații matematice informațiile referitoare
la variații ale mărimilor fizice. Astfel, în cazul unei mărimi fizice notate x, dacă
notăm cu xi – valoarea inițială a mărimii fizice și cu xf – valoarea finală a acesteia,
putem întâlni următoarele exprimări:

13
 Relația
Textul Observații Exemple
matematică
„Variația temperaturii este
Variația mărimii x  xf  xi 20 K”:
fizice x
T  20K
„Viteza crește de 3 ori”:
x crește de n ori xf  n  xi
v  3v0
„Înălțimea scade de 5 ori”:
xi
x scade de n ori xf  h
n h 0
5
„Presiunea crește cu
x crește cu o xf  xi  x0 x0  x 0,2 atm”:
cantitate x0
p2  p1  p, p  0, 2atm.
„Presiunea scade cu
x scade cu o xf  xi  x0 x0  x 0,4 atm”:
cantitate x0
p2  p1  p, p  0, 4atm.
x crește cu n% „Volumul crește cu 25%”:
n n
(creștere xf  xi  xi n%  25
100 100 V2  V1  V1
procentuală) 100
x scade cu n% „Energia cinetică scade cu
n n
(descreștere xf  xi  xi n%  60
100 100 60%”: Ec2  Ec1  Ec1
procentuală) 100
Variația relativă „Variația relativă a lungimii
(alungirea relativă) este
a lui x este x xf  xi Se exprimă
variația lui x  20%”:
raportată la xi xi în procente l l  l0 20
 20%  
valoarea inițială l0 l0 100
Rata de „Viteza de variație a
Viteza de x xf  xi creștere temperaturii este 8 K/s”:
variație (în timp) 
t tf  ti sau de T K
a lui x 8
scădere t s

14
MĂRIMI FIZICE, RELAȚII MATEMATICE ȘI UNITĂȚI DE
MĂSURĂ

Mărime fizică / lege Formulă de definiție / relație Semnificații ale

/ teoremă / principiu matematică mărimilor fizice,
unități de măsură în SI
Vectorul viteză r r : vectorul deplasare
vm 
medie t (variația vectorului de
Vectorul viteză poziție )
r t : durata (intervalul
momentană v , când t  0
(instantanee) t de timp)
Viteza medie (în x  x : deplasare (variația
vm 
mișcarea rectilinie) t coordonatei x)
t : durata (intervalul
Viteza momentană x de timp)
(instantanee) (în v , când t  0 m
mișcarea rectilinie) t v SI 
s
v1 , v2 : vitezele a două
mobile față de un
referențial fix (de
v21  v2  v1 exemplu, față de
Viteză relativă
Pământ)
v21 : viteza relativă a
celui de-al doilea mobil
față de primul
Vectorul accelerație v v : variația vectorului
am 
medie t viteză
Vectorul accelerație t : durata (intervalul
v
momentană a , când t  0 de timp)
(instantanee) t
Accelerația medie v  v : variația vitezei
(în mișcarea am  t : durata (intervalul
rectilinie) t
de timp)
Accelerația m
momentană v  a SI  2
a , când t  0 s
(instantanee) (în t
mișcarea rectilinie)
Mișcare rectilinie x0 : coordonata inițială,
uniformă:
x  x0  v t  t0  la momentul inițial, t0
legea/ecuația
mișcării
15
 x : coordonata la
momentul t
v : viteza mobilului
x0 : coordonata inițială,
la momentul inițial, t0
Mișcare rectilinie x : coordonata la
a  t  t0 
2
uniform variată: momentul t
legea/ecuația x  x0  v0  t  t0  
2 v0 : viteza inițială, la
mișcării momentul inițial, t0
a : accelerația
mobilului
v0 : viteza inițială, la
momentul inițial, t0
Mișcare rectilinie
uniform variată: v  v0  a t  t0  v : viteza la momentul
legea/ecuația vitezei t
a : accelerația
mobilului
v0 : viteza inițială, la
momentul inițial, t0 ,
când coordonata
mobilului este x0 .
Mișcare rectilinie
uniform variată: v2  v02  2a  x  x0  v : viteza finală,
ecuația lui Galilei momentul t , când
coordonata mobilului
este x.
x  x0  x : deplasarea
mobilului
F : vectorul forță (forța
Principiul rezultantă)
fundamental al F  ma kg  m
dinamicii  F SI  2  1N
s
(Newton)
m : masa corpului a
cărui mișcare este
Forța de inerție, Fi Fi  m  aSRN , Fi  m  aSRN studiată în raport cu un
Sistem de Referință
Neinerțial

16
 aSRN : accelerația
Sistemului de Referință
Neinerțial
F12 : forța cu care
primul corp acționează
asupra celui de-al
Principiul acțiunilor
F12  F21, F12  F21 doilea
reciproce
F21 : forța cu care al
doilea corp acționează
asupra primului
 : coeficientul de
frecare la alunecare
Forța de frecare la (adimensional)
Ff   N
alunecare, Ff N : forța de apăsare
normală la suprafața de
contact
 : unghiul planului
Unghiul de frecare la
tg   înclinat pe care corpul,
alunecare,  lăsat liber, alunecă
uniform
l : deformare absolută
F : forța deformatoare
l0 : lungimea firului
nedeformat
S0 : aria secțiunii
transversale a firului
nedeformat
E : modulul de
Legea deformărilor elasticitate longitudinal
Fl0
elastice (legea lui l  ,   E  / modulul lui Young
ES0 (constantă de material)
Hooke)
N
 E SI  2  1Pa
m
(Pascal)
l
  : deformare
l0
relativă (adimensională)
F
  : efort unitar
S0

17
 N
 SI   1Pa
m2
(Pascal)
Constanta elastică a N
unui fir elastic k
ES0  k SI 
l0 m
omogen, k
k : constanta elastică
Forța elastică, Fe Fe  k l
l : deformare absolută
1 ki : constantele elastice
Constanta kes  n
1
k
echivalentă serie, k es ale celor n resorturi/fire
i 1 i
elastice grupate în serie

Constanta ki : constantele elastice

n
echivalentă paralel, kep   ki ale celor n resorturi/fire
ke p i 1 elastice grupate în
paralel
k : constanta atracției
universale
Nm2
k 6, 67 1011
Legea atracției m1  m2 kg 2
universale (legea lui F k m1 , m2 : masele
Newton) r2
corpurilor (considerate
punctiforme)
r : distanța dintre
corpuri
Accelerația M P : masa Pământului
gravitațională la MP
gk RP : raza Pământului
suprafața RP2
Pământului, g
Accelerația MP h : înălțimea măsurată
gravitațională la gh  k față de suprafața
 RP  h 
2
înălțimea h, g h Pământului
M: masa corpului care
crează câmpul
Intensitatea gravitațional (masa
câmpului sursei câmpului
M F
gravitațional într-un k 2
,  gravitațional)
punct al câmpului, r m r: distanța dintre centrul
 corpului care crează
câmpul gravitațional și
punctul în care se

18
 calculează intensitatea
câmpului gravitațional
m: masa corpului de
probă adus în punctul în
care se calculează
intensitatea câmpului
gravitațional
N
SI 
kg
F : vectorul forță
Lucrul mecanic al d : vectorul deplasare
unei forțe constante  : unghiul dintre
L  F  d , L  F  d  cos 
– mărime de proces, vectorul forță și
L vectorul deplasare
 LSI  N  m  1J(Joule)
L : lucrul mecanic
efectuat în intervalul de
Puterea mecanică L
Pm  timp  t
medie, Pm t J
 P SI   1W (Watt)
s
F : vectorul forță
v : vectorul viteză
Puterea mecanică L momentană
P , când t  0
momentană t  : unghiul dintre
(instantanee), P P  F  v , P  F  v  cos  vectorul forță și
vectorul viteză
momentană
 : unghiul planului
înclinat
Randamentul Lutil tg  : coeficientul de
 
planului înclinat,  Lconsumat tg   frecare la alunecarea
corpului pe planul
înclinat
Ec : energia cinetică
Energia mecanică – E  Ec  Ep Ep : energia potențială
mărime de stare, E (gravitațională sau/și
elastică)
mv 2 m : masa corpului
Energia cinetică, Ec Ec  v : viteza corpului
2

19
 m : masa corpului
g : accelerația
gravitațională
Energia potențială h : înălțimea la care se
Ep  mgh
gravitațională, E p află corpul față de
nivelul ales de energie
potențială gravitațională
nulă
k : constanta elastică a
resortului/firului elastic
Energia potențială kx 2 x : deformarea
elastică, Epe Epe 
2 resortului/firului elastic
față de starea de energie
potențială elastică nulă
Ec  Ec2  Ec1 :
variația energiei
Teorema variației Ec  Ltot cinetice
energiei cinetice Ltot : lucrul mecanic al
forței rezultante (lucru
mecanic total)
Ep  Ep2  Ep1 :
variația energiei
potențiale
Ep   Lconservativ 
Variația energiei (gravitaționale sau
potențiale, în câmp Ep _ grav.   LG elastice)
conservativ de forțe Ep _ el.   LFe Lconservativ : lucrul
mecanic al forței
conservative
(greutate/forță elastică)
E  E2  E1 : variația
energiei mecanice
Variația energiei E  Lneconservativ
mecanice Lneconservativ : lucrul
mecanic al forțelor
neconservative
Energia mecanică a
unui sistem fizic izolat,
Legea conservării E  Ec  Ep  const. în care acționează
energiei mecanice numai forțe
conservative, rămâne
constantă (se conservă).

