3/11/2020

ABSORBŢIA

ABSORBŢIA

Produşii absorbiţi – condiţii:

• nespecifici dpdv imunologic
• moleculă mică
• hidrosolubili
Absorbţia = transportul s. nutritive din
intestin în mediul intern

1
 3/11/2020

ABSORBŢIA

Ingesta ≈ 2,5-3 l apă /24h

• + sucurile digestive:
– 1,5 l salivă
– 1-1,5 l suc gastric
– <1 l bilă ≈7l
– 1,5 l suc pancreatic
– 1,5-2 l suc intestinal
Total 10-12 l/zi
Eliminare 0,1-0,2 l/zi → restul (≈ 99,9%) se
absoarbe

2
 3/11/2020

ABSORBŢIA

• I.S. 80 – 90%
• I.G. 4 - 5 l max
• în colon >5 l → diaree
• Se absorb şi:
– macromolecule proteice
– macromolecule cu propr. Ag
– microbi
• →pers. cu deficit de fcţ. imunologică a IS
fac reacţii imune (la nivel cutanat ş. a.)

FIZIOLOGIA DIGESTIEI IV

Secreţia intestinală
• Intestinul subţire:
– duoden
– jejun
– ileon
• vilozităţi intestinale – suprafaţa creşte de 25-30
ori
• celulele epiteliului intestinal:
– enterocite
– celule caliciforme
– celule Paneth
– celule endocrine

3
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI IV

Enterocitele:
• celule cilindrice
• zona apicală cu „marginea în perie” cu microvili
care conţin
– enzime - digestie
– transportori membranari (=complexe funcţionale) –
absorbţie
• nr. mare de
– mitocondrii
– lizozomi cu rol în degradarea oxidativă
• între microvili – glicoproteine – glicocalixul cu rol
în:
– digestie
– protecţia mucoasei

FIZIOLOGIA DIGESTIEI IV
• Celulele caliciforme – mucusul intestinal
• Celulele Paneth
– zone de regenerare a epiteliului intestinal
– turn-over de 2-5 zile
– secretă defensine (=peptide AB naturale)
• Celule endocrine – sist. APUD (amine
precursor uptake & decarboxylation)
– Celule S – secretină
– Celule Enterocromafine – 5-HT
– Celule ECL - histamină
– Celule I - CCK
– Celule G – gastrină
– Celule EG - enteroglucagon

4
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI IV

2 tipuri de glande:
Gl. Lieberkühn:
• între vilozităţi, pe toată lungimea IS şi IG
• conţin toate tipurile de celule
• structură tubulară
• se întind până în apropierea mucoasei

5
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI IV

Gl. Brunner
• la niv. pilor şi dd
• structură tubulară-acinoasă
• f. ramificate
• canale excretoare lungi

6
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI IV

Sucul intestinal:
• 2-3 l/24h
• incolor (în ultima porţiune a IS e tulbure – celule
epiteliale descuamate, leucocite, bacterii)
• pH = 7-8,3
• apă
S. anorganice:
– NaHCO3
– NaCl (cant. mari)
• alcalinitate ce asigură protecţia mucoasei
intestinale

FIZIOLOGIA DIGESTIEI IV

S. organice – enzime:
• erepsina (= enzime endocelulare):
oligopeptide (di- şi tripeptide)→AA
• carboxipeptidaza
• aminopeptidaza
• di- şi tripeptidaze

7
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI IV

• enterokinaza:
– tripsinogen → tripsina
– polipeptide
• nucleaze intestinală: ac. nc. izolaţi de pe
nucleoproteine → nucleotide
• nucleotidaze: nucleotide→nucleozid +
H3PO4
• nucleozidaze: nucleozide→pentoze+ baze
purinice şi pirimidinice

