Clasificarea tulpinilor

a) După mediul în care trăiesc, tulpinile sunt: aeriene (la

majoritatea plantelor), subterane (la multe plante ierboase),
acvatice (la plantele care cresc în apă).

tulpini aeriene

tulpină acvatică la
Ceratophyllum demersum
[luirig.altervista.org ]

tulpină subterană
(rizom)
[es.wikipedia.org ]
Polygonatum odoratum
b) După consistenţa lor: ierboase, cărnoase, lemnoase.
-tulpini ierboase – în general de mici dimensiuni, fragile, de
culoare verde (datorită clorofilei), protejate la exterior de
epidermă; După caracterele nodurilor şi internodurilor, tulpinile
ierboase sunt de mai multe tipuri: culm, caulis, calamus,
scap.
Culmul (paiul) – prezintă noduri proeminente şi pline de
măduvă şi internoduri cilindrice, mai înguste, goale în
interior (la Poaceae);
Caulisul – prezintă noduri puţin proeminente, pline de
măduvă şi internoduri cilindrice sau prismatice, ± egale (ex.
la Lamium);
Calamusul – prezintă internodurile bazale mai scurte
(frunzele sunt prinse în treimea inferioară a tulpinii), iar
ultimul internod este mai lung, terminat cu inflorescenţa (ex.
la Carex)
Plantă cu tulpina Scapul – prezintă nodurile bazale suprapuse (frunzele apar
ierboasă dispuse în rozetă bazală) şi un singur internod dezvoltat,
[fr.wikipedia.org] terminat cu inflorescenţa (ex. La Taraxacum, Primula etc.)
 caulis, la Ajuga
reptans
[http://caliban.mpiz- scap, la Primula veris
koeln.mpg.de/] [delta-intkey.com ]

calamus la Carex.
[http://caliban.mpiz-
culm, la Poaceae koeln.mpg.de/]
[es.wikipedia.org ]
-tulpini cărnoase – se deosebesc de cele ierboase prin
dezvoltarea accentuată a parenchimurilor acvifere (ex. la
Cactaceae, Crassulaceae etc.);

tulpini cărnoase, la Cactaceae [www.omnilexica.com ]

-tulpini lemnoase – de regulă de mari dimensiuni, rigide (cu
ţesuturi mecanice bine dezvoltate), de culoare în general brună
(cu diferite nuanţe), protejate la exterior de ritidom.
Plantele cu tulpini lemnoase sunt de patru categorii: arbori,
arbuşti, subarbuşti şi plante cu stip.
Arborii, prezintă
o tulpină
principală care se
ramifică la o
înălţime oarecare
de sol formând o
coroană din
ramuri de diferite
ordine (partea
bazală,
neramificată se
numeşte trunchi).
Foto: C. Sîrbu Arbore: Prunus domestica
Tipuri de plante cu tulpina lemnoasă: a - arbore; b - arbust; c - subarbust
Arbuştii sunt de talie mai mică, cu
tulpina ramificată de la suprafaţa
solului (măceş, alun, soc, liliac ş.a. ).
Subarbuştii sau semiarbuştii sunt
de consistenţă lemnoasă numai la
bază. Partea aeriană, erbacee,
toamna târziu moare rezistând doar
partea bazală cu mugurii din care se
vor forma noi tulpini în anul următor
(levănţica, afinul ş.a.) .
Stipul este o tulpină neramificată,
acoperită cu resturile peţiolurilor
frunzelor căzute, iar în vârf poartă un
buchet de frunze (la palmieri).

Arbust: Forsythia suspensa [mymoneystory.blogspot.com]

 Stip: Phoenix dactylifera
www.evermotion.org

Subarbust: Lavandula angustifolia

[http://www.redbubble.com/]
c) După poziţia în spaţiu, tulpinile sunt: ortotrope şi plagiotrope.
Tulpinile ortotrope, cresc vertical având geotropism
negativ. Aceste tulpini la rândul lor pot fi:
erecte - prezintă poziţia verticală de la bază până la vârf fiind
dotate cu ţesuturi mecanice bine dezvoltate.
nutante - cresc erect având doar vârful aplecat, ca de
exemplu la ciulin (Carduus nutans).
geniculate - sunt tulpinile care la bază cresc orizontal sau
oblic, iar de la un anumit nod se îndreaptă brusc în sus.
urcătoare - sunt tulpini ortotrope dar cu stereomul slab
dezvoltat. Pentru a se menţine în poziţie verticală au nevoie de
un suport. Aceste tulpini sunt de două feluri:
- agăţătoare care se prind de suport fie prin peri sub formă
de cârlige (Galium) fie prin intermediul cârceilor, care pot fi de
origine caulinară (Vitis) sau de origine foliară (Bryonia, Pisum,
Clematis etc );
- volubile - se răsucesc în jurul unui suport (Phaseolus,
Convolvulus, Humulus etc.).
[botanical.com] Foto: C. Sîrbu

tulpină nutantă

tulpină
geniculată
[luirig.altervista.org]

tulpină agăţătoare
[delta-intkey.com ]
tulpină volubilă
 Tulpinile plagiotrope – au ţesuturi mecanice slab
dezvoltate care nu permit menţinerea lor în poziţie verticală.
Asemenea tulpini se întind pe sol neavând nici un fel de
geotropism.
Când tulpinile împreună cu ramurile rămân alipite de
pământ poartă numele de tulpini prostrate (ex. Veronica
prostrata), iar când sunt întinse pe suprafaţa pământului şi prinse
prin rădăcini adventive se numesc tulpini repente (ex. Thymus
serpyllum, Lysimachia nummularia).
Există şi plante care, pe lângă tulpini erecte posedă şi
tulpini târâtoare numite stoloni ce dezvoltă la noduri rădăcini
adventive cu care se prind de sol. Asemenea plante se pot înmulţi
pe cale vegetativă (Fragaria, Cynodon etc.).
Tulpină repentă la Thymus serpyllum
[www.desert-tropicals.com ]