20
 m : masa punctului
material
Impulsul punctului v : viteza punctului
p  mv material
material, p
 p SI  N  s 
 kg  m  s 1
p : variația impulsului
punctului material
Teorema variației F  t  H : impulsul
impulsului punctului p  F  t forței rezultante, F ,
material care acționează asupra
punctului material în
intervalul de timp  t
Legea conservării Impulsul punctului
impulsului punctului p  m  v  const. material izolat rămâne
material constant (se conservă).
P : variația impulsului
total al sistemului de
puncte materiale
Teorema variației Fext  t  Hext :
impulsului impulsul rezultantei
P  Fext  t
sistemului de puncte forțelor externe, Fext ,
materiale
care acționează asupra
sistemului de puncte
materiale în intervalul
de timp  t
Impulsul total al
Legea conservării
sistemului izolat de
impulsului
P  const. sau Pinitial  Pfinal puncte materiale
sistemului de puncte
rămâne constant (se
materiale
conservă).
m1v1 , m2v2 : impulsurile
corpurilor imediat
Ciocnire plastică: înainte de ciocnire
conservarea m1v1  m2v2   m1  m2  u
impulsului  m1  m2  u : impulsul
corpului imediat după
ciocnire
Ciocnire plastică: Ec _ initiala : energia
căldura degajată prin Q  Ec  Ec _ initiala  Ec _ finala cinetică a sistemului de
ciocnire, Q
21
 mr vr2 corpuri imediat înainte
Q  de ciocnire
2
Ec _ finala : energia
m m  v2  v1 
2

 1 2 cinetică a corpului
m1  m2 2 imediat după ciocnire
mm
mr  1 2 : masa
m1  m2
redusă a sistemului ce
corpuri
vr  v2  v1 : viteza
relativă a unui corp față
de celălalt înainte de
ciocnire
m1v1 , m2v2 : impulsurile
corpurilor imediat
Ciocnire perfect
m1v1  m2v2  m1u1  m2u2 înainte de ciocnire
elastică: conservarea
impulsului m1u1 , m2u2 : impulsurile
corpurilor imediat după
ciocnire
m1v12 m2v22
, : energiile
2 2
cinetice ale corpurilor
Ciocnire perfect imediat înainte de
m1v12 m2v22 m1u12 m2u22
elastică: conservarea    ciocnire
energiei cinetice 2 2 2 2
m1u12 m2u22
, : energiile
2 2
cinetice ale corpurilor
imediat după ciocnire
Dacă vitezele inițiale sunt în Cazuri particulare
același sens: (viteze inițiale în
m v  m2v2 același sens):
u1  2 1 1  v1 i) ciocnire
Ciocnire perfect m1  m2
unidirecțională între
elastică m v  m2 v2 două corpuri cu mase
u2  2 1 1  v2
unidirecțională: m1  m2 egale:
vitezele imediat u1  v2 , u2  v1
după ciocnire, u1 , u2 Dacă vitezele inițiale sunt în ii) ciocnire
sensuri opuse: unidirecțională cu un
m v  m2v2 perete mobil,
u1  2 1 1  v1
m1  m2 m2 m1 

22
 m1v1  m2v2 u1  2v2  v1 , u2  v2
u2  2  v2
m1  m2 iii) ciocnire
unidirecțională cu un
perete fix,
m2 m1 , v2  0 
u1  v1 , u2  0
Rezultanta forțelor care
Echilibru de acționează asupra
translație al
F  0
punctului material
punctului material i
(solidului rigid) aflat în
sau al solidului rigid echilibru de translație
este nulă.
r : vectorul de poziție
al originii forței
r sin   b : brațul
Momentul forței față forței
M  r  F , M  Fr sin 
de un punct, M  : unghiul dintre
vectorii r și F
 M SI  N  m
Momentul rezultant al
forțelor aplicate
Echilibru de rotație
al solidului rigid M i 0 solidului rigid aflat în
echilibru de rotație este
nul.

23
 MIȘCARE ȘI REPAUS

MIȘCAREA RECTILINIE UNIFORMĂ

1. /0/ O piesă metalică este ridicată uniform cu ajutorul unei macarale la înălțimea
h  12m, în intervalul de timp t  1min. Cu ce viteză a fost ridicată piesa?
Exprimați viteza și în km/h.
2. /0/ Viteza medie a unui tren între două stații feroviare este vm  54km/h.
Calculați distanța dintre stații dacă trenul pleacă dintr-o stație la ora 14 și 15
minute și oprește în cealaltă stație la ora 15 și 55 minute.
3. /0/ Viteza sunetului în aer este aproximativ vs  340m/s. Un fulger este însoțit
de un sunet puternic (tunet) pe care un om îl aude după un interval de timp
t  5s de la observarea fulgerului. Aflați la ce distanță s-a produs fulgerul.
Intervalul de timp în care se propagă lumina până la observator este neglijabil.
4. /0/ Doi oameni care vorbesc unul cu altul se află la o distanță d  10m. Aflați
în cât timp recepționează un om sunetele emise de interlocutorul său, dacă
viteza de propagare a sunetului în aer este vs  340m/s.
5. /0/ Un avion supersonic a zburat 5576km pe ruta Londra – New York cu viteza
Mach 2 (de două ori mai mare decât viteza sunetului, vs  340m/s ). Calculați
durata zborului.
6. /0/ Viteza de propagarea luminii în vid este c  3 108 m/s. Dacă distanța medie
Pământ – Soare este d  149, 6 106 km, aflați în cât timp se propagă lumina
de la Soare la Pământ.
7. /0/ Impulsurile nervoase se propagă cu viteze diferite în funcție de tipul de fibră
prin care se deplasează. Impulsul pentru „atingere” se propagă cu viteza
va  62m/s, iar cel pentru „durere” cu viteza vd  1, 2m/s. Dacă un om se
lovește accidental la un deget de la picior, aflați timpul necesar fiecărui tip de
impuls pentru a ajunge la creier și întârzierea între cele două senzații
percepute de om. Considerați că distanța de la degetul accidentat la creier este
d  1,75m și că impulsurile nervoase se propagă direct de la deget la creier.

Viteza medie
8. /1/ O mașină de curse se deplasează timp de 3minute cu viteza v1  108km/h
și în continuare timp de 7minute cu viteza v2  180km/h. Aflați viteza medie
a mașinii pe toată durata deplasării.
24
9. /1/ Un mobil se deplasează un timp t1  10s cu viteza v1  2m/s, apoi un timp
t2  20s cu viteza v2  5m/s și în continuare un timp t3  10s cu viteza
v3  3m/s. Să se determine viteza medie a mobilului pe toată durata mișcării.
10. /1/ În graficul din figura alăturată este
reprezentată viteza unui mobil în funcție de timp.
Să se determine distanța parcursă de mobil și
viteza medie a mobilului pe toată durata mișcării,
pentru t 0;10s.

11. /1/ În graficul din figura alăturată este

reprezentată viteza unui mobil în funcție de timp.
Să se determine distanța parcursă de mobil și
viteza medie a mobilului pe toată durata
mișcării, pentru t  0;5s.

12. /1/ Un automobil a parcurs distanța dintre două orașe cu viteza v1  90km/h,
iar la întoarcere viteza sa a fost v2  60km/h. Care a fost viteza medie a
automobilului?
13. /1/ Un biciclist a parcurs o distanță cu viteza v1  10km/h și în continuare o
distanță de două ori mai mare cu viteza v2  5km/h. Să se determine viteza
medie a biciclistului pe întreaga distanță parcursă.
14. /1/ Un camion a parcurs o fracțiune f  25 % din drumul său cu viteza
v1  80km/h, iar restul drumului cu viteza v2  60km/h. Calculați viteza
medie a camionului pe întreaga distanță parcursă.
15. /1/ Un automobil se deplasează pe prima jumătate din drumul său cu viteza
v1  18m/s. Pe cea de-a doua jumătate de drum automobilul se deplasează cu
o altă viteză constantă, astfel încât durata mișcării este cu f  20 % mai mică
decât pe prima jumătate de drum. Calculați viteza medie a automobilului pe
întreaga distanță parcursă.
16. /2/ Un ciclist se deplasează pe prima jumătate din drumul său cu viteza
v1  4m/s, iar pe cea de-a doua jumătate de drum se deplasează astfel:
jumătate din timpul rămas cu viteza v2  5m/s, iar cealaltă jumătate de timp
cu viteza v3  7m/s. Calculați viteza medie a ciclistului pe întreaga distanță
parcursă.

25
17. /2/ Un ciclist se deplasează între două localități. Prima jumătate din durata
deplasării ciclistul are viteza v1  4m/s, iar în cea de-a doua jumătate de timp
se deplasează astfel: jumătate din distanța rămasă cu viteza v2  5m/s, iar
cealaltă jumătate cu viteza v3  7m/s. Calculați viteza medie a ciclistului pe
întreaga distanță parcursă.