FIZIOLOGIA DIGESTIEI IV

• enzime de tip glucidic – dizaharidaze

(diastaze):
– invertaza: zaharoza→glucoză+fructoză
– lactaza: lactoza→glucoză + galactoză
– maltaza+izomaltaza: maltoza (izomaltoza)→ 2
glucoză
• lipaza intestinală: 2-5% din totalul
grăsimilor→ grăsimi neutre
• Sucul intestinal recoltat prin fistulă –
activitate enzimatică scăzută →
• Enzimele ajung în IS prin descuamarea
celulelor epiteliale

8
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI IV

Gl. Lieberkühn:
• pH: 6-7
• lichid cu rol neprecizat – solvent?, fav.
absorbţia
• enterokinaza secretată direct în lumenul IS
Gl. Brunner:
• secr. mucoasă bogată în HCO3- –
protecţia mucoasei IS

FIZIOLOGIA DIGESTIEI IV

Secreţia intestinului gros

• Mai redusă cantitativ decât a IS
• Mai bogată în mucus – numeroase cel.
caliciforme
• Ioni de K+ şi de HCO3- la schimb cu Cl- →
secreţie alcalină
• Stim. de
– Iritaţia mucoasei
– Ff. colinergice
• Inh. de nn simpatici

9
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI IV

• Compoziţie:
• Mucus:
– pH = 8-8,4
– vâscos
– redus cantitativ 100-200 ml/zi
– cant. mari de HCO3-
– apă şi electroliţi în cant. mici – cant. mari ca
răspuns la iritaţie

FIZIOLOGIA DIGESTIEI IV

Rolurile mucusului:
• Protecţie
• Aderenţă pt. realizarea bolului fecal
• Liant adecvat materiilor fecale
• Barieră pt. acizii formaţi în int. materiilor
fecale
• Alcalinizarea mediului

10
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI IV

Reglarea secreţiei IG
• Intrinsec:
– Reflexe locale prin plexurile mienterice
– Stimulare tactilă
• Extrinsec:
– SNV-S ↓ secreţia de mucus
– SNV-PS ↑ secreţia de mucus
– Tulburări emoţionale – stimulare
parasimpatică excesivă

FIZIOLOGIA DIGESTIEI IV

Activitatea bacteriană
• Flora saprofită – indispensabilă vieţii
• Colon proximal:
– Floră de fermentaţie aerobă - glucide→ac
organici, H+, CO2
• Colon distal:
– Floră de putrefacţie anaerobă –
proteine→indol, scatol, amoniac

11
 3/11/2020

FIZIOLOGIA DIGESTIEI IV

Alte roluri ale florei:

• Sinteza şi abs. vit. hidrosolubile (B1, B2, B12, ac.
pantotenic) şi liposol. (K)
• Deconjugarea diglucuronidului→stercobilină
• Deconjugarea acizilor biliari
– eliminarea ac. dezoxicolic şi litocolic
– reabs. prin circuitul HEH a ac. colic
• Stim. fcţ. de apărare – creşterea sintezei de IgA,
IgM

ABSORBŢIA

Particularităţi morfo-funcţionale ale tubului

digestiv:
1. IS lung de 3 m (dat. tonusului)
• suprafaţa pe secţiune transversală=
0,33m2
• plicile → suprafaţa de secţiune = 1m2
• vilozităţile → 10m2
• microvilii → 100-200m2 = suprafaţa reală
de contact IS-alimente

12
 3/11/2020

ABSORBŢIA

2. Enterocitele (60 µm), aparent f. groase,

sunt unite la polul apical prin ”tight-
junctions” – la <1µm

3. Vascularizaţia:
– 30% din DC în timpul dig. şi abs.
– 15% din DC în repausul digestiv

4. Sist. limfatic – drenajul s. ce nu pot

pătrunde în vasele sangv.

