NUTRIŢIA

• Nutriţia autotrofă
– fotosinteza
– chimiosinteza

• Nutriţia heterotrofă
– saprofită
– parazită
– mixotrofă
– simbiotrofă
 FOTOSINTEZA

• Definiţia fotosintezei

• Reacţia globală a fotosintezei

C2O+H2O + săruri minerale------substanţe organice +O2

• Organele vegetative unde se desfăşoară fotosinteza

– Frunza
– Tulpinile ierboase
– Celulele felodermului tulpinilor lemnoase
 STRUCTURA FRUNZEI

• Alcătuirea externă:
– limb, nervuri
– peţiol
– teacă

• Structura internă
– epiderma superioară
– mezofilul frunzei
• ţesutul palisadic+ ţesutul lacunar
• nervura= vase lemnoase+vase liberiene; arcuri de sclerenchim
– epiderma inferioară cu stomate
• celulele stomatice au clorfilă, ostiola
 STRUCTURA CLOROPLASTULUI

• structură:
– membrană dublă

– stromă plastidială- subst.fundamentală

• ADN,ARN,
• proteine,
• lipide
• unele metale

– lamele stromatice

– grana cu clorofilă
 PIGMENŢII ASIMILATORI

• Sunt situaţi pe membrana internă a cloroplastului asociaţi cu proteine.

• PIGMENŢII CLOROFILIENI
– Clorofila a
– Clorofila b

• PIGMENŢII CAROTENOIZI
– Caroten (portocaliu)
– Xantofila (galben)
 FAZELE FOTOSINTEZEI

• FAZA DE LUMINĂ
– se desfăşoară în cloroplaste la nivelul granei;
– fotoliza apei ce are ca rezultat O2 şi H2
– O2 va fi pus în libertate
– H2 va fi folosit în sinteza unui agent reducător -NADPH
– producerea unui agent energetic –ATP

• FAZA DE ÎNTUNERIC
– Se desfăşoară în stroma cloroplastului;
– CO2 este redus de agentul reducător NADPH
– Rezultă zaharuri simple din care se formează glucide, lipide,proteine,
 IMPORTANŢAFOTOSINTEZEI

• sursă principală de substanţă organică;

• biosfera este conectată prin fotosinteză la o sursă inepuizabilă de

energie- energia solară;

• menţine constantă compoziţia atmosferei, echilibrând reacţiile

consumatoare de oxigen ale respiraţiei;

• stă la baza producţiei agricole.

 EVIDENŢIEREA FOTOSINTEZEI

• Procedee bazate pe evidenţierea oxigenului degajat

• eprubetă, apă, plantă de elodeea
• vas de sticlă, pâlnie, plante de apă, eprubetă

• Procedee bazate pe dioxidul de carbon consumat

• eprubetă, plantă acvatică, apă fiartă şi răcită, NAHCO3

• Procedee bazate pe substanţa organică produsă

• plantă de muşcată, foită de staniol, alcool, pahar Berzellius,
sol.Lugol (iod în iodură de potasiu), spirtieră.
 INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA FOTOSINTEZEI

• Lumina
• inensitatea luminii
-pănă la 50.0000 lucşi, 50.000-100.000 lucsi, peste 100.000
-plantele ombrofite:frunze subţiri, cloroplaste mari.
• compoziţia spectrală
-un maxim în lumina roşie- pentru plantele verzi
-un maxim în lumină albastră-pentru algele brune şi roşii
• Temperatura 00-------30-350 C
• Umiditatea optimă 70-80% - excesul măreşte volumul celulelor
• Concentraţia CO2: 0,01%-limita inferioară la care are loc F; 0,03% valoarea medie atmosferică, 2-5%
valoarea max. la care are loc F.
• Sărurile minerale: N,P,K-cantităţi mari; S,Ca,Mg, Na, Fe- c.moderate;
Cu,Zn,Mn,B- cantităţi infime.
 CHEMOSINTEZA

• Chemosinteza foloseşte ca sursă energetică,energia rezultată în urma

oxidărilor unor substanţe anorganice.Bacteriile chemosintetizatoare
sunt:
• bacteriile sulfuroase-fundul apelor stătătoare
• H2S sulfobacterii H2SO3 sulfobacterii sulfaţi

• bacteriile nitrificatoare-în soluri şi ecosisteme acvatice.

• NH3 Nitrosomonas,Nitrosococcus HNO2Nitrobacter HNO3

• bacteriile metanogene-stomacul rumegătoarelor,nămolul unor ape

stătătoare-
• CO2+ 4H2 bacterii metanogene CH4+ 2H2O
 NUTRIŢIA SAPROFITĂ

• Absorb substanţele organice dizolvate în apă

• proteinele-----AA; polizaharidele-----------glucide simple
• Saprofitele pot fi:
-specializate-Mycoderma aceti,transformă CH3COOH în C2H5OH
-omnivore-mucegaiul alb

• produc alterarea alimentelor şi nutrţurilor;

• saprofitele concurează între ele pentru hrană;
• dezvoltă relaţii antibiotice:
• importanţă în alimentaţie şi în obţinerea medicamentelor.
 NUTRIŢIA PARAZITĂ

• gazdele produc semne de boală: creşterea temperaturii, creşterea

numărului globulelor albe;
• boli: bacterioze şi micoze;
• plante parazite: lupoaia,muma pădurii, cuscuta (torţelul);
• ciuperca Labolbenia bayeri parazitează numai musca de casă;
• rugina grâului are 2 gazde: dracila şi grâul;
• bacterioze la animale:antraxul, leptospiroza,salmoneloza,tuberculoza;
• micoze la animale: tricofiţia
• bacteria Bacillus thuringiensis parazitează insectele (insecticid
biologic)
 NUTRIŢIA MIXOTROFĂ

• Plantele smiparazite
• extrag cu haustorii seva brută
• ex: vâscul
• Plantele carnivore
• folosesc o sursă suplimentară de N2 ,trăiesc în medii sărace în
săruri minerale;
• produc enzime digestive;
• folosesc capcane:
- peri lipicioşi
- urne.
 NUTRIŢIA SIMBIONTĂ

• Relaţie reciproc avantajoasă între două specii;

• lichenii
- algă unicelulară sau cianobacterie x ciupercă
• micorizele : hifele ciupercii x rădăcinile plantelor
-ectotrofe
-endotrofe
-mixotrofe

• nodozităţile
-bacterii fixatoare de azot x rădăcinile plantelor leguminoase.