Viteze relative (aplicații în cazul unidimensional)

18. /0/ Un camion se deplasează rectiliniu pe o autostradă cu viteza v1  85km/h
și este depășit de un automobil cu viteza v2  110km/h. Aflați:
a. viteza relativă a automobilului față de camion și precizați sensul acesteia;
b. viteza relativă a camionului față de automobil și precizați sensul acesteia.
19. /0/ Pe o șosea rectilinie trec unul pe lângă altul două camioane, venind din
sensuri opuse, cu vitezele v1  85km/h și v2  105km/h. Aflați:
a. viteza relativă a celui de-al doilea camion față de primul și precizați sensul
acesteia;
b. viteza relativă a primului camion față de al doilea și precizați sensul
acesteia.
20. /0/ Pe o cale ferată rectilinie se deplasează un tren cu viteza vTP  65km/h. Un
călător aflat în tren se deplasează, față de tren, cu viteza vCT  3km/h. Aflați
viteza călătorului față de Pământ și precizați-i sensul dacă acesta se
deplasează:
a. spre locomotivă;
b. spre ultimul vagon al trenului.
21. /1/ Viteza unui biciclist este v  28,8km/h, iar viteza vântului este v0  3m/s.
Ce viteză a vântului înregistrează biciclistul dacă:
a. vântul îi suflă din față;
b. vântul îi suflă din spate.
22. /1/ Două trenuri se deplasează în sensuri opuse, pe linii paralele, cel de al
doilea tren având viteza v2  54km/h. Un pasager din primul tren observă că
trenul al doilea, având lungimea L  140m, trece prin dreptul său în intervalul
de timp t  4s. Să se determine viteza primului tren.
23. /1/ Când două camioane se deplasează rectiliniu uniform unul spre celălalt,
distanța dintre ele se micșorează cu viteza vd1  140km/h. Dacă cele două
camioane se deplasează cu aceleași viteze dar în același sens, distanța dintre
ele se micșorează cu viteza vd2  40km/h. Aflați vitezele celor două
camioane.

26
24. /1/ O barcă cu motor parcurge distanța d  100km dintre două porturi fluviale
în sensul curentului în timpul t1  2h, iar împotriva curentului în timpul
t2  5h. Să se determine viteza apei și viteza bărcii față de apă.

25. /1/ O scară rulantă ridică un om aflat în repaus pe scară în timpul t1  30s, iar
pe scara imobilă omul urcă în timpul t2  20s. Care este timpul minim în care
urcă omul scara mobilă?
26. /2/ O barcă cu motor se deplasează în sensul de curgere a unui râu. La un
moment dat din barcă este lăsat pe apă un colac de salvare, iar după timpul
  2ore barca se întoarce și întâlnește colacul la distanța D  6km față de
locul de lansare. Știind că puterea motorului bărcii a fost aceeași în ambele
sensuri de deplasare, aflați viteza de curgere a râului.

Viteze relative (aplicații în cazul bidimensional)

27. /1/ Un automobil se deplasează pe o șosea rectilinie spre Nord, cu viteza
vA  100km/h, iar un elicopter zboară pe o direcție perpendiculară pe șosea,
spre Est, cu viteza vE  vA . Să se determine viteza elicopterului față de
automobil și orientarea acestei viteze față de direcția Sud-Nord.
28. /1/ Un fluviu cu lățimea L  750m curge cu viteza v0  4m/s. Un pescar
traversează fluviul cu o barcă cu viteza v  3m/s față de apă, orientată
perpendicular pe malurile fluviului. Aflați:
a. viteza bărcii față de mal;
b. distanța parcursă de barcă pe durata traversării fluviului.
29. /1/ Un tractor cu șenile se deplasează
rectiliniu uniform cu viteza v  20km/h.
Aflați ce viteze momentane au, față de sol,
șenilele notate cu A, B, C și D în figura
alăturată.
30. /2/ O bicicletă se deplasează cu viteza
v  10m/s. Aflați ce viteze momentane au,
față de sol, punctele notate cu A, B, C și D
în figura alăturată, situate la capetele
diametrelor ce formează unghiul   60 o
cu verticala.

31. /2/ O pasăre migratoare zboară rectiliniu cu viteza v  13m/s, față de aer (în
atmosferă fără vânt). Știind că vântul suflă de la Vest la Est cu viteza

27
 v0  18km/h, iar pasărea zboară de la Nord spre Sud, de-a lungul unui
meridian, aflați:
a. viteza păsării față de sol;
b. unghiul făcut de pasăre cu direcția meridianului.
32. /2/ Un aeroplan zboară de-a lungul unui meridian, spre Nord, cu viteza
v  16m/s. Știind că vântul suflă dinspre Nord-Est cu viteza v0  v, aflați
viteza vântului față de aeroplan.
33. /3/ Un avion zboară pe distanța
2d între două aeroporturi A și B,
având viteza v0 față de aer (în
atmosferă fără vânt). În timpul
zborului, vântul bate cu viteza u,
orientată sub unghiul  față de direcția de zbor. Sensul vitezei vântului se
schimbă la jumătatea distanței AB, așa cum prezentăm în figura alăturată.
a. Aflați sinusul unghiului de înclinare a avionului față de direcția AB, pe
fiecare porțiune a zborului.
b. Aflați valorile unghiului  pentru care durata zborului este minimă,
respectiv maximă și scrieți expresiile acestor durate.

Vectorul viteză medie

34. /1/ Un ciclist se deplasează pe o pistă circulară de rază R  50m, cu viteza
constantă v  6, 28m/s. Calculați:
a. intervalul de timp în care ciclistul descrie o porțiune de pistă de forma unui
semicerc;
b. modulul vectorului viteză medie în intervalul de timp în care ciclistul
descrie o porțiune de pistă de forma unui semicerc.

Legea mișcării. Întâlniri. Grafice

35. /1/ Legile mișcării a două mobile sunt: x1  1  2t , x2  7, unde coordonata și
timpul sunt exprimate în unități ale S.I. Să se reprezinte grafic legile mișcării
și să se afle locul și momentul întâlnirii mobilelor.
36. /1/ În figura alăturată sunt reprezentate
graficele mișcărilor a două mobile, notate 1 și
2. Să se scrie ecuațiile mișcărilor celor două
mobile și să se reprezinte grafic vitezele lor în
funcție de timp.

28
37. /1/ În figura alăturată este reprezentat graficul
mișcării unui mobil. Să se scrie legea mișcării
și să se reprezinte grafic viteza mobilului în
funcție de timp.

38. /1/ Un mobil se deplasează de-a lungul axei de

coordonate Ox, iar în figura alăturată este
reprezentat graficul coordonatei mobilului în
funcție de timp. Se cer:
a. viteza mobilului în intervalele de timp
0;2s ,  2s;5s și 5s;9s  ;
b. viteza medie a mobilului pe toată durata
mișcării.
39. /1/ Un mobil se deplasează de-a lungul
axei de coordonate Ox, iar în figura
alăturată este reprezentat graficul
coordonatei mobilului în funcție de timp.
Se cer:
a. viteza mobilului în intervalele de timp
0,4s ,  4s;8s  , 8s;12s  și 12s,16s ;
b. distanța totală parcursă de mobil;
c. viteza medie a mobilului pe toată durata mișcării.
40. /1/ Două autovehicule se deplasează rectiliniu conform legilor de mișcare:
x1  20t și x2  600  10t , ecuații în care coordonata și timpul sunt exprimate
în unități ale S.I.
a. Să se reprezinte grafic legile mișcării.
b. Să se determine momentul întâlnirii mobilelor coordonata punctului de
întâlnire.
c. Ce reprezintă coeficientul lui t din legile de mișcare?
41. /1/ Din originea axei Ox pleacă un mobil cu viteza v1  2m/s, iar dintr-un
punct aflat la distanța x0  10m de originea axei pleacă în același moment și
în același sens un alt mobil cu viteza v2  1m/s.
a. Să se reprezinte grafic legile mișcării.
b. Să se determine momentul întâlnirii mobilelor și coordonata punctului de
întâlnire.

29
42. /1/ Din originea axei Ox pleacă un mobil cu viteza v1  2m/s, iar după un timp
  2s, dintr-un punct aflat la distanța x0  2m de originea axei, pleacă în
același sens un alt mobil cu viteza v2  4m/s.
a. Să se reprezinte grafic legile mișcării.
b. Să se determine momentul întâlnirii mobilelor și coordonata punctului de
întâlnire.

MIȘCAREA RECTILINIE UNIFORM VARIATĂ

43. /0/ Care este timpul necesar unui vehicul pentru a-și mări viteza de la
v1  16m/s până la v2  20m/s, cu accelerația a  0, 2m/s 2 .
44. /0/ Calculați accelerația medie a unui camion care, pornind de la un semafor,
atinge viteza v  72km/h în timp de 1 min. și 40 s.
45. /0/ Un avion care aterizează atinge pista cu viteza v0  216 km/h și oprește în
timp de 2 min. Aflați accelerația avionului, viteza medie și distanța parcursă
pe pistă până la oprire.
46. /0/ Un dragster (mașină de curse de mare putere) poate atinge o accelerație
medie de 26 m/s2 . Considerând că dragsterul pornește din repaus și își
menține accelerația constantă, aflați viteza atinsă și distanța parcursă după 4s
de la plecare.
47. /0/ Pornind din repaus, un automobil parcurge o distanță de 100m în timp de
10s. Să se determine accelerația și viteza automobilului după parcurgerea
acestei distanțe.
48. /0/ Ce distanță a parcurs un automobil în timp ce viteza sa a crescut de la
v1  10m/s la v2  20m/s, accelerația sa fiind a  2m/s2 .

