SEMIO 7

Examenul tegumentelor, leziuni elementare, Paloarea, Cianoza

Structura tegumentului

• 16% din greutatea corpului; 1,8 m2; 0,05 mm (pleoape); 0,8-1,5 mm (plante, palme)
• Epidermul:
– avascular;
– 4 straturi, date de stadiile diferite de maturare a keratinocitelor
• extern (strat cornos): keratinizat
• granulos
• spinos
• intern (bazal) conţine
o celule: keratinocite, care migreaza spre stratul superficial; unite prin desmozomi
o melanocite, situate mai profund; sintetizează melanina
o celule Langerhans, active imun
În zonele cu epidermul gros există stratum lucidum, de tranziţie între stratul granulos şi stratul cornos.
Stratul spinos + granulos formează stratul Malpighi
Melanocitele sintetizează melanina care este stocată ulterior în keratinocite, subformă de granule

• Dermul conţine:
– fibre conjunctive (colagen de tip 1, elastină, fibrilină);
– 2 straturi:
• derm papilar, subţire,
• derm reticular, mai gros;
– 0,6 mm la pleoape; 3 mm la palme şi plante
– In derm se gasesc:
a) glande sebacee
b) glande sudoripare
c) foliculi piloşi
d) terminaţii nervoase, receptori
e) vase sanguine şi limfatice;
f) macrofage, mastocite
• Ţesut subcutanat şi adipos (hipoderm)

Roluri tegument:
a) Aparare mecanica, termica, fizica
b) Termoreglare
c) Aparare imuna
d) Aparare contra UV
e) Sinteza vit D3

Evaluarea tegumentului

• Culoare
• Hidratare : deshidratat/ umede/ seboreice
• Temperatură- locală/generală (febra/hipotermia)
• Consistenţa: elastică/aspră (Examples are roughness and smoothness)
• Mobilitate: aderenţă de planurile profunde
• Turgor : rapiditatea cu care pielea revinde la forma iniţială

1
Hidratarea, temperatura, consistenţa, mobilitatea tegumentului

• Tegumente umede
• boli infecţioase (transpiraţii)
• hipertiroidism (umede şi subţiri)

• Tegumente uscate
• hipotiroidism (uscate şi aspre)
• deshidratare (turgor diminuat, mucoase uscate)

Temperatura
• Temperatura crescută:
• Generală- febra (tipuri de febră; cauze infecţioase, neoplazice, inflamatorii)
• Locală: inflamaţie/infecţie locală, flebită (erizipel, celulită)
• Temperatură scăzută:
• gernerală- hipotermie (îngheţ, boli infecţioase grave)
• localizată: la o extremitate
• brusc apărută + paloare + dureri: embolie arterială,
• Cronică, pilozitate redusă, paloare, puls slab: ischemie arterială severă, cronică

Consistenţa: elasticitate
• crescută- boli ale colagenului, ce produc hiperelasticitate a tegumentului: boala Ehlers Danlos (12 tipuri)
• Scăzută- aderenţa tegumentului de planurile profunde: sclerodermie; cicatrici post arsuri

Mobilitatea:
• crescută- Ehlers Danlos
• scăzută- sclerodermie

Ehlers Danlos
 Tip 1( colagen tip V); tip 2( colagen tip I)
 Exista 12 tipuri
 Hiperelasticitate tegumentara + hiperlaxitate articulara
 Complicatii cardio-vasculare( afectarea peretilor aortei, anevrisme de aorta)

Sclerodermie
• Fibroză vasculară vase mici şi cutanate
• Sclerodactilie (acroscleroza):
• iniţial edem al degetelor, apoi degete efilate, tegumente aderente de planurile osoase, cu mobilitate
redusă, fară elasticitate;
• ulceraţii distale şi la atrofia ţesutului subcutanat
• Se asociază cu sindrom Raynaud:
• paloare la nivelul degetelor la expunerea la frig, urmată de roşeaţă-cianoză,
• durere la revenirea la temperatura normală
• Sindrom CREST:
• Calcificări subcutanate+ sindrom Raynaud+ Esofag hipomobil +Sclerodactilie+ Teleangiectazii
• Modificările cutanate cuprind, tipic, faţa şi se pot extinde la rădăcina membrelor şi trunchi, în formele difuze
• Faceis: Masca de ceara, icoana bizantina:
– inexpresiv, pielea intinsa, buze si nas subtire, piele fara ridurie;
– ectropion (pleoapa inferioară este întoarsă, expunând conjunctiva)
• Hipohidroza si hiposudoratie