13
 3/11/2020

ABSORBŢIA

5. Polarizarea fcţ. a enterocitului

• pol apical (luminal, mucozal) – microvili, f.
bogat în canale ionice
• microvili: glicocalix, alc. din MPZ – grosimea
tecii microvililor creşte, spaţiul dintre 2 microvili
devine f. îngust
• în mb. microvililor - f. multe enzime digestive
„zidite” – între microvili e o stare de repaus a.î.
produşii alimentari au timp de contact cu
enzimele digestive
• enzimele de digestie sunt alături de enzimele
de absorbţie, deci între microvili DIGESTIE +
ABSORBŢIE
• fiecare microvilozitate are un ax proteic (actină)
- mişcare

ABSORBŢIA

• pol bazal bogat în pompe ionice

• se extinde (dpdv fcţ.) pe laturile
enterocitului, până la niv. „tight-junctions”
→ membrana bazo-laterală:
– transportul activ al s.
– măreşte suprafaţa activă a mb.
• sub enterocit:
– MB = structură extracelulară
– capilarul sangvin

14
 3/11/2020

ABSORBŢIA

• între enterocite şi MB – „camerele de absorbţie”

• repaus digestiv: camerele intercelulare de abs.
dispar, există spaţii virtuale
• în timpul digestiei apar cavităţi reale între
enterocite ce det. diferenţe continue de presiune
şi volum
• Transportul substantelor:
– paracelular (joncţiuni)
– transcelular

ABSORBŢIA

Mecanisme de transport:
• 1. Transport activ
– primar
– secundar
• 2. Transport pasiv
• în funcţie de forţa utilizată în transportul
substanţelor

15
 3/11/2020

ABSORBŢIA

1.a. Transportul activ primar

• cu consum direct, imediat de energie – din ATP
• se blochează în lipsa ATP
• se desfăşoară împotriva tendinţelor naturale de
transport al substanţelor
• se realizează „la deal” – dinspre zona cu conc. <
spre zona cu conc. >
• depinde de temperatură (↓ cu scăderea temp.)
• are o cinetică ce duce la saturaţie (e limitat de o
capacitate maximă de transport)

ABSORBŢIA

Ex. tipic: pompa Na+ - K+

• în mb. bazo-laterală a enterocitului→
apare diferenţă de potenţial → pompă
electrogenetică
• componentă principală = ATP-aza, situată
în zona internă a mb.
• apar forţe de difuziune (pasivă) care
introduc Na+ în enterocit din lumen →
pompa va continua să funcţioneze (pool-ul
de Na+ intracelular se reface în
permanenţă) → ATP-aza practic absoarbe
Na+ în enterocit din lumen

16
 3/11/2020

ABSORBŢIA

• OUABAINA blochează pompa Na+ – K+

• tonicardiacele (digitala) în exces → diaree (nu
se abs. Na+ → nu se abs. apa →diaree)
• pompe de
– Cl-
– Ca2+
– HCO3-

ABSORBŢIA

1.b. Transportul activ secundar (cotransport)

• symport
• antiport
Symport:
• Na+ - glucoză
• Na+ - aa
• Na+ – Cl-
Antiport:
• Cl- – HCO3-
• Na+ – Ca2+

17
 3/11/2020

ABSORBŢIA

Transport pasiv:
• a. Difuziunea
• b. Convecţia
• c. Endocitoza
a. Difuziunea:
• deplasarea unei s. în gradient de
concentraţie (chimic), electric, sau
ambele (electrochimic)
• Ecuaţia Fick:
∆m/∆t = A x ∆c x P

ABSORBŢIA

Difuziunea:
• paracelulară
• prin bistratul lipidic al microvilului (apa,
gazele, alcoolul)
• prin canale ionice
Difuziunea facilitată – prin cărăuş („carrier”)
• monozaharide (glucoză, fructoză)
• sensul difuziunii NU e hotărât de „carrier”,
ci de gradientul de conc.