49. /1/ Un camion pornește cu accelerația a  2m/s2 . La ce distanță viteza sa

atinge valoarea v  20m/s și care este valoarea vitezei la mijlocul acestei
distanțe?
50. /1/ Ce accelerație trebuie să aibă un automobil pentru a-și mări viteza de la
v1  36km/h la v2  72km/h, pe o distanță d  100m și care este valoarea
vitezei la mijlocul acestei distanțe?
51. /0/ Un autoturism a frânat pe o distanță d  100m într-un timp t  10s. Care
a fost viteza autoturismului înainte de frânare?

30
52. /0/ Un camion se deplasează cu viteza v0  54km/h. Observând un obstacol
șoferul frânează cu accelerația a  1m/s2 . În cât timp și pe ce distanță va
opri camionul?
53. /0/ Un vagon a început să frâneze la viteza v0  72km/h și s-a oprit după un
timp t  20s. Să se determine accelerația și distanța parcursă de vagon până
la oprire.
54. /0/ Un vehicul frânează cu accelerația a  0,5m/s 2 și după timpul t  30s se
oprește. Să se determine viteza inițială și distanța parcursă de vehicul până la
oprire.
55. /0/ Pentru a testa eficiența anvelopelor la frânare, un automobil este oprit cu
roțile blocate de la viteza inițială v0  108km/h. S-au măsurat timpii de oprire:
t1  5s pe asfaltul uscat, t2  10s pe asfaltul ud și t3  30s. pe zăpadă. Aflați,
în fiecare caz, accelerația și distanța până la oprire.
56. /1/ Un automobil care se deplasează cu viteza 72km/h frânează cu roțile
blocate și se oprește după ce parcurge 80m. Dacă automobilul s-ar fi deplasat
cu o viteză de două ori mai mare, aflați noua distanță parcursă până la oprire.
57. /1/ Un corp este lansat pe o suprafață orizontală cu viteza inițială v0  8m/s.
După un timp t1  5s viteza corpului este v1  4m/s. Să se determine:
a. viteza corpului după timpul t2  8s din momentul lansării și distanța
parcursă în acest timp;
b. după cât timp și la ce distanță față de locul de lansare se oprește corpul.
58. /2/ Un corp parcurge în mișcare uniform accelerată distanța d  420m. Prima
jumătate de drum este parcursă în timpul t1  14s, iar cea de-a doua jumătate
de drum în timpul t2  6s. Aflați accelerația corpului.

A n-a secundă de mișcare

59. /1/ Un automobil pornește de la semafor cu accelerația a  0,5m/s 2 . Aflați
distanța parcursă de automobil în prima, a doua și a treia secundă a mișcării.
60. /1/ Un automobil frânează cu accelerația a  2m/s2 , având inițial viteza
v0  10m/s. Aflați distanța parcursă de automobil în prima, a doua și a treia
secundă a mișcării.
61. /1/ Un automobil care se deplasează cu viteza v0  10m/s începe să accelereze
până la viteza v  20m/s într-un interval de timp t  5s. Aflați viteza medie
a automobilului în prima, a doua și ultima secundă a mișcării accelerate.

31
62. /1/ Un automobil care se deplasează cu viteza v0  20m/s frânează până la
oprire într-un interval de timp t  10s. Aflați viteza medie a automobilului
în prima, a doua și ultima secundă a mișcării decelerate.
63. /1/ Un camion se deplasează uniform accelerat cu viteză inițială nulă,
parcurgând în prima secundă distanța d1  0, 4m. Aflați viteza și distanța
parcursă de camion după t  5s de mișcare.
64. /1/ Un mobil care se deplasează uniform accelerat parcurge în prima secundă
distanța d1  3m, iar în a doua secundă distanța d 2  4m. Aflați:
a. accelerația mobilului;
b. viteza inițială a mobilului.
65. /2/ Un corp lansat pe o suprafață orizontală cu viteza inițială v0  22m/s se
deplasează uniform încetinit datorită frecării, parcurgând în secunda a cincea
distanța de d  4m. Aflați:
a. accelerația corpului;
b. timpul de oprire;
c. distanța parcursă până la oprire.
66. /2/ Un camion se deplasează uniform accelerat cu viteză inițială nulă,
parcurgând astfel o distanță D. Știind că în ultima secundă a mișcării camionul
a parcurs o fracțiune f  19% din distanța D, aflați durata totală a mișcării.

Legi de mișcare. Întâlniri. Grafice

67. /0/ Mișcarea rectilinie a unui mobil este descrisă de ecuația x  6  30t  2t 2 ,
în care timpul și coordonata sunt exprimate în unități S.I. Aflați:
a. viteza mobilului la momentul t  5s;
b. viteza medie în primele 5s de mișcare.
68. /0/ Ecuația vitezei unui mobil este v  3  2t , în care timpul și viteza sunt
exprimate în unități S.I. Dacă inițial coordonata mobilului a fost x0  10m,
aflați:
a. coordonata mobilului la momentul t  5s;
b. viteza medie în primele 5s de mișcare.

69. /1/ Ecuația mișcării rectilinii a unui mobil este x  2  9t  t 2 , în care timpul
și coordonata sunt exprimate în unități S.I. Aflați:
a. după cât timp viteza mobilului este egală cu o treime din viteza inițială;
b. spațiul parcurs de mobil în cea de-a treia secundă de mișcare;
c. viteza medie a mobilului în primele trei secunde ale mișcării.

32
70. /1/ /EXCEL/ Legea mișcării rectilinii a unui mobil este x  4  6t  t 2 , în care
timpul și coordonata sunt exprimate în unități S.I.
a. Aflați expresia vitezei momentane (v în funcție de t) și expresia accelerației
momentane (a în funcție de t). Precizați tipul mișcării mobilului.
b. Calculați viteza mobilului la momentele: t0 = 0, t1 = 1 s, t2 = 2 s, t3 = 3 s.
c. Reprezentați grafic în EXCEL coordonata, viteza și accelerația în funcție
de timp, pentru t  0,3s.
71. /1/ /EXCEL/ Două mobile pornesc simultan, pe aceeași direcție și în același
sens, din punctele A și B aflate la distanța d  55m unul de celălalt. Primul
mobil pornește din A spre B, cu viteza inițială v01  4m/s, având accelerația
a1  2m/s 2 . Cel de-al doilea mobil, care pornește din B, se deplasează
rectiliniu uniform cu viteza vB  36km/h. Aflați:
a. momentul de timp la care se întâlnesc cele două mobile;
b. distanța, față de punctul A la care se întâlnesc cele două mobile;
c. reprezentarea grafică în EXCEL a ecuațiilor de mișcare ale celor două
mobile, pentru t 0,20s.
72. /1/ /EXCEL/ Două mobile pleacă din același punct, pe aceeași direcție și în
același sens, cu vitezele inițiale v01  4m/s, respectiv v02  3m/s și
accelerațiile a1  2m/s 2 , respectiv a2  3m/s 2 . Al doilea mobil pleacă mai
târziu decât primul cu un interval de timp   2s. Se cer:
a. momentul întâlnirii mobilelor și coordonata punctului de întâlnire;
b. vitezele medii ale mobilelor de la plecare până la întâlnire;
c. reprezentarea grafică în EXCEL a ecuațiilor de mișcare ale celor două
mobile, pentru t 0,20s.

73. /1/ /EXCEL/ Ecuațiile mișcărilor a două mobile sunt: x1  200  30t  t 2 și
x2  50  20t  1,5t 2 . Se cer:
a. momentul întâlnirii mobilelor și coordonata punctului de întâlnire;
b. viteza relativă a celui de-al doilea mobil față de primul în momentul
întâlnirii lor;
c. reprezentarea grafică în EXCEL a ecuațiilor de mișcare ale celor două
mobile, pentru t 0,20s.

Mișcare neuniform variată

74. /2/ Ecuația vitezei unui mobil este v  v0  bt 2 , în care v0  4cm/s și
b  2cm/s3 . Aflați:
a. viteza mobilului la momentul t  5s;

33
 b. accelerația mobilului la momentul t  5s;
c. accelerația medie în primele 5s de mișcare.