2
 Sindrom Raynaud
Degetele devin albe din lipsa fluxului sangvin (vasospasm), apoi sa albastresc (vasele se dilata ca sa pastreze fluxul
sangvin) si, in final, rosii, pe masura ce se restabileste fluxul

Secretia sudorală
• Normal: se secretă 600-800 ml/24 ore; poate creşte la 2-4 l/zi
– Glandele ecrine (glande sudoripare propriu-zise) :
• hipoderm;
• se deschid la suprafata pielii printr-un por;
• secretia lor are un pH acid (de 5,2), proprietati antiseptice.
• Dispuse in tot corpul dar mai dense pe palme si talpi, lipsesc pe mameloane, pleoape, patul
unghial, gland, labiile mici, clitoris
• Termoreglare.
– Glandele apocrine
• in numar mai redus, sunt repartizate pe pleoape, urechi, in regiunea axilara, pubiana, perineală,
perimamelonara;
• ductul se deschide lîngă un folicul pilos, nu la suprafaţa pielii
• Elimina odata cu sudoarea formata si o parte din citoplasma celulara care a suferit procese de
dezintegrare.
• Secretia lor este redusa, de consistenta vascoasa, cu un pH alcalin.
• In prezenta florei bacteriene sufera transformari din care rezulta acizi volatili si amoniac. Miros
caracteristic.
• Compoziţia normală a sudorii:
• 96-99% apă;
• Na 0,9 g/l (NaCl sub 55 mEq/l); K-0,2 g/l; Ca: 0,015 g/l
• sulfaţi, fosfaţi 0,2%;
• uree 0,15%; amoniac, aminoacizi,
• acid lactic, acid uric, acizi graşi,
• microminerale: 1%
• proteine (imunoglobuline, glicoproteine)
• hipoosmotică relativ la plasmă
• Reglarea secreţiei sudorale:
– Fibre simpatice având ca mediator acetilcolina: stimulează secreţia sudorală- glande ecrine
– Testosteron- glande apocrine
– Control prin centrii din scoarţa cerebrală: transpiraţia emoţională
– Control prin hipotalamus: transpiraţia din termoreglare
– Vasodilataţia periferică- transpiraţie
– Vasocostricţia periferică- reduce secreţia sudorală

Modificări patologice

• Creşterea cantităţii de secreţie sudorală: hipersudoraţie, hiperhidroză:

– Generalizată
 Tulburări neuro-vegetative, emoţii, activitate fizică
 Boli infecţioase: infecţia HIV (transpiraţii profuze), TBC, pneumonie, viroze, bruceloză, după
administrarea de antitermice (aspirina, paracetamol, etc);
 Criza (defervescenţa) dupa pneumonie (clasic, după pneumonia francă lobară)
 Boli endocrine: hipertiroidism, hipercorticism (transpiratii în jumătatea superioară a corpului),
criza din feocromocitom
 Boli metabolice: hipoglicemia, hipercapnia,
 Boli hematologice: anemie, limfoame Hodgkin sau nonHodgkin
 Boli neurologice: Parkinson, accident vascular cerebral
3
  Deshidratare acută: hemoragia digestivă
 Boli cardio-vasculare: după TPSV, crize hipertensive, edem pulmonar acut
 Intoxicaţia cu mercur
– Localizată
 Infecţii cutanate, pitiriazis versicolor;
 hiperhidroza focală (palme, tălpi), emoţională?

• Scăderea cantităţii secreţiei sudorale (hipohidroza, hiposudoraţia)

– Sclerodermie, psoriazis,
– Polinevrită,
– Sindrom Claude Bernard Horner: enoftalmie (reducerea fantei palpebrale) + mioză + hipohidroză pe
hemifaţa homolaterală: paralizie de ganglion stelat (neoplasm de vîrf pulmonar)
– Medicamnete: atropină, scopolamină
• Infecţia glandelor sudoripare axilare: hidrosadenita- roşeaţă, durere, mărirea de volum a glandelor
• Sudamina: proeminenţe multiple, cât o gămălie de ac, diseminate pe piele, cu conţinut apos; prin obstrucţia
canalelor glandelor sudoripare
• Modificarea compoziţiei transpiraţiei: mucoviscidoza:
– eliminări crescute de NaCl, peste 70 mE/l

