NĂMOLURILE

TERAPEUTICE
( PELOIDOTERAPIA )
DEFINIŢIE: substanţe care se formează în condiţii
naturale, sub influenţa proceselor geologice, se
folosesc în practica medicală( stare fin divizată, în
amestec cu apa) sub formă de băi sau aplicaţii
locale- împachetări, cataplasme, oncțiuni
(Societatea Internaţională de Hidrologie Medicală şi Climatologie “

În țara noastră - sec XIX namolul sapropelic Techirghiol, nămolul de turbă

de la Copăceni și Poiana Stampei
 Clasificarea nămolurilor

• În funcţie de originea lor geologică:

- sedimente curative - iau naştere prin procese
de depozitare sau sedimentare subacvatică a
diferitelor substanţe; biolite- depozitare de
material organic, abiolite- material anorganic;
- pământuri curative - rezultate din procesele de
dezagregare ale unor roci sub acţiunea agenţilor
atmosferici;
 Schema clasificării nămolurilor

I. Sedimente curative = depozitări subacvatice

A) Biolite
- pred. caract. organic 1. Turba- bombată
- intermediară
- plană
- pământ de turbă
2. Nămoluri organice
- sapropel ( nămol
de putrefacţie)
- gyttya ( nămol
vulcanic)
 - predomină caracterul mineral:
3. Şlicuri- de deltă
- de liman
- de râu
4. Nămol de izvor (termal/rece)
5. Creta şi calcarul
6. Ocra şi pirita
7. Silicaţii
B) Abiolite – 1. Pământ de sedimentare (argila)
2. Nisipuri
II. Pământuri curative (produse prin dezagregarea
moneralelor): pământuri de dezagregare, luturi,
loessul, pământul de loess, marna.
 Tipuri de nămol terapeutic.
Clasificare
• În funcţie de compoziţia chimică nămolurile
terapeutice se clasifică în:
1. Nămoluri sapropelice
-nămolurile sapropelice de limane şi lacuri litorale :
Techirghiol, Eforie, Agigea
- nămolurile sapropelice de lacuri continentale :Amara,
Sovata –Lacul Ursu, Bazna, Lacul Sărat-Brăila ,Turda,
Câineni
- nămoluri sapropelice fosile : Ocna Sibiului
 Tipuri de nămol terapeutic.
Clasificare
2. Nămolurile de turbă: Mangalia Nord (turbă marină),
Covasna, Borsec, Poiana Stampei
3. Nămolurile minerale : Săcelu, Sângiorz-Bãi, Bãile
Govora (nămol silicios iodurat) Geoagiu Băi (nămol
feruginos)
 Nămolurile sapropelice

• Se formează prin sedimentarea sub apă a materiilor

organice şi minerale sub influenţa proceselor biologice,
microbiologice şi fizico-chimice, având un conţinut de
substanţe organice în nămol uscat de peste 10%.
• Sunt depozite de culoare neagră bogate în hidrosulfură
de fier coloidală, au un aspect plastic şi unsuros
• Se găsesc pe fundul apelor sărate având ca origine
acţiunea microorganismelor asupra florei şi faunei din
bazinul acvatic la care se asociază şi substanţe minerale
sau organice ce provin din sol.
 Nămolurile minerale

• formate în acelaşi mod ca şi cele sapropelice, având un

conţinut de substanţe organice în namol uscat de sub
10%
• la emergenţa unor izvoare sulfuroase (Sãcelu) sau
nesulfuroase (Sângiorz-Bãi)
 Nămolurile de turbă

• Sunt rezultate din descompunerea materialului vegetal,

conţinutul de substante organice în nămol uscat fiind de
peste 10%.
• Nămolul de turbă se formează în mlaştini ca rezultat al
descompunerii îndelungate, fără aer, a plantelor
superioare vegetale, cu ajutorul microorganismelor.
• Sunt bogate în substante organice şi cu procente
ridicate de acizi humici, bitumine, ceruri, pectine,
celuloză, substanţe proteice
 Compoziţia peloizilor

• Peloizii – sisteme fizico-chimice heterogene;

- faza lichidă - provine din bazinul acvatic în
care s-a format nămolul, izvoare minerale, precipitaţii;
- faza solidă - rezultă din terenul gazdă, flora şi
fauna locului, sau adusă de vânt;
• Subst. minerale – săruri minerale insolubile sau
complexe organo-minerale cu structură coloidală:
hidrosulfura de Fe, silcaţii de Fe, silicaţii de Al,
carbonaţii, sulfaţii, fosfaţii;
Cea mai mare cantitate de substanţe minerale o au
nămolurile minerale (50-70%), sapropelice (20-40%),
de turbă (sub 20%).
 Compoziţia peloizilor