Mișcări pe verticală în câmp gravitațional (fără frecări)

75. /0/ O bilă de mici dimensiuni cade liber de la înălțimea h  20m. Să se afle
viteza cu care atinge solul și timpul de cădere.
76. /0/ O bilă de mici dimensiuni este aruncată vertical în jos cu viteza
v0  15m/s, de la înălțimea h  20m. Să se afle viteza cu care atinge solul și
timpul de cădere.
77. /0/ O piatră lăsată să cadă liber atinge solul după un timp tc  4s. Aflați
înălțimea de la care a căzut piatra și viteza cu care aceasta atinge solul.
78. /0/ O piatră este lansată vertical în sus, de la nivelul solului, cu viteza
v0  30m/s. Să se afle înălțimea maximă atinsă de piatră și timpul de urcare
la înălțimea maximă.
79. /0/ Să se afle cu ce viteză a fost lansată vertical în sus o săgeată, de la nivelul
solului, dacă la înălțimea h  10m viteza săgeții este v  5m/s.
80. /1/ O minge de tenis de câmp este lansată vertical în sus de la nivelul solului
cu viteza inițială v0  20m/s. Să se determine:
a. timpul de urcare și înălțimea maximă la care ajunge mingea;
b. timpul după care mingea revine în punctul de lansare;
c. viteza mingii în momentul în care atinge solul.
d. momentele de timp la care mingea are viteza v1  10m/s.
81. /1/ După cât timp revine pe sol o săgeată care, fiind lansată vertical în sus de
la nivelul solului, ajunge la înălțimea maximă H  45m? La ce înălțime
maximă se va ridica săgeata dacă viteza sa inițială este mărită de n  2ori?
82. /1/ Un pachet cade liber de la înălțimea H  70m și parcurge astfel o distanță
h  20m, după care își continuă mișcarea uniform până pe sol. Să se afle
durata totală a căderii pachetului.
83. /1/ De la înălțimea h  120m este eliberată o sferă de mici dimensiuni, dintr-
o dronă care urcă cu viteza v0  10m/s. Aflați:
a. viteza sferei la suprafața solului;
b. intervalul de timp în care sfera se află în mișcare.
84. /2/ Un pachet este eliberat dintr-un elicopter aflat în repaus la o anumită
înălțime. Pachetul parcurge în ultimele   2s de cădere o distanță egală cu o
fracțiune f  19% din înălțimea de la care a fost eliberat. Aflați:
a. durata totală a căderii pachetului;
34
 b. înălțimea la care se află elicopterul.
85. /2/ Pe o planetă oarecare cad liber două corpuri, unul după altul, de la aceeași
înălțime, H  144m. Al doilea corp începe să cadă în momentul în care primul
corp a parcurs distanța h  25m. Aflați distanța dintre corpuri în momentul în
care primul corp atinge suprafața planetei.
86. /2/ /EXCEL/ Două corpuri sunt lansate vertical în sus, în același timp, cu
vitezele inițiale v01  25m/s și respectiv v02  20m/s. Primul corp este aruncat
de la nivelul solului, iar cel de-al doilea de la înălțimea h  15m. Se cer:
a. după cât timp se întâlnesc cele două corpuri;
b. înălțimea la care se întâlnesc cele două corpuri;
c. vitezele corpurilor în momentul întâlnirii;
d. reprezentarea grafică în EXCEL a coordonatelor celor două corpuri în
funcție de timp, pentru t 0;4,6s.
87. /2/ /EXCEL/ Un corp este aruncat vertical în jos dintr-un turn de la înălțimea
h  150m, cu viteza inițială v01  10m/s. În același timp este lansat vertical în
sus, de la baza turnului, un al doilea corp, cu viteza inițială v02  40m/s. Se
cer:
a. după cât timp se întâlnesc cele două corpuri;
b. înălțimea la care se întâlnesc cele două corpuri;
c. vitezele corpurilor în momentul întâlnirii;
d. reprezentarea grafică în EXCEL a coordonatelor celor două corpuri în
funcție de timp, pentru t  0;5s.
88. /2/ /EXCEL/ Două corpuri sunt aruncate vertical în sus, de la nivelul solului,
cu vitezele inițiale v01  20m/s și respectiv v02  25m/s, al doilea corp fiind
aruncat după   1s de la lansarea primului corp. Se cer:
a. după cât timp se întâlnesc cele două corpuri;
b. înălțimea la care se întâlnesc cele două corpuri;
c. vitezele corpurilor în momentul întâlnirii;
d. reprezentarea grafică în EXCEL a coordonatelor celor două corpuri în
funcție de timp, pentru t  0,4s.

89. /3/ O bilă de mici dimensiuni este lăsată să cadă de la înălțimea H  20m
deasupra unei suprafețe orizontale rigide. La fiecare ciocnire a bilei cu
suprafața, bila se întoarce cu o viteză egală cu o fracțiune f  80% din viteza
pe care a avut-o imediat înainte de ciocnire. Procesul se repetă identic până la
oprirea bilei, iar durata ciocnirilor cu suprafața orizontală se consideră
neglijabilă. Aflați:
a. durata totală a mișcării bilei;
b. distanța totală parcursă de bilă.
35
 Aruncări pe orizontală sau oblice în câmp gravitațional (fără frecări)
90. /2/ O săgeată de mici dimensiuni este lansată dintr-un turn pe direcție
orizontală cu viteza v0  30m/s, de la înălțimea H  80m. Aflați:
a. după cât timp atinge săgeata solul;
b. distanța, față de baza turnului, la care săgeata atinge solul;
c. viteza săgeții imediat înainte de a atinge solul;
d. unghiul sub care săgeata atinge solul, față de direcția verticală.
91. /2/ /EXCEL/ O săgeată de mici dimensiuni este lansată dintr-un turn pe
direcție orizontală cu viteza v0  30m/s, de la înălțimea H  80m. Se cer:
a. să se scrie ecuația traiectoriei săgeții, y  f ( x);
b. să se reprezinte grafic, în EXCEL, traiectoria săgeții.
92. /2/ Un proiectil de mici dimensiuni este lansat de la nivelul solului cu viteza

v0  40m/s, sub unghiul   37o față de direcția orizontală sin 37o 0,6 . 
Aflați:
a. după cât timp atinge proiectilul solul;
b. distanța, față de punctul de lansare, la care proiectilul atinge solul
(„bătaia”);
c. înălțimea maximă atinsă de proiectil;
d. viteza proiectilului imediat înainte de a atinge solul;
e. unghiul sub care proiectilul atinge solul, față de direcția orizontală;
f. unghiul sub care ar trebui lansat proiectilul pentru ca bătaia să fie maximă.
93. /2/ /EXCEL/ Un proiectil de mici dimensiuni este lansat de la nivelul solului
cu viteza v0  40m/s, sub unghiul   37o față de direcția orizontală
sin 37 o

0,6 . Se cer:
a. să se scrie ecuația traiectoriei săgeții, y  f ( x);
b. să se reprezinte grafic, în EXCEL, traiectoria săgeții.
94. /2/ O piatră este aruncată orizontal cu viteza v0  10m/s. Știind că distanța
orizontală de cădere este egală cu înălțimea de la care a fost lansată piatra,
aflați:
a. înălțimea de la care a fost lansată piatra;
b. durata căderii pietrei;
c. viteza cu care piatra atinge solul.
95. /2/ O piatră aruncată orizontal dintr-un turn își mărește viteza de n  3ori într-
un timp   1, 41s de la începutul mișcării. Aflați viteza cu care a fost aruncată
piatra.

36
96. /2/ Un soldat aruncă o grenadă sub unghiul   30o față de orizontală. Știind
că timpul în care arde fitilul grenadei este   2s, aflați cu ce viteză inițială
maximă trebuie aruncată grenada pentru a exploda după atingerea solului.
97. /2/ O minge de mici dimensiuni este aruncată vertical în jos de la înălțimea
H  120m, cu viteza inițială v0  10m/s. Când viteza mingii devine de trei
ori mai mare decât viteza inițială, ea primește un impuls orizontal, căpătând
suplimentar viteza orizontală v  50m/s. Aflați:
a. distanța orizontală la care cade mingea, față de verticala punctului de
lansare;
b. viteza cu care mingea atinge solul.
98. /3/ Dintr-un punct aflat pe sol se aruncă, în același moment și în același sens,
două pietre cu vitezele v01  10m/s și respectiv v02  20m/s orientate sub
unghiul   60o cu orizontala. Se cer:
a. înălțimile maxime atinse de pietre,
b. distanța dintre punctele în care pietrele ating solul,
c. pozițiile (coordonatele) pietrelor în momentul în care modulele vitezelor lor
sunt egale,
d. distanța dintre pietre în momentul în care modulele vitezelor lor sunt egale.

PRINCIPIILE MECANICII NEWTONIENE ȘI TIPURI

DE FORȚE
PRINCIPIILE MECANICII NEWTONIENE
99. /0/ Asupra unui corp cu masa 3kg acționează o forță rezultantă de 12N. Aflați
accelerația corpului. Cât devine accelerația dacă forța se reduce la jumătate?
100. /0/ Sub acțiunea unei forțe F1  10N o cutie se deplasează cu accelerația
a1  2m/s 2 . Cu ce accelerație se va deplasa cutia sub acțiunea forței
F2  25N?