18
 3/11/2020

ABSORBŢIA

• b. Convecţia = deplasarea moleculelor de

apă, cauzată de forţe osmotice, de forţe
hidrostatice sau prin dragaj
• Osmoza – mb SP, deplasarea apei,
întotdeauna precedată de deplasarea
particulelor solide!!
• Dragarea = „solvent drag”
• = „bulk-flow”
• În deplasarea lor, moleculele antrenează
şi alte particule, care altfel ar fi rămas la
locul lor

ABSORBŢIA

• c. Endocitoza = procesul de intrare a unei

picături (pinocitoză) sau a unei particule
solide (fagocitoză)
• Enterocitul nu consumă energie pt.
endocitoză
• Endocitoza = proces complex, la care
participă mb. celulară – deformare,
activitate contractilă
• Absorbţia:
– endocitoză la polul apical
– exocitoză la polul bazal

19
 3/11/2020

ABSORBŢIA

Modificări în timpul absorbţiei:

• creşte pres. H în camerele intercelulare
(de abs.)
• variază pres. osmotică de o parte şi de
alta a epiteliului (transepitelial =
transcelular + paracelular)
– de ex.
• pres. osm. creşte în conţinutul intestinal
• pres. osm. scade pe versantul celular
– şi invers

ABSORBŢIA

• modificări electrice transepiteliale - dat. în

general abs. cationilor care de obicei e
activă şi premergătoare abs. anionilor
– apare un deficit de sarcini pozitive la polul
apical → apare o diferenţă de câţiva mV:
• 2 mV – dd + jejun
• 20 mV – ileon
• 40 mV – colon
– diferenţele de valori sunt date de diferenţele
de dimensiuni ale „tight-junctions”

20
 3/11/2020

ABSORBŢIA

ABSORBŢIA GLUCIDELOR
• monozaharide – preferate sunt glucoza şi
galactoza
• NU dizaharide, polizaharide
3 mecanisme:
• a. transport activ
• b. difuziune facilitată (cu „carrier”) – mai
puţin important

ABSORBŢIA

• c. mecanismul fosforilării (o cant. mică de

glucoză)
– Glucoza (intestin) + enzime de fosforilare (glicocalix)
= G-6-P (poate traversa în enterocit)

– G-6-P degradat (în orice celulă) pe calea glicolitică

– G-6-P-aza (pe versantul intern al microvilului)

defosforilează G-6-P → glucoza care difuzează spre
mb. bazolaterală în sânge

21
 3/11/2020

ABSORBTIA

ABSORBŢIA

Absorbţia glucozei
• prin cotransport cu Na+
• prin „carrier” comun cu galactoza şi
aminoacizi
• SGLT1 – la niv. mb. apicale
• la niv. mb. bazo-laterale GLUT2 = prot.
responsabilă de transportul glucozei, al
fructozei şi al galactozei
Pentozele – abs. pasivă
Fructoza – abs. pasivă – difuziune facilitată
(GLUT5, GLUT2)

22
 3/11/2020

ABSORBŢIA

ABSORBŢIA PROTEINELOR
• Forma: aminoacizi
• Mecanism:
– activ
– cotransport cu Na+
– în competiţie cu glucoza şi galactoza
– puţin prin pinocitoză (absorbţie de
macromolecule la sugari, dar şi la adult →
alergii)

ABSORBŢIA

Clase de „carrier”:
• pt. iminoacizi
• pt. aminoacizi neutri (3 tipuri de
transportori dependenți de Na+)
• pt. aminoacizi bazici (2 transportori
independenți de Na+)
• pt. aminoacizi dicarboxilici
Se pot abs. şi prin mecanism pasiv.
Membrana bazo-laterală – 2 transportori
dependenți de Na+ şi 3 transportori
independenți de Na+

23
 3/11/2020

ABSORBŢIA

24
 3/11/2020

ABSORBTIA

• Implicaţii clinice:
– Boala Hartnup - deficit al transportorilor
membranari pt. aminoacizii neutri – se absorb
doar ca di- şi tripeptide
– Prolinuria – defect de absorbţie intestinală şi
renală a prolinei (în sistemul iminoacizilor) –
se absoarbe ca di- şi tripeptide
• Nici una din aceste afecţiuni nu produce
malnutriţie proteică