Plantă cu stoloni (Fragaria vesca)

[commons.wikimedia.org]

Tulpină prostrată la Polygonum

aviculare [delta-intkey.com ]
d) După funcţiile îndeplinite, tulpinile sunt:
-normale (îndeplinesc funcţiile specifice tulpinii)
-metamorfozate (îndeplinesc funcţii variate, modificându-şi
forma şi structura)
Tulpinile metamorfozate fot fi: aeriene (tulpini cărnoase, tulpini
virgate, cladodii, filocladii, spini caulinari, stoloni) şi subterane
(rizomii, bulbii, tuberculii, bulbotuberculii)
Tulpinile aeriene cărnoase (suculente) sunt tulpini
metamorfozate în care se acumulează substanţe de rezervă. Aşa
sunt tulpinile plantelor din familiile Cactaceae (vezi anterior !),
Crassulaceae precum şi a unor specii de Euphorbiaceae. Tot
tulpini cărnoase sunt şi cele de la gulie (Brassica oleracea convar.
gongylodes ).
 Tulpină aeriană cărnoasă
(tuberizată) la Brassica oleracea
convar. gongylodes (gulie)
aquiya.skr.jp
Tulpini virgate sau
juncoide, au forma unor
verigi cilindrice, bogate
în parenchim clorofilian,
lipsite de frunze (ex.
Juncus effusus).
www.caspertheisens.nl
 Cladodiile, sunt tulpini lăţite, lipsite de frunze sau cu frunze
reduse (Genista sagittalis).
Filocladiile sunt ramuri foliiforme care se dezvoltă la subsuoara
unor frunze reduse la solzi (Ruscus).
Ramuri transformate în spini se întâlnesc la unele plante
lemnoase. Astfel, la glădice (Gleditschia triacanthos) spinii sunt mari şi
ramificaţi. La mărul pădureţ (Malus silvestris), la porumbar (Prunus
spinosa) etc unele ramuri se transformă în spini simpli, neramificaţi.

cladodii la
Genista sagittalis filocladii la Ruscus spini la Gleditsia triacanthos

www.leamaria.ch

www.naturefg.com
 Tulpinile metamorfozate subterane sunt grupate în
următoarele categorii: rizomi, bulbi, tuberculi şi bulbo-tuberculi.
Rizomii sunt microblaste, rar macroblaste, cu internoduri
scurte şi care la noduri prezintă frunze reduse la solzi, rădăcini
adventive precum şi muguri care asigură alungirea sau
ramificarea rizomilor. Din unii muguri ai rizomilor se vor dezvolta
tulpinile aeriene (ex. la Taraxacum officinale, Polygonatum
odoratum, Iris germanica etc.).

Ca şi în cazul celorlalte tipuri de tulpini subterane metamorfozate

(tuberculi, bulbi, bulbo-tuberculi), pe lângă depozitarea
substanţelor de rezervă, rizomii asigură şi înmulţirea vegetativă a
plantelor, precum şi supravieţuirea peste anotimpul nefavorabil.
Rizomii pot fi scurţi şi groşi, sau alungiţi, cu aspect de stoloni.
Tuberculii sunt microblaste care provin din tuberizarea vârfului unui stolon sau
a mugurilor axilari, a axei hipocotile sau chiar a axei epicotile.

Un tubercul de cartof (Solanum tuberosum), prezintă pe suprafaţa lui numeroşi

muguri axilari grupaţi câte trei în nişte adâncituri, la subsuoara unor frunze
reduse care cad de timpuriu, rămânând doar urmele lor sub forma unor
cicatrice. Acest ansamblu poartă numele de ochi.
Bulbii prezintă câte o tulpină scurtă, sub forma unui disc cu noduri apropiate unde sunt
inserate frunze cărnoase în care se depozitează substanţe de rezervă. La partea
inferioară a discului se dezvoltă rădăcini adventive, iar la partea superioară se află un
mugure din care va rezulta, în anul următor, tulpina aeriană, floriferă. Frunzele externe
ale ale bulbului sunt de obicei membranoase, cu rol protector. După modul cum se
acoperă frunzele unele pe altele, bulbii pot fi:
-tunicaţi, când frunzele cărnoase se acoperă complet unele pe altele (Allium,
Tulipa, Hyacinthus etc.).
-solzoşi, la care frunzele cărnoase sunt mai mici, acoperindu-se parţial unele
pe altele (Lilium).

Bulbo-tuberculi sunt microblaste tuberizate în care se depun substanţe de

rezervă şi care la exterior prezintă frunze pergamentoase cu rol protector.
Asemenea tulpini se întâlnesc la Gladiolus, Crocus, Colchicum etc.
Tulpini subterane metamorfozate (I): rizomi la Elymus
repens (a), Anemone ranunculoides (b) și
Polygonatum odoratum (c); bulbi la Allium cepa (d),
Allium ursinum (e), Allium rotundum (f), Allium
sativum (g)
și Lilium candidum (h)
Tulpini subterane metamorfozate (II): tuberculi la
Solanum tuberosum (a) și Corydalis cava ssp. cava (b);
bulbotuberculi la Crocus reticulatus (c), Crocus
chrysanthus (d) și Gladiolus × gandavensis (e, f)