101. /0/ Un camion gol cu masa 6t pleacă de pe loc cu accelerația 0, 4m/s 2 , sub
acțiunea unei forțe de tracțiune, F. Ce accelerație va avea camionul la pornire
sub acțiunea aceleiași forțe dacă masa încărcăturii este 2t?
102. /0/ Asupra unui vagonet aflat pe o suprafață orizontală acționează o forță
constantă după o direcție paralelă cu suprafața, imprimându-i o accelerație
a  0, 2m/s 2 . Considerând că forțele de frecare sunt neglijabile, aflați:
a. accelerația vagonetului dacă forța se triplează;
37
 SOLUȚII ȘI REZOLVĂRI

1. /0/ v  h / t  0, 2m / s  0,72km / h .
2. /0/ d  vm  t  90km.

3. /0/ d  vs  t  1, 7km.

4. /0/ t  d / vs  29, 41ms.

5. /0/ t  8, 2 103 s 2h,17 min.

6. /0/ t  d / c  498,66s 8,31min.
7. /0/ ta  d / va  28, 23ms; td  d / vd  1458,33ms 1, 46s;
t  td  ta 1430ms 1, 43s.
v1t1  v2t2
8. /1/ vm   44m/s  158, 4km/h.
t1  t2
v1t1  v2t2  v3t3
9. /1/ vm   3, 75m/s.
t1  t2  t3
d
10. /1/ d  Ariasubgraficului  104m; vm   10, 4m/s.
t
d
11. /1/ d  Ariasubgraficului  30m; vm   6m/s.
t
2v1v2
12. /1/ vm   72km/h.
v1  v2
3v1v2
13. /1/ vm   6km/h.
2v1  v2
v1v2
14. /1/ vm   64km/h.
1  f  v1  fv2
2v1
15. /1/ vm   20m/s.
2 f
2v1  v2  v3 
16. /2/ vm   4,8m/s.
2v1  v2  v3
106
 v1 vv
17. /2/ vm   2 3 4,92m/s.
2 v2  v3
18. /0/ a. v21  v2  v1  25km/h, în sensul vitezelor mobilelor;
b. v12  v1  v2  25km/h, în sens opus vitezelor mobilelor.

19. /0/ a. v21  v2  v1  190km/h, în sensul vitezei v2 ;

b. v12  v1  v2  190km/h, în sensul vitezei v1.

20. /0/ a. vCP  vCT  vTP  68km/h, în sensul vitezei trenului;

b. vCP  vCT  vTP  62km/h, în sensul vitezei trenului.

21. /1/ a. vVB  v  v0  11m/s; b. vVB  v  v0  5m/s.

L
22. /1/ v1   v2  20m/s.
t
vd1  vd 2 v v
23. /1/ v1   90km/h; v1  d1 d 2  50km/h.
2 2
d  t2  t1  d  t1  t2 
24. /1/ vA/P   15km/h; vB/A   35km/h.
2t1t2 2t1t2
t1t2
25. /1/ tmin   12s.
t1  t2
26. /2/ Notăm vr  viteza râului, vb  viteza bărcii față de apă, T  durata
totală de deplasare a bărcii, de la eliberarea colacului până la reîntâlnirea
acestuia. Distanța parcursă de colac este D  vrT , distanța parcursă de
barcă în sensul curgerii râului este d1   vb  vr  , iar distanța parcursă de
barcă în sens opus curgerii râului este d2   vb  vr T   . Din
D
d1  D  d 2 obținem T  2 și vr   1,5km/h.
2
27. /1/ vE/A  2vA 141km/h;   135 o (în direcția Sud-Est).
LvB/M
28. /1/ a. vB/M  v 2  v02  5m/s; b. D   1250m.
v
29. /1/ vA  0, vB  vD  2 v 28, 2km/h, vC  2v  40km/h.
30. /2/ Viteza momentană a unui punct de pe roată față de sol se obține
prin adunarea vectorială a vitezei punctului respectiv față de bicicletă

107
 (viteză tangențială) cu viteza bicicletei. Unghiul dintre aceste două viteze
(egale în modul) este  pentru punctele A și D, respectiv   180o  
pentru punctele B și C. Din expresia modulului sumei a doi vectori

obținem vitezele momentane față de sol, vA  vD  2v cos 17,3m/s și
2

respectiv vB  vC  2vsin  10m/s.
2
31. /2/ Viteza păsării vață de sol, notată vP/S , este
suma vectorilor v (viteza păsării față de aer) și v0
(viteza aerului față de sol), așa cum observăm în
figura alăturată. Pasărea va zbura orientată sub
unghiul  față de direcția meridianului (direcția
Nord-Sud).
v
a. vP/S  v 2  v02  12m/s; b. sin   0   25,13o.
v
32. /2/ Viteza vântului vață de sol, notată vV/S  v0 , este suma vectorilor
vV/A (viteza vântului față de aeroplan) și vA/S  v (viteza aeroplanului față
de sol). Obținem relația vectorială vV/A  v0  v , iar din teorema
cosinusului obținem vV/A  v 2  v02  2vv0 cos135o 18,5m/s.
33. /3/ a. Din compunerea vitezelor și aplicând teorema sinusului obținem:
u sin 
sin 1  sin  2  . Notăm   1   2 .
v0

d d
b. Durata totală a zborului este T   , unde vitezele sunt:
v1 v2
v1  v0 x  ux  v0 cos   u cos  și v2  v0 x  u x  v0 cos   u cos  .
Eliminăm cos  și obținem durata totală a zborului în funcție de unghiul
2d v02  u 2 sin 2 
, T . Durata zborului este minimă dacă
v02  u 2

108
 2d
sin   1    90o  Tmin  . Durata zborului este maximă dacă
v  u2
2
0

2dv0
sin   0    0  Tmax  .
v02  u 2
R 2R
34. /1/ a. t   25s; b. vm   4m/s.
v t
35. /1/ ti  3s, xi  7m. În figura alăturată sunt
reprezentările grafice ale celor două legi de
mișcare notate cu 1: x1  1  2t și respectiv 2:
x2  7.

36. /1/ x1  0, 75t; x2  4  t. În figura

alăturată sunt reprezentările grafice ale celor
două viteze constante notate cu 1:
v1  0, 75m/s; și respectiv 2: v2  1m/s.

37. /1/ x  20  4t. În figura alăturată este

reprezentarea grafică a vitezei constante a
mobilului, v  4m/s.

X
38. /1/ a. v1  3m/s; v2  0; v3  0, 6m/s; b. vm   0, 9 m/s.
T
39. /1/ a. v1  7,5m/s; v2  0; v3  17,5m/s; v4  25m/s;
4
X
b. D   vi ti  200m; c. vm   3, 75m/s.
i 1 T
40. /1/ a. În figura alăturată sunt reprezentările
grafice ale celor două legi de mișcare notate cu
1: x1  20t și respectiv 2: x2  600  10t.
b. ti  20s, xi  400m.
c. Coeficientul lui t reprezintă viteza.

109
41. /1/ a. În figura alăturată sunt
reprezentările grafice ale legilor de mișcare ale
celor două mobile notate cu 1: x1  2t și
respectiv 2: x2  10  t.
b. ti  10s, xi  20m.

42. /1/ a. În figura alăturată sunt

reprezentările grafice ale legilor de mișcare ale
celor două mobile notate cu 1: x1  2t și
respectiv 2: x2  2  4  t  2 .
b. ti  3s, xi  6m.

43. /0/ t   v2  v1  / a  20s .

44. /0/ a  v / t  0, 2m/s 2 .

45. /0/ a  v0 / t  0,5m/s 2 , vm  v0 / 2  30m / s, d  vm  t  3600m.

46. /0/ v  at  104m/s, d  vt / 2  208m.

47. /0/ a  2d / t 2  2 m/s 2 , v  2d / t  20m/s.

48. /0/  
d  v22  v12 / 2a  75m.

49. /1/ d  v 2 / 2a  100m, v  ad  14,142m/s.

50. /1/  
a  v22  v12 / 2d  1,5m/s 2 , v  v12  ad =15,811m/s.

51. /0/ v  2d / t  20m / s.

52. /0/ t  v0 / a  15s, d  v02 / 2a  112,5m.

53. /0/ a  v0 / t  1m/s 2 , d  v0t / 2  200m.

54. /0/ v0  at  15m/s, d  at 2 / 2  225m.

55. /0/ a  v0 / t , d  v02 / 2a ; a1  6m/s 2 , d1  75m;

a2  3m/s 2 , d 2  150m; a3  1m/s 2 , d3  450m.

56. /1/ d 2  4d1  320m.