Glandele sebacee

• Glande exocrine, cu secreţie bogată în lipide, ce lubrifiază pielea, firele de păr

• Se găsesc mai ales pe faţă şi scalp, dar şi cu alte localizări, inclusiv pleoape, areola, canalul auditiv extern.
• Lipsesc pe palme, tălpi
• Secreţia este stimulată de androgeni
• Sebrum este format din:
– trigliceride (41%), esteri ai acizilor graşi (26%),
– squalen (12%),
– acizi graşi liberi (16%);
– acidul sapienic este specific omului şi imlicat în apariţia acneei.
• Funcţii: lubrifiere, barieră, imunologice
• Patologic:
– Seboreea: activitate excesivă a glandelor;
• Afecteaza faţă, scalp;
• creşte şi producţia de keratină- secreţie neagră
• Apare la Pubertate si in b Parkinson
– Acneea: creşterea producţiei de sebrum asociată cu obstrucţia ductelor glandulare: comedoane;
• se suprainfectează cu propionibacterium acnes
– Hiperplazia seboreică- pe faţa posterioară a braţelor, obraji, nas
– Dermatita seboreică- boală inflamatorie la nivelul scalpului, feţei, trunchiului.
• Leziuni roşii, pruriginoase, de vârste diferite,
• eritem al șanţului nasolabial.

Culoarea tegumentelor
• Normal, este datorată:
– Sinteza de melanină de către melanocitele din derm.
• Nr de melanocite nu diferă între populaţia neagră şi caucaziană, dar rata de sinteză a melaninei
este diferită
– Vascularizaţia
– Timpul de circulaţie periferică (timp++=> CIANOZA)
– Cantitatea de Hb din sânge
– Transparenţa stratului epidermic
4
Controlul sintezei Hb

• PaO2 redus- creşte sinteza de eritropoietină renală- stimulează secreţia de Hb

• Anemii cronice:
o Prin scăderea producţiei de Hb:
- deficit absolut sau relativ de Fe, Vit B12, acid folic , hipoproteinemii severe
- insuficienţă a măduvei hemato formatoare
o Prin creşterea distrucţiei hematiilor:
- anomalii înnăscute de structură a Hb anemii hemolitice
- anomalii dobândite ale Hb
- distrucţia crescută a hematiilor sub acţiunea unor diverşilor agenţi
o Prin pierderi cronice de sânge - digestive, renale
• Anemii acute: posthemoragice acute
• Paloarea: anemii
a) feriprivă - nuanţă verzuie (cloroza)
b) Biermer (deficit de vit B12) - nuanţă galbenă, ca paiul
c) posthemoragică acută - albă ca varul
d) leucemii, limfoame
e) insuficienţa renală cronică (nuanţă *murdară*, teroasă)
f) infecţii cronice (TBC)
g) endocrine- hipotiroidism

Evaluarea palorii

Roşeaţa

• Roşeaţa: vasodilataţie, creşterea Hb

– Vasodilataţia:
• Trecătoare (minute-zile):
• stări emoţionale (eritem de pudoare)- fata, torace superior,
• boli febrile (pneumonii),
• intoxicaţia cu CO (faţă roşie-carminată *ca cireaşa*),
• criza din feocromocitom (HTA, palpitaţii, roşeaţa feţei, anxietate prin descărcarea de cathecolamine
dintr-o tumoare suprarenală),
• sindrom carcinoid (fenomene astmatiforme, diaree, roşeaţă, căldură, prin descărcarea de serotonină
dintr-o tumoare intestinală, de obicei).
• Persistentă:
a) localizată la faţă:
• diabet zaharat (rubeoza diabetică),
• etilism cronic (nas + rinofima),
• Cushing
b) generalizată:
• poliglobulie secundară (PaO2 redus, sub 80 mmHg)
• primară sindroame mieloproliferative

5
Policitemia

• Creşterea cantităţii de Hb relativ la cantitatea de plasmă

• Policitemie: creşterea numărului de eritrocite
• Eritrocitoză- creşterea masei hematiilor