25
 3/11/2020

ABSORBŢIA

ABSORBŢIA LIPIDELOR
• Pasiv, în trei etrape
1. Etapa luminală
• Glicocalix + “apa îngheţată” – lipidele nu pot
pătrunde către mb. enterocitului
• e nevoie de milioane de „cai troiani” = micelii
• Forma de abs. :
– AG
– monogliceride
– digliceride (rar)

ABSORBŢIA

26
 3/11/2020

ABSORBŢIA

Miceliile = agregate de SB (≈100Å)

• miceliul curat (inocent):
– grupări centrale hidrofobe
– grupări periferice hidrofile
• poate îngloba
– AG
– TG
– colesterol esterificat (colesterol-esteraza din mb.
apicală a enterocitelor nec. pt. abs. )
– PL
– vitamine liposolubile
• → miceliu mixt
• mb. enterocit – miceliul → moleculele de lipid →
miceliul „curat” cade în lumen → se reîncarcă cu
lipide →...

ABSORBŢIA

2. Etapa celulară – în enterocite:

– AG resintetizează TG
– AG iau calea α – glicerofosfatului (când există doar
glicerol şi AG)
În citosol există:
• 2 clase de prot. de legare a AG:
– I-FABP
– L-FABP
• 2 izoforme de prot. de transport al
colesterolului:
– SCP-1
– SCP-2

27
 3/11/2020

ABSORBŢIA

• Chilomicronii – Ø = 10 000- 50 000 Å

• conţin:
– TG
– PL (7%)
– colesterol
– proteine – lipoproteină fabricată de RER al
enterocitului
• exocitaţi la polul bazal

28
 3/11/2020

ABSORBŢIA

ABSORBŢIA

3. Etapa bazo-laterală
• chilomicronii – chiliferul central
(capilarele sangv. impermeabile pt.
chilomicroni)
• în enterocite:
– VLDL
– AG cu lanţ scurt (6-12 C) – capilare – v.
portă

29
 3/11/2020

ABSORBŢIA

• ileon – abs. SB (90%), prin transport activ,

cu „carrier” specific
• f. puţin în jejun
• SB: 2-3 circuite hepato-entero-hepatice pt.
un prânz
• ≈ 10 circuite /24h

ABSORBŢIA

• Zilnic: 100(-150) g lipide ingerate

• 94% se absorb
• 6g lipide se elimină
• raţie de 2 g lipide → în fecale apar 3 g
lipide (bacterii, epitelii...)

30
 3/11/2020

ABSORBŢIA

ABSORBŢIA VITAMINELOR
1. liposolubile
• absorbţie asemănătoare TG (micelii)
• vit. A, D – în alimente sunt esterificate → e
necesară acţiunea hidrolazelor
pancreatice
• vit. E, K – libere în alimente
• vit. A:
– esterificată = retinol
– liberă = β – caroten

ABSORBŢIA

2. hidrosolubile
• Pasiv:
– B1 – tiamina
– B2 – riboflavina 1-2 mg/zi
– B6 – piridoxina
– PP – nicotinamida 20 mg/zi
– B12 – ciancobalamina 3 -7 µg/zi

31
 3/11/2020

ABSORBŢIA

• B12 – în mitocondriile enterocitului →

– metilcobalamină
– dezoxiadenilcobalamină
• →plasmă → ficat
– 95% portă
– 5% limfă
• Rolul FI
• vit. C – absorbţie activă

