SINTEZA, TRANSFORMAREA,

DEPUNEREA ŞI CIRCULAŢIA
SUBSTANŢELOR ORGANICE IN
PLANTE

Translocaţia fotoasimilatelor este o funcţie

a întregii plante vii
A. S. Crafts (1961)
 ACIZII ORGANICI

Substanţe organice - conţin grupări –

COOH

Biosinteza – frunze - prin oxidarea

glucozei
Formele din plante:
 Acid piruvic Acid oxalic
 Acidul malic Acid ascorbic
 Acid citric Acid tartric

Rolul fiziologic
- a. Energetic

- b. De depozitare
TANINURI, RĂŞINI, ULEIURI ETERICE

Taninurile - compuşi ai glucidelor cu

acizi aromatici
- substanţe cu gust astringent
prezente în scoarţa copacilor,
frunze sau fructe

Răşinile – compuşi alcătuiţi din:

hidrocarburi, acizi, alcooli
Uleiurile eterice –substanţe cu miros
plăcut, sintetizate în frunze şi flori

Rol fiziologic - protector

- Uleiurile eterice - reduc intensitatea
transpiraţie

- Taninurile şi răşinile - asigură protecţia

împotriva consumatorilor animali
 ALCALOIZII

Substanţe cuaternare ce conţin C, H, O, N

Biosinteza – transformarea unor aminoacizi:
- nicotina – acid asparagic
- atropina – ornitină
- morfina – tirozina

Biosinteza - frunze
Depozitarea: frunze, rădăcini, tulpini, fructe, seminţe
 ALCALOIZII

Formele din plantă

Conţinutul cel mai mare în familiile:
- Ranuculaceae
- Solanaceae
- Papaveraceae
- Liliaceae
Cei mai cunoscuţi alcaloizi sunt:

Heleborina - din spânz (Helleborus sp.)

Aconitina - din omag (Aconitum sp.)
Nicotina - din tutun (Nicotiana sp.)
Atropina din mătrăgună (Atropa
belladona)
Papaverina şi morfina - din mac
(Papaver somniferum)
Colchicina - din brânduşa de toamnă
(Colchinum autumnale)

Digitalina - din degeţel (Digitalis sp.)

Cofeina - din cafea (Coffea arabica)

Teina - din ceai (Thea sinensis)

Rolul fiziologic - protector

(Nicotiana tabacum)

nicotină
Coffea arabica
Atropa belladonna

atropină
Papaver somniferum
Digitalis purpurea
 GLICOZIZI

Compuşi din glucide (hexoze) + aglicon

Biosinteza - frunze
Depozitarea
- frunze
- tulpini
- flori
- seminţe
 Formele din plante

Cianogenetici – gruparea aglicon – acidul

cianhidric:
amigdalina – fructe de migdal
durina – frunze de sorg
linamarina – seminţe de in

Tioglicozizi – gruparea aglicon – compuşi

cu sulf: seminţe de muştar şi rapiţă
 Formele din plante

Glicoalcaloizi –gruparea aglicon – alcaloid-

solanina – frunze de cartof

Glicozizi flavonici – gruparea aglicon –

pigmenţi flavonici:
robinina – Robinia pseudocacia
tagetina – Tagetes patula
 Glicozizi antocianici – gruparea aglicon –
pigmenţi antocianici:
delfinina – Delphinium consolida
pelargonidina - Pelargonium
zonale

Rolul fiziologic
- protector
- dau culoare petalelor florilor
- favorizează polenizarea entomofilă
 CIRCULAŢIA SUBSTANŢELOR
ORGANICE ÎN PLANTE

Calea de circulaţie este reprezentată de:

Țesutul conducător liberian

(floem)

Țesut parenchimatic
 Ţesutul conducător liberian este
alcătuit din:

Vase liberiene (tuburi ciuruite)

Celule anexe

Parenchim liberian
 Placa ciuruită observată la microscopul electronic

Ţesutul liberian din tulpina de tutun

 Tuburile ciuruite

Celule prozenchimatice vii - puse cap la

cap, cu pereţii laterali subţiri, celulozici

Pereţii despărţitori - formaţi din

membrane cu pori de 0,5 - 10 µ
diametru – plăci ciuruite - prin care se
asigură continuitatea ergastoplasmei între
celule
Tuburile ciuruite nu au:

Nucleu
Membrană vacuolară
Ribozomi
Dictiozomi
Citoschelet
 Tuburile ciuruite - au un
bogat conţinut citoplasmatic ce
conţine :

plasmalemă
reticul endoplasmatic
cloroplaste
mitocondrii
Celulele anexe prezintă:

citoplasmă densă

nucleu

intensă activitate metabolică

Secţiune transversală prin vasele de liber observată la microscopul electronic cu baleiaj
pc - placă ciuruită
Sensul circulaţiei
Circulaţia substanţelor organice se
efectuează:

În sens descendent

În sens ascendent

Punerea în evidenţă a căii de circulaţie -

metoda decorticării inelare
 Inelarea simplă
i – inel; c – calus; r – radicele

Metoda inelării simple (A) pentru stabilirea circulaţiei descendente

a substanţelor organice şi formarea zonei de calusare (B)
Evidenţierea circulaţiei ascendeente a
sevei elaborate
 FORMA, VITEZA ŞI MECANISMUL DE CIRCULAŢIE

Glucidele – circulă sub formă de zaharoză

Zaharoza - constituie zahărul dominant în
sucul de floem
Substanţele azotate - sub formă de: aminoacizi
şi amide
Acizii organici - au fost identificaţi ca acizi: citric,
tartric, oxalic
Viteza de circulaţie - metoda trasorilor
radioactivi - C14 şi P32

La plantele ierboase - 50 - 150 cm/h

La plantele lemnoase:
 20 cm/h - pin
30 – 70 cm/h - speciile pomicole
105 cm/h - stejar
Mecanismul transportului substanţelor
organice a fost explicat prin :

Fenomene fizice:
*difuziunea

*fluxul de
masă

Procese fiziologice
 PROCESE FIZIOLOGICE

Difuzia activată - foloseşte energia din

respiraţie

Calea metabolică - plăcile ciuruite ar

funcţiona ca o pompă metabolică
folosind:
- transportorii
- compuşii macroergici
 PROCESE FIZIOLOGICE

În acest mod se realizează :

- transportul la nivelul membranelor

iar
- în protoplasmă - din glucoză şi
fructoză se resintetizează
zaharoza
 CAP. VII

RESPIRAŢIA PLANTELOR

Respiraţia include toate procesele metabolice

prin care are loc eliberarea energiei
W. Pfeffer (1900)
Respiraţia - procesul de degradare
oxidativă a substanţelor organice
proprii, din care se eliberează energia
necesară proceselor vitale
La exterior - respiraţia se manifestă sub
forma unui schimb de gaze, în care se:
- absoarbe O2

- degajă CO2
Ca şi conţinut – respiraţia constă într-un şir
de reacţii de oxido-reducere catalizate de
enzime, din care se degajă treptat energia

Forme ale energiei eliberate:

- chimică – concentrată în legăturile
macroergice ale compuşilor fosfatici
de tipul ATP
- mecanică sau electrică

- calorică (cca 35%)

Ultrastructura unei mitocondrii
În condriozomi are loc:
- degradarea acidului piruvic în ciclul
Krebs
- degajare de: CO2, H2O, energie

- Energia:
- - se acumulează în reacții de fosforilare

oxidativă în ATP – acumulator de

energie de 7600 kcal/mol
- - transportată altor compuşi celulari
Astfel condriozomii sunt:

Uzine energetice, baterii energetice,

care realizează producerea,
transformarea şi stocarea energiei
 TIPURI DE RESPIRAŢIE
Respiraţia este de 2 tipuri: - aerobă
- anaerobă

RESPIRAŢIA AEROBĂ – oxidarea completă

a substanţelor organice proprii, până la
CO2, H2O şi energie

C6H12O6 + 6 O2  6CO2 + 6H2O + E (674kcal)

  INTENSITATEA RESPIRAŢIEI
 Cantitatea de CO2 degajat sau de O2
absorbită de un organ vegetal în
unitatea de timp (ora), pe unitatea de
greutate vie sau uscată (g sau 100g)

IR variază în funcţie de:

 - specie
 - starea de activitate fiziologică
 - faza de dezvoltare ontogenetică
 METODE DE DETERMINARE
A INTENSITĂŢII RESPIRAŢIEI

Metode directe
Metoda manometrică Warburg

Metode titrimetrice
Metoda Pettenkoffer

Metoda Boysen-Jensen
 SUBSTRATUL RESPIRATOR
Substanţele organice oxidate în respiraţie

 Coeficient respirator - Q = CO2/O2

Substrat respirator glucidic - Q = 1

C6H12O6 + 6 O2  6 CO2 + 6 H2O + E

Q = 6CO2/6O2 = 1
Substrat respirator lipidic - Q < 1

C18H26O2 + 26 O2  18 CO2 + 18 H2O + E

Q = 18 CO2/ 26 O2 = 0,69

Substrat respirator - acizi organici - Q > 1

2C2O4H2 + O2  4 CO2 + 2 H2O + E

Q = 4 CO2/ O2 = 4

Substrat respirator proteic - Q = 0,8

 Prin determinarea coeficientului respirator
(Q ) al unor celule, ţesuturi sau organe, se
poate deduce natura chimică a substratului
respirator utilizat

 În timpul coacerii fructelor - valoare lui Q

creşte de la 0,85 la 2,70

utilizarea acizilor organici în procesul de

respiraţie, în paralel cu acumularea
zaharurilor solubile