• Subst. organice – sub formă coloidală: ac. humici,

ac. tanici şi tanaţii, răşini şi uleiuri eterice, subst.
estrogene şi progesteronice, auxinele (pt. nămolul de
turbă);
• Apa din peloid- este cea mai importantă
componentă, direct proporţională cu cantitatea de
coloizi.
 Propietăţi fizice

1. Greutatea specifică – cu atât mai mare cu cât conţinutul în

substanţe minerale este mai ridicat; influenţ. gr. de
compresiune al teg. şi cavităţilor;
2. Hidropexia (capacit. de reţinere a apei) – dep. de conţ. în
subst. organice; det. cant de apă ce trebuie adăugată unui
nămol pt. a forma o masă optimă pt. baie;
3. Termopexia (conservarea calorică) – propr. de a absorbi şi
păstra căldura; dep. de căldura specifică,capac. calorică,
conductibilitatea calorică;
4. Plasticitatea – propr. de a se întinde şi mula pe supraf.
corpului; dep. de gr. de dispersie, cu cât este mai mare, va
creşte suprafaţa de acţiune asupra organismului;
 Efecte biologice

• dependente de proprietăţile fizice şi de compoziţia

chimică;
• acţ. asupra circulaţiei, TA, schimburilor ionice,
proceselor de difuziune;
• excită term. nervoase, det. reacţii cu punct de plecare
cutanat;
• influenţează fcţ. ovariană (subst. estrogene şi
progesteronice);
Tehnica de aplicare
 Tehnica de aplicare
1. Împachetarea – cel mai
frecvent utilizată, constă în
acoperirea parţială sau totală
a bolnavului cu un strat de 2-
2,5 cm;
2. Băile de nămol – la 36-40°C;
3. Cataplasmele – aplicaţii
locale, pe spf. limitate la temp.
de 45- 50°C;
4. Oncţiuni – aplicaţii de nămol
rece, urmate de expunerea la
soare (metoda egipteană);
5. Aplicații ginecologice –
tampoane vaginale/ irigații
vaginale cu nămol – afecţ.
ginecologice cronice;
6. Injecţii (Pelox, Pellamar),
unguente;
Tehnica de aplicare
 Indicaţii
Sistem Afecţiuni
Sistemul osteoarticular - reumatisme inflamatorii -poliartrita reumatoidă, spondilita
anchilozantă, artrita psoriazică
-reumatisme degenerative :spondiloze, discopatii simple, lumbago
cronic ,coxartroze, gonartroze
- reumatisme abarticlare -tendinite
- sechele posttratumatice

Sistem nervos - afecţiuni sistem nervos central şi periferic: parestezii, pareze,

atrofii musculare
Dermatologie - psoriazis
- eczeme cronice
- urticarii cronice
Sistem genital -boli inflamatorii cronice
- sterilitate primara/ secundară
Sistem respirator -boli din sfera ORL
- sechele post TBC
-astm bronsic alergic stabilizat
Sistem endocrin - hipotiroidie , hipoparatiroidism
- obezitate
- nanism hipofizar
- rahitism la copii
 Contraindicații

• 1. Poliartrita reumatoidã - forma acută.

• 2. Spondilita anchilozantă cu insuficientă respiratorie
avansată, leziuni sistemice.
• 3. Fracturile recente necalusate, fracturile instabile ale
coloanei cu potenţial lezional secundar medular,
fracturile pe os patologic.
• 4. Polineuropatiile în stadiul acut, neuropatiile
paraneoplazice
• 5. Hemiplegii de etiologie infectioasă, tumorală
malignă, hemoragică
 Contraindicații

• 5. Hemiplegii de etiologie infectioasă, tumorală

malignă, hemoragică
• 6. Cardiopatia ischemică dureroasă , tulburări severe
de ritm şi de conducere, valvulopatiile decompensate,
insuficienţa cardiacã decompensatã, pacienţi cu
potenţial emboligen, cordul pulmonar decompensat. .
• 7. Tuberculoza pulmonarã activă , micozele pulmonare,
bronşiectaziile cu forme hemoptoice severe,
silicotuberculoza, insuficienţa pulmonară manifestă.
• 8. Astmul bronşic cu crize frecvente sau stările de rău
astmatic
• Nămoluri sapropelice – pe fundul lacurilor
continentale( Amara, Lacu Sărat, Brăila, Cîineni); a
limanurilor (Techirghiol), a lacurilor sărate (Sovata,
Ocna Sibiului);
• Nămoluri de turbă – Poiana Stampei, Mangalia,
Covasna;
• Nămoluri minerale – sulfuros: Săcelu
- argilo- silicos şi iodat: Băile Govora
- feruginos: Geoagiu;
VĂ MULŢUMESC !