POLICITEMIE ABSOLUTĂ
1. Policitemie primară:
– 1.1 Policitemia primară: sindroame mieloproliferative - 75% prezintă splenomegalie
– 1.2 Policitemia primară familială, benignă (PFCP): mutaţie a genei pentru receptorul eritropoietinei:
erythropoietin receptor gene (EPOR).
2. Policitemia secundară:
 stimularea sintezei renale de eritropoietină din cauza scăderii presiunii parţiale a O2 în sângele arterial
o cardiopatii congenitale cianogene,
o insuficienţă respiratorie (BPCO; sindrom de apnee în somn);
o traiul la altitudine peste 2000m
 producerea de eritropoietina ectopică
o neoplasm renal, neoplasm hepatic,
o boala von Hipper Lindau,
o feocromocitom,
o boala Cushing
 policitemia prin alterarea afinităţii Hb pt O2; Hb cu afinitate crescută pt O2: Hb Chesapeake, Hb Kempsey
 tratament cu hormoni androgeni
3. Policitemia prin alterarea sensibilităţii la O2:
• 3 mutaţii ale genei pt Hypoxia Inducible Factor (HIF) şi duc la creşterea sintezei de eritropoietină
– Policitemia Chuvash
– PHD2 eritrocitoza
– HIF2α erythrocytosis

POLICITEMIE RELATIVĂ
• Creşterea raportului relativ între eritrocite şi plasmă, prin reducerea plasmei
o obezitate: sindrom Gaisbock: bărbat obez, hipertensiv
o deshidratare (arsuri, pierderi digestive sau renale, lipsa de aport de lichide)

Tipuri de leziuni elementare cutanate

Dermatită = inflamaţia pielii

Seboree = exces de sebrum
Keratom = crestere a stratului cornos al epidermului (acumulare de keratină produsă de keratinocite)
Trichoid = referitor la păr
Hidrosadenită = inflmaţia glandelor sudoripare
Onicomicoză = micoză a unghiilor
erupţie = rash
eritem = culoare roşie a tegumentului, fără denivelare
Excoriaţia = leziune tegumentară prin zgârieturi. Cele noi pot fi sângerânde, cele vechi pot fi cicatrizate
Lichenificare – îngroşarea pielii cu accenturea marginilor leziunii, din cauza gratajului (scărpinatului ) cronic sau frecării ,
de obicei în context de eczemă
Hiperkeratoză – îngroşarea pielii prin acumulare de keratină
Prurit – mâncărime
Xerosis – uscăciune

6
1. Leziuni primare cutanate care nu proemină (tegument anterior sănătos)
• Maculă = leziune sub 1 cm, fără denivelare
– Pistrui = efelide
• Pată = leziune peste 1 cm, fără denivelare
– Vitiligo: distrugerea melanocitelor posibil prin mecanism imun; pete simetrice, acrome
– Pete cafe au lait: fără semnificaţie;
• pot sa apara in boala Recklinghausen

2. Leziuni primare palpabile, solide (tegument anterior sănătos)

a) Papule: mai mici de 1 cm, +;

denivelate brusc, prin edem – urticarie, înţepaturi de insecte
b) Noduli: 1-2 cm- eritem nodos
o Noduli subcutanaţi: eritem nodos
Noduli subcutanaţi, dureroşi, simetrici, pretibiali, 2-3 mm->2-3 cm, roz gălbuie, apoi livide, înconjurati
de piele sănătoasa,
evoluţie de aproximativ 10 zile şi dispar fără sechele;
corelaţi cu: infecţia streptococică, TBC, sarcoidoza, micoze
o Noduli, pete cafe au lait-boala Recklinghausen
c) Placa: papule denivelate cu suprafata mai mare decât inaltimea

d) Tumorile cutanate
1. Neurofibroamele din boala Recklinghausen
a. sunt benigne.
b. Sunt situate de-a lungul terminaţiilor nervoase.
c. Boala se asociază cu deformări toracice şi tumori viscerale
d. Este autozomal dominantă cu expresie fenotipică f variată.
e. Mutaţia genetică duce la pierderea neurofibrominei, supresor tumoral.
2. Melanom
7
 1. Leziuni primare palpabile cu conţinut lichidian (tegument anterior sănătos)

• Veziculă: lichid clar; dimensiuni sub 1 cm - herpes simplex, zona zooster

• Bula: lichid clar; dimensiuni peste 1 cm - pemphigus bulos
• Pustulă: lichid tulbure-impetigo