ABSORBŢIA

ABSORBŢIA APEI ŞI A ELECTROLIŢILOR

Apa – 99% din apa din tubul digestiv se absoarbe
• jejun, ileon, colon (≈400 ml/zi)
Na+
• pompa Na+ – K+ în mb. bazo-laterală
• cotransport cu glucoza, galactoza şi aa.
• mai ales în jejun, mai puţin în ileon, colon
• în colon abs. împotriva unui gradient
electrochimic f. mare:
– în lumen 20 mEq/l
– în plasmă 130 mEq/l
Cl- - prin “tight-junctions”, alături de Na+ şi apă

32
 3/11/2020

ABSORBŢIA

ABSORBŢIA

HCO3-
• în jejun (cantităţi mari)
• din bilă şi secreţia pancreatică
• în ileon şi colon – se secretă prin schimb
cu Cl-
K+
• în jejun şi ileon se abs. prin „tight
junctions” împreună cu apa
• în colon se secretă activ tot prin „tight
junctions”

33
 3/11/2020

ABSORBŢIA

Ca2+
• activ, în jejun şi ileon
• vit. D stimulează absorbţia Ca2+
• PTH stim. formarea vit. D active în rinichi
1. pol luminal: Ca2+ intră prin canale
specifice în citosol
• pe faţa internă a mb. celulare - proteină
IMCal (intestinal membrane calcium
binding protein)

34
 3/11/2020

ABSORBŢIA

ABSORBŢIA

2. în citosol:
• Calcium Binding Protein (CBP) leagă 2
Ca2+ (afinitate mare)
– limitează capacitatea de abs. intestinală a
Ca2+
– împiedică creşterea Ca2+ liber a.î. să se
formeze săruri insolubile cu alţi ioni
• transport prin vezicule → exocitoză la
nivelul mb. postero-bazale

35
 3/11/2020

ABSORBŢIA

3. pol bazo-lateral:
2 proteine transportoare de Ca2+
• ATP-aza de Ca2+
– eficientă la concentraţii scăzute ale Ca2+
– calmodulina stimulează ATP-aza de Ca2+
• schimbător Na+ - Ca2+ – eficient la
concentraţii crescute ale Ca2+ intracelular

ABSORBŢIA

Vitamina D
• stimulează toate etapele absorbţiei Ca2+
• se leagă de receptori nucleari → sinteză
de ARNm → sinteză de calbindină (CBP) -
proporţională cu cantitatea de Ca2+ abs.
• creşte IMCal din mb. apicală
• creşte activitatea ATP-azei de Ca2+

36
 3/11/2020

ABSORBŢIA

Fe2+
• ingestie zilnică de 15-20 mg
• abs: 0,5-1 mg/zi – bărbaţi
• 1-1,5 mg/zi – femei
• pierderile de Fe2+ stimulează absorbţia la
nivelul dd şi jejunului (hemoragii, deficite
cronice)
• după o hemoragie capac. de abs. a Fe2+
creşte cu o latenţă de 3-6 zile - celulele
epiteliale migrează de la baza criptelor
Lieberkühn la vf. vilozităţilor

ABSORBŢIA

Fe2+ alimentar - săruri insolubile cu anioni

(hidroxil, fosfat, bicarbonat)
• complexe insolubile cu s. din alimente –
fitaţi, taninuri, fibre
• solubile la pH ↓ - HCl, vitamina C
stimulează absorbţia Fe2+
• Fe2+ din hem se abs. mai bine – 20% -
transport facilitat în enterocit →
hemoxigenaza „scoate” Fe2+ din hem =
pasul limitant al abs. Fe2+ din hem

37
 3/11/2020

ABSORBŢIA

• în dd
– pol luminal – transportor proteic pt. Fe2+
– citosol – Fe2+ se leagă de mobilferină
– pol bazal – receptori pt. transferină (=feroportina)-
leagă transferina plasmatică
• nr. receptorilor = pasul limitant pt. abs. Fe2+
• limitarea abs. Fe2+ – legarea ireversibilă a Fe2+
de feritină în enterocite – se pierde cu celulele
descuamate
• cant. de apoferitină din celule hotărăşe cât de
mult Fe2+ poate fi captat în acest sistem
nonabsorbabil

38
 3/11/2020

ABSORBŢIA

Reglarea absorbţiei de apă şi electroliţi

Mecanisme umorale
• aldosteronul stim. form. de ATP-ază Na+ –
K+ → stim. abs. de apă şi electroliţi în
colon
• glucocorticoizii - idem, în IS şi colon
• adrenalina
– stim. rec. α-adrenergici şi creşte abs.
electroneutră de NaCl în ileon şi scade
secreţia
– inhibă fluxul secretor prin stim. ggl. submucoşi

39
 3/11/2020

ABSORBŢIA

• somatostatina
– acţ. pe neuronii enterici şi inhibă prod. de s.
secretomotorii
– stim. abs. de apă şi electroliţi în ileon
– inhibă secreţia prin scăderea cAMP
– (creşterea cAMP creşte secreţia de Na+ şi Cl-
şi deci şi de apă la niv. celulelor din baza
criptelor Lieberkühn → diaree de tip secretor)
• opioidele
– stim. rec. δ din intestin şi stim. abs.
– inhibă motilitatea intestinală

ABSORBŢIA

Reglarea nervoasă
Sistemul nervos enteric
• ggl. submucoşi + ggl. mienterici
• stim. secreţia netă
• neuronii submucoşi secretă VIP + Ach –
stim. secreţia
• reflexe la niv. sist nervos enteric – secreţie
de s. secretomotorii – stim. secreţia şi
motilitatea intestinală

40
 3/11/2020

ABSORBŢIA

• stimuli luminali:
– distensia lumenului intestinal
– tensiunea pe suprafaţa mucoasei
– glucoza din lumen
– pH-ul acid
– SB
– etanol
– Ag la care a fost sensibilizat sistemul imun
enteric

ABSORBŢIA

SNV-PS
• bogat reprezentat
• ggl. submucoşi şi ggl. mienterici
• scade fluxul absorbtiv şi stim. secreţia
• nu se distribuie direct celulelor epiteliale

41
 3/11/2020

ABSORBŢIA

SNV-S
• creşte absorbţia
• neuropatia diabetică – scăderea tonusului
simpatic – diareea diabetică
• fibre adrenergice care se distribuie direct
celulelor epiteliale
• Nor – receptori α-adrenergici – stim. abs.
• scade fcţ. secretomotorii ale neuronilor plexurilor
locale, mai ales din plexul submucos
• catecolaminele şi agenţii α-adrenergici inhibă
secreţia intestinală determinată de toxina
holerică, dibutiril cAMP, VIP, 5-HT

ABSORBŢIA

Sistemul imun enteric

• mediatori care influenţează transportul
apei şi electroliţilor
• majoritatea lor stim. secreţia
• serotonina, histamina, PG, Tx, leucotriene,
adenozina, radicali liberi de oxigen, NO,
endoteline
Celulele implicate:
• bazofile, fagocite, limfocite, neutrofile,
celule endoteliale, fibroblaşti

42
 3/11/2020

ABSORBŢIA

Mecanisme de secreţie (acţiunea

mediatorilor):
– direct asupra celulelor epiteliale
– indirect, prin stim. neuronilor enterici
• histamina şi PG – acţiune indirectă
Diareea secretorie:
• inhibarea absorbţiei
• stimularea secreţiei
• boala Crohn, bolile inflamatorii intestinale,
alte afecţiuni imune intestinale

ABSORBŢIA

Modificări fiziopatologice ale abs. de apă şi

electroliţi:
• defect al sist. de transport ionic: diareea
congenitală cloremică
• defect în abs. particulelor nonionice
(principii nutritive) – diaree osmotică –
malabsorbţia carbohidraţilor
• hipermotilitate intestinală
• creşterea ratei de secreţie netă pt. apă şi
electroliţi: holera, tumori hipersecretante
de VIP (în pancreas)

43