57. /1/ a. v2  v0   v1  v0  t2 / t1  1,6m/s, d2   v0  v2  t2 / 2  38, 4m;

110
 b. top.  v0t1 /  v1  v0   10s, dop.  v0top. / 2  40m.
58. /2/ Scriem ecuația mișcării pe prima jumătate de drum parcursă în
timpul t1 , apoi pe toată distanța parcursă în timpul t1  t2 . Din cele două
d  t1  t2 
ecuații eliminăm viteza inițială și obținem a   2m/s2 .
t1t2  t1  t2 

a 2 a 2 a 2
59. /1/ d1   0, 25m; d2  3  0, 75m; d3  5  1, 25m.
2 2 2
a 2 a 2 a 2
60. /1/ d1  v0   9m; d 2  v0  3  7m; d3  v0  5  5m.
2 2 2
v a
61. /1/ a  2m/s 2 ; vm1  v0   11m/s;
t 2
a a
vm2  v0  3  13m/s; vm5  v0  9  19m/s.
2 2
v a
62. /1/ a  2m/s 2 ; vm1  v0   19m/s;
t 2
a a
vm2  v0  3  17m/s; vm10  v0  19  1m/s.
2 2
2d1t d1t 2
63. /1/ v  4m/s; d   10m.
2 2
d 2  d1 3d1  d 2
64. /1/ a. a   1m/s 2 ; b. v0   2,5m/s.
 2
2
65. /2/ a. Scriem ecuația mișcării pe distanța d1 parcursă în timpul 4 ,
apoi pe distanța d 2 parcursă în timpul 5 , și înlocuim distanțele în ecuația
2  d  v0 
d  d 2  d1. Obținem a   4m/s 2 ;
9 2

v
b. top   0  5,5s;
a
v02
c. dop    60,5m.
2a
66. /2/ Se scrie ecuația mișcării pe distanța D, și pe distanța D  fD. Din

cele două ecuații obținem T 


 1 1 f  . Durata întregii mișcări nu
f

111
 poate fi mai mică decât   1s, rezultă că soluția care convine este

T

 1 1 f   10s.
f
67. /0/ a. v  10m/s; b. vm  20m/s.

68. /0/ a. x  50m; b. vm  8m/s.

x3  x0
69. /1/ a. t  3s; b. x23  x3  x2  4m; c. vm   6m/s.
t3

70. /1/ /EXCEL/ a. v  6  2t , a  2m/s 2 , mișcare rectilinie uniform

decelerată;
b. v0  6m/s, v1  4m/s, v2  2m/s, v3  0.
c. Graficele sunt reprezentate, în același sistem de axe de coordonate, în
imaginea următoare.

Observăm că graficul coordonatei este o porțiune de parabolă care admite

un maxim, graficul vitezei este o dreaptă cu panta negativă, iar graficul
accelerației este o dreaptă paralelă cu axa timpului deoarece accelerația
mobilului este constantă.
71. /1/ /EXCEL/ a. ti  11s; b. xi  165m;
c. Ecuațiile mișcărilor sunt: x1  4t  t 2 și x2  55  10t. Cele două grafice
se intersectează în punctul corespunzător întâlnirii mobilelor:
ti  11s, xi  165m.

112
72. /1/ /EXCEL/ a. ti  14s, xi  252m;
b. vm1  18m/s, vm2  21m/s;
c. Ecuațiile mișcărilor sunt: x1  4t  t 2 și x2  3  t  2   1,5  t  2  . Cele
2

două grafice sunt parabole care se intersectează în punctul corespunzător

întâlnirii mobilelor: ti  14s, xi  252m.

113
73. /1/ /EXCEL/ a. ti  10s, xi  400m;
b. v21  v2  v1  40m/s;
c. Cele două grafice sunt parabole care se intersectează în punctul
corespunzător întâlnirii mobilelor: ti  10s, xi  400m.

74. /2/ a. v  54cm/s; b. Din definiția accelerației momentane,

a
v
pentru t  0, obținem a

b t22  t12   b t  t . Dar
t t2  t1
1 2

t2  t1 0  t1 t2 și notând t t1 t2 , obținem a  2bt  20cm/s2 ;

c. Deoarece dependența accelerației de timp este liniară, accelerația medie
este egală cu media aritmetică a accelerațiilor la momentele t0  0 și
t  5s. Obținem am  bt  10cm/s 2 .
v
75. /0/ vs  2 gh  20m/s, tc   2s.
g
v  v0
76. /0/ vs  v02  2 gh  25m/s, tc   1s.
g
gtc2
77. /0/ h  80m, v  gtc  40m/s.
2
v02 v
78. /0/ hmax   45m, tu  0  3s.
2g g

114
79. /0/ v0  v2  2 gh  15m/s.

v0 v2
80. /1/ a. tu   2s, hmax  0  20m;
g 2g
2v0
b. tu  tc  T  tu  tc   4s;
g
c. vs  v0  20m/s;
v0  v1 v v
d. t1   1s, t2  0 1  3s.
g g

2H
81. /1/ T  t u  tc  2  6s; H   n2 H  180m.
g
H h
82. /1/ T  t1  t2   4,5s.
2 gh

83. /1/ a. vs  v02  2 gh  50m/s;

v  v0
b. T   6s.
g
84. /2/ a. Scriem ecuația mișcării pe toată înălțimea H, în timpul total de
cădere T, apoi pe distanța H  fH , în timpul T   . Din cele două ecuații

se obține T 

 1 1 f , iar soluția care are sens fizic T    este
f

T

 1 1 f   20s.
f

gT 2
b. H   2km.
2
85. /2/ Scriem ecuațiile mișcărilor:
at 2
H  h  v1t  (1) și
2
at 2
H d  (2). Din (1)  (2) 
2
d  h  v1t , în care înlocuim
v1  2ah și obținem

115
 d h
t (3). Eliminăm timpul din relațiile (2) și (3) și rezolvăm ecuația
2ah
d 2  2hd  h 2  4hH  0, care are soluția pozitivă d  2 hH  h  95m.
86. /2/ /EXCEL/ a. Alegem axa mișcării Oy cu originea la nivelul
solului și orientată în sensul vitezelor inițiale. Ecuațiile mișcărilor celor
gt 2 gt 2
două corpuri sunt: y1  v01t  (1) și y2  h  v02t  (2). Din
2 2
condiția de întâlnire, y1  y2 , obținem momentul de timp la care se
h
întâlnesc corpurile, ti   3s (3).
v01  v02
b. Înlocuim (3) în (1) și obținem coordonata punctului de întâlnire,
yi  30m.
c. v1  v01  gti  5m/s, v2  v02  gti  10m/s. Semnificația vitezelor
negative este aceea că în momentul întâlnirii ambele corpuri se află în
cădere, iar vitezele sunt în sens opus axei Oy.
d. Se reprezintă grafic ecuațiile mișcărilor (1) și (2). Cele două grafice
sunt parabole care se intersectează în punctul corespunzător întâlnirii
corpurilor: ti  3s, yi  30m.

87. /2/ /EXCEL/ a. Alegem axa mișcării Oy cu originea la nivelul

solului și orientată în sensul vitezei inițiale a celui de-al doilea corp (în
gt 2
sus). Ecuațiile mișcărilor celor două corpuri sunt: y1  h  v01t  (1) și
2
116
 gt 2
y2  v02t  (2). Din condiția de întâlnire, y1  y2 , obținem momentul
2
h
de timp la care se întâlnesc corpurile, ti   3s (3).
v02  v01
b. Înlocuim (3) în (1) și obținem coordonata punctului de întâlnire,
yi  75m.
c. v1  v01  gti  40m/s, v2  v02  gti  10m/s. În momentul întâlnirii
primul corp se află în cădere, având viteza sunt în sens opus axei Oy, iar
cel de-al doilea este în urcare, având viteza în sensul axei Oy.
d. Se reprezintă grafic ecuațiile mișcărilor (1) și (2). Cele două grafice
sunt parabole care se intersectează în punctul corespunzător întâlnirii
corpurilor: ti  3s, yi  75m.

88. /2/ /EXCEL/ a. Alegem axa mișcării Oy cu originea la nivelul

solului și orientată în sensul vitezelor inițiale. Ecuațiile mișcărilor celor
g t  
2
gt 2
două corpuri sunt: y1  v01t  (1) și y2  v02  t     (2).
2 2
Din condiția de întâlnire, y1  y2 , obținem momentul de timp la care se
întâlnesc corpurile, măsurat din momentul lansării primului corp,
 v  g / 2   2 s (3).
ti  02
v02  v01  g

117
 b. Înlocuim (3) în (1) și obținem coordonata punctului de întâlnire,
yi  20m.
c. v1  v01  gti  0, v2  v02  g ti    15m/s. Corpurile se întâlnesc în
momentul în care primul corp se află la înălțimea maximă, având viteza
nulă, iar al doilea corp se află în urcare.
d. Se reprezintă grafic ecuațiile mișcărilor (1) și (2). Cele două grafice
sunt parabole care se intersectează în punctul corespunzător întâlnirii
corpurilor: ti  2s, yi  20m.