Boli eruptive

3. Leziuni secundare (prin modificarea celor primare) situate sub planul tegumentului

a) Eroziune: pierderea de substanţă ce implică o porţiune sau toată grosimea epidermului suprafaţa este umedă;
 ex: ruptura unei vezicule
b) Ulcer cutanat: pierderea epideremului şi a dermului; poate fi sângerând; ex: ulcer de stază, şancru
c) Fisura: ruptură liniară de la epiderm la derm; ex: cheilită, piciorul atletului
d) Excoriaţia: arie traumatizată superficială, liniară, ex: abraziune, leziune de grataj
e) Atrofia: subţierea pielii cu pierderea aspectului normal al tegumetului; ex: strii
f) Scleroza: îngroşarea difuză sau circumnscrisă a pielii; ex: lupus discoid

8
 4. Leziuni secundare situate deasupra planului tegumentar (apărute pirn evoluţia leziunilor primare)

a) Cruste fine, furfuracee: celule keratinizate exfoliate; mătreaţă; psoriazis

b) Cruste: reziduri uscate de puroi, ser, sânge; impetigo

Psoriazis:
• leziuni pruriginoase cu rash proeminent
• cruste cu margini bine delimitate care sangereaza la grataj
• proliferare capilara si inflamatie perivasculara in derm
• simetrica
• periunghial, periarticular, poate sa apar oriunde

Impetigo: infectie superficiala a tegumentului cu stafilococ auriu si streptococ de grup A

• apare in general in jurul nasului si la fata, dar poate sa apar si pe picioare si la trunchi

Intertrigo: Dermatită la plici, prin iritare şi frecare, accentuată de căldură şi igiena deficitară şi care se poate suprainfecta

Leziuni vasculare

Eritem: coloraţia roză sau roşie a pielii, secundară dilatării vaselor sanguine; dispare la presiune
Peteşii: pete roşii-purpuracee, care nu dispar la presiune; sub 0,5 cm
Purpură: pete roşii-purpurii, care nu dispar la presiune, peste 0,5 cm

Tulburări de hemostază intravasculare

Echimoze: zone roşii-purpurii, care nu dispar la presiune
• au o evoluţie: roşie-violacee-verzuie-galbenă;
• traumatisme
Teleangiectazii : dilatari vasculare fine, neregulate : dilatarea capilarelor
Steluţe vasculare: zonă centrală roşie (arteriolă) cu reţea periferică, fină;
• dispar la presiune
• boli hepatice,
• pe faţă, trunchi, membre, ceafă
• hiperestrogenism

Purpură palpabilă: leziune inflamatorie vasculară

Purpură nepalpabilă: defect al trombocitelor

Cauze de purpura
1.Purpure vasculare autoimmune
– Purpura reumatoidă Henoch-Schönlein
– Purpure vasculare medicamentoase: atropină, aspirină, ampicilină, antivitamine K, chinină, barbiturice,
fenacetină, fenilbutazonă, sulfonamide ...
– Purpura fulminans
2. Purpure vasculare infecțioase
– Bacteriene (meningococică, septicemii, febra tifoidă, scarlatină, difterie, tuberculoza, endocardite,
leptospiroze)
– Virale (gripă, rujeolă, rubeolă, varicelă)
– Rickettsiene
– Protozoare (malarie, toxoplasmoză)

9
3. Purpure vasculare prin malfomații structural
• Telangiectzia hemoragică ereditară
• Fragilitate capilară ereditară: sdr Ehlers-Danlos, boala Marfan, osteogenesis imperfectă, pseudoxantoma
elasticum
• Fragilitate capilară dobândită: scorbut, purpura senilă, corticoterapie prelungită, boala Cushing, diabet, purpura
cașectică
4. Purpure vasculare de etiologie mixtă
• Purpura prin autosensibilizare la hematii și sindroame înrudite: hipersensibilitate la ADN, purpura psihogenă,
sîngerări vicariante
• Paraproteinemii: purpura hiperimunglobulinemică primitivă, purpura crioglobulinemică, purpura
hiperglobulinemică din ciroză, sarcoidoză
• Purpura ortostatică, purpura mecanică
• Purpure dermatologice: angiom serpiginos, dermatita pigmentară cu lichenificare, purpura anulară
telangiectazică.
5. Purpura trombocitopenia idiopatica

Leziuni variate
Cicatricea: înlocuirea dermului distrus cu ţesut fibros;
o poate fi atrofică sau hiperplazică: răni vindecate
Cheloid: cicatrice hipertrofică, ce depăşeşte marginile rănii iniţiale
Lichenificare: îngroşarea epidermului, care devine neregulat;
o marginile zonei respective sunt bine conturate: dermatită atopică
Cicatrice cheloidă= răspuns exagerat al fibrocitelor la traume, infecţii;
• suprafaţă netedă, consistenţă fermă, proeminentă, depăşeşte cicatricea iniţială

Varia
1. Erizipel: placă roşie, uşor proeminentă, cu marginile neregulate, bine delimitate, de dimensiuni variate;
a) streptococ;
b) faţă şi extremităţi
2. Herpes: grup de vezicule cu lichid clar, pe fond hiperemic;
a) după 1-2 zile conţinutul devine tulbure, apoi se sparge şi este acoperit cu o crustă gălbuie;
b) apare la limita între tegument şi mucoase (labial, nazal., genital)
3. Dermatografism (dungile Trousseau): eritem intens şi trecător, prin hiperexcitabilitate a nervilor vasomotori
4. Circulaţia colaterală superficială venoasă:
a) Circulaţia colaterală porto-cav: periombilicală, în cap de meduză- hipertensiune portală: ciroză,
tromboza venei porte
b) Cavo-cav inferior: colaterale dezvoltate pe abdomen (obstacol pe v cavă inferioară)
c) Cavo-cav superior: colaterale pe faţa anterioară a toracelui, însoţită de cianoză şi edem în pelerină
(obstacol pe v cavă superioară = sindrom de compresie mediastinală)

Tulburări trofice
– Degerături: extremităţi, variate ca severitate: hiperemie-> necroză şi cangrenă
– Gangrena - mortificarea tegumentelor şi ţesuturilor moi: coloraţia albăstruie-neagră a pielii-
• necroza (mortificarea ) ţesutului - eliminarea ţesutului
 Uscată
 Umedă (suprainfecţie)
– Escara: gangrenă profundă, ce interesează muschii; fese, coate, călcâi
– Ulcer perforant plantar (mal perforant plantar): ulceraţie profundă, roundă, în plantă, în porţiunea
distală a primului sau al 5-lea metatarsian

10
 • Hiperpigmentarea în
1. B. Addison (insuficienţa suprarenală )
 creşte ACTH ( care are acţiune şi de melanotrop hormone)
 hiperpigmentare a plicilor, pete brune pe mucoasa bucală
 asociaza semnele deficientei de mineralocorticoizi- hiperK, hipoNa;
 asociaza astenie, hipotensiune, greata, varsaturi, diaree, inapetenta
2. Insuficienţa renală (acumulare de urocrom în piele)
3. Hemocromatoza (depunere de Fe ca hemosiderină )
4. Medicamentoasa- amiodarona, clorpromazina, metale( aur, bismut, mercur)
5. Amenoree primara

• Sindromul Peuts-Jeghers – pete perioral asociate cu polipoză intestinală

• Acanthosis nigricans – hiperkeratoză in axila sau în alte zone de flexie
• Degete hipocratice:
• îngroşarea extremităţii degetelor predominant pe faţa palmară (sau plantară)
• deformarea unghiilor în sticlă de ceasornic sau cioc de papagal:
• cauze:
a) respiratorii (TBC; bronşiectazii, abces pulmonar, cancer pulmonar);
b) cardiace: cardiopatii congenitale cianogene, endocardită bacteriană subacută;
c) digestive (boala Chron, hepatopatii cronice),
d) poliglobulii
• Osteoartropatia hipertrofică pneumică Pierre Marie: îngroşarea degetelor şi a oaselor lungi (radius, ulna, tibie)
în cancerul pulmonar
• Nodulii subcutanaţi:
• juxtaarticulari:
a) noduli Meynert-RAA
b) noduli Heberden-artroze
c) noduli Bouchard-artroze
d) noduli reumatoizi-poliartrita reumatoidă
e) noduli gutoşi
• la distanaţă de articulaţii: pavilionul urechii- noduli gutoşi

• Lipoame: lipomatoza dureroasă Dercum- mai frecvent la femei, obeze

• Xantoamele: depuneri de grasime subcutanate;
• xantelasme- xantoame în unghiul intern al ochiului, în reg palpebrală
Noduli subcutanaţi Meynert