89. /3/ a. Durata totală a mișcării bilei este T  t0  2t1  2t2  ...  2tn , unde
2H
t0  este durata primei căderi, iar t1 , t2 ,..., tn reprezintă timpii de
g
urcare după fiecare ciocnire cu suprafața orizontală ( n   este numărul
de ciocniri). Dacă notăm cu v0  2 gH  viteza bilei imediat înainte de
prima ciocnire și cu v1  viteza bilei imediat după prima ciocnire, unde
v fv
v1  fv0 , din legea vitezei la prima urcare obținem t1  1  0 . La a doua
g g
2
v f v0
ciocnire v2  fv1  f 2 v0 și t2  2  . Analog, după a n  a ciocnire
g g
v f n v0
găsim tn  n  . Durata totală a mișcării bilei este
g g

118
 f 2 v0 f n v0
fv0
T  t0  2
g
2
g
 ...  2
g

fv
T  t0  2 0 1  f  ...  f n1 .
g
 
Folosim suma termenilor progresiei geometrice și obținem
fv f n  1
T  t0  2 0 . Pentru un număr foarte mare de ciocniri,
g f 1
2 f v0 2H
n  f n 0  T  t0  . Înlocuim t0  și
1 f g g
1  f 2H
v0  2gH și găsim T   18s.
1 f g
b. Distanța totală parcursă de bilă este D  H  2h1  2h2  ...  2hn , unde
h1 , h2 ,..., hn reprezintă înălțimile maxime atinse după fiecare ciocnire cu
suprafața orizontală. Din ecuația lui Galilei la prima urcare obținem
v2 f 2 v02 v2 f 4v02
h1  1  . La a doua ciocnire v2  fv1  f 2 v0 și h2  2  .
2g 2g 2g 2g
vn2 f 2 n v02
Analog, după a n  a ciocnire găsim hn   . Distanța totală
2g 2g
f 2v02 f 4v02 f 2 n v02
parcursă de bilă este D  H  2 2  ...  2 
2g 2g 2g
f 2 v02
DH
g
1  f 2  ... f 2n2 . Folosim suma termenilor progresiei
f 2v02 f 2 n  1
geometrice și obținem D  H  . Pentru un număr foarte mare
g f 2 1
f 2 v02
de ciocniri, n    f  0  D  H  2n
. Înlocuim
1 f 2 g
1 f 2
v0  2gH și găsim D  H 91,11m.
1 f 2
90. /2/ a. Descompunem mișcarea pe două direcții, așa cum observăm în
figura alăturată: pe axa Ox mișcarea este rectilinie uniformă, iar pe axa Oy
mișcarea este uniform accelerată cu v0y  0 (cădere liberă). Din legea
gtc2 2H
spațiului pe axa Oy, H   tc   4s.
2 g
b. Din legea spațiului pe axa Ox obținem D  v0tc  120m.

119
 c. Din legea vitezei pe axa Oy obținem vy  gtc  40m/s, iar viteza săgeții
la sol este vs  v02  vy2  50m/s.
v0
d. tg   0, 75    arctg(0, 75) 36,87o.
vy
91. /2/ /EXCEL/ a. Descompunem mișcarea pe două direcții, așa cum
observăm în figura alăturată: pe axa Ox mișcarea este rectilinie uniformă,
iar pe axa Oy mișcarea este uniform accelerată cu v0y  0 (cădere liberă).
Scriem ecuațiile de
mișcare pe cele două
axe, la un moment
oarecare, t: x  v0t (1)
gt 2
și yH (2).
2
Înlocuim t din relația
(1) în relația (2) și
obținem ecuația
traiectoriei,
g
y  H  2 x 2 (3),
2v0
care este o funcție de gradul II.
b. Se calculează coordonatele x și y cu relațiile (1) și (2), apoi se reprezintă
grafic y în funcție de x. Se observă că traiectoria este o parte dintr-o
parabolă care admite un maxim care reprezintă chiar punctul de lansare.

120
92. /2/ a. Descompunem mișcarea pe două direcții, așa cum observăm în
figura alăturată: pe axa Ox mișcarea este rectilinie uniformă cu viteza
constantă v0x  v0 cos  , iar pe axa Oy mișcarea este uniform variată cu
viteza inițială v0y  v0 sin  (urcare până la înălțimea maximă, urmată de
cădere liberă).

121
 Din legea vitezei pe axa Oy, la urcarea până la înălțimea maximă,
v0 y
0  v0y  gtu  tu  . Dar timpul de urcare este egal cu cel de
g
coborâre, deci durata totală a mișcării proiectilului este
2v sin 
t  tu  tc  2tu  t  0  4,8s.
g
b. Din legea spațiului pe axa Ox obținem b  v0x t 
2v02 sin  cos 
b  153, 6m.
g
c. Din ecuația lui Galilei pe axa Oy, la urcare, 0  v0y
2
 2ghmax 
v02 sin 2 
hmax   28,8m.
2g
d. În cazul aruncării unui corp pe verticală în sus, de la sol, viteza cu care
corpul cade pe sol este egală cu viteza de lansare, vy  v0y 
vs  v0  40m/s.
vy v0y
e. tg     tg      37o.
v0x v0x
v02 sin 2
f. Bătaia poate fi scrisă în forma b  și este maximă dacă
g
sin 2  1  2  90o    45o.
93. /2/ /EXCEL/ a. Descompunem mișcarea pe două direcții, așa cum
observăm în figura alăturată.

122
 Pe axa Ox mișcarea este rectilinie uniformă, cu viteza constantă
v0x  v0 cos  , iar pe axa Oy mișcarea este uniform variată cu
v0y  v0 sin  și cu accelerația a   g . Scriem ecuațiile de mișcare pe cele
gt 2
două axe, la un moment oarecare, t: x  v0x t (1) și y  v0yt  (2).
2
Înlocuim t din relația (1) în relația (2) și obținem ecuația traiectoriei
g
y   tg  x  2 x 2 (3), care este o funcție de gradul II.
2v0 cos 2 
b. Se calculează coordonatele x și y cu relațiile (1) și (2), apoi se reprezintă
grafic y în funcție de x. Se observă că traiectoria este o parabolă care admite
un maxim care reprezintă înălțimea maximă, hmax .

94. /2/ a. Din D  H și din ecuațiile mișcărilor pe cele două axe, Ox și

gt 2 2v 2
Oy, D  v0tc și H  c , obținem H  D  0  20m.
2 g
D
b. tc   2s.
v0
c. Din legea vitezei pe axa Oy obținem vy  gtc  20m/s, iar viteza pietrei
la sol este vs  v02  vy2 22,36m/s.

123
95. /2/ Din v  nv0 și v2  v02  vy2  v y  v0 n 2  1, iar din legea vitezei
g
pe axa Oy, v y  g . Obținem v0  5m/s.
n2  1
96. /2/ Durata mișcării grenadei în aer trebuie să fie mai mică decât timpul
g
în care arde fitilul. Din condiția T    v0  
2 sin 
g
v0 max   20m/s.
2sin 
97. /2/ a. Mingea primește impulsul orizontal după un timp
3v  v
t0  0 0  2s de la lansare. Înălțimea la care mingea primește impulsul
g
gt02
orizontal este h  H  v0t0   80m. Durata mișcării din momentul
2
3v0  9v02  2 gh
impactului până la atingerea solului este t   2s, iar
g
distanța parcursă pe orizontală până la sol este D  vt  100m.
b. Din legea vitezei pe axa Oy obținem vy  3v0  gt  50m/s, iar viteza cu
care mingea atinge solul este vs  v 2  vy2 70, 7m/s.
2
v01 sin 2  v 2 sin 2 
98. /3/ a. hmax1   3, 75m, hmax 2  02  15m.
2g 2g

2v02 sin  cos 

b. Folosind expresia bătăii, b  și b  b2  b1 obținem
g

b 
 2
2 v02  v01
2
sin  cos 
 25,95m.
g
c. v1  v2  v12x  v12y  v22x  v22y , în care înlocuim:
v1x  v01 cos  , v2 x  v02 cos  , v1x  v01 sin   gt , v2 x  v02 sin   gt.
Obținem momentul de timp la care modulele vitezelor sunt egale:
v v
t  01 02  3s  1,73 s. Coordonatele pietrelor la momentul t sunt:
2 g sin 
gt 2
X1  v01t cos   8,65m, Y1  v01t sin    0, și respectiv
2
gt 2
X 2  v02t cos   17,3m, Y2  v02t sin    15m.
2
124
 Observăm că Y1  0 și Y2  hmax 2 , așadar momentul în care vitezele au
același modul este cel în care prima piatră atinge solul iar cea de-a doua se
află în vârful traiectoriei parabolice.
d. Distanța dintre pietre este dată de relația:
v v
2 2
D2   X 2  X1   Y2  Y1  D  02 01 
2 2

2 g sin 
D  10 3m  17,3m.

99. /0/ a  F / m  4m/s 2 , a  2m/s 2 .

100. /0/ a2  a1 F2 / F1  5m/s 2 .

101. /0/ a2  a1M /  M  m  0,3m/s2 .

102. /0/ a. a1  3a  0, 6m/s 2 ;

b. a2  a cos   0,173m/s 2 .

103. /0/ Fr  mg  1, 2kN.

104. /0/ a  F   L3   4 m/s2 .

105. /0/ a   F  mg  / m  5m/s2 .

106. /0/ Fr  m  g  a   2N.

107. /1/ Ftr  m a  1  f  g   24, 4N.

108. /1/ Fr  m  g / 2  a   7N.

 
 30  60
109. /1/ au ,c  g sin  , au,c  5m/s2 , au,c  8,66m/s2 ,
 
 0  90
au,c  0, au,c  10m/s2 .

110. /1/ a   F  mg  / m; a1  2m / s2 , a2  0; a3  2m / s 2 .

111. /1/ F1  ma1  410kN; F2  0; F3  ma3  205kN.
F
112. /1/ a  2m/s 2 , F12  m2 a  0, 2N.
m1  m2
113. /1/ F12  2 F / 3  4N, F23  F / 3  2N.
F
114. /1/ a  g  1m/s2 , Fap  N  m2  a  g   4, 4N.
m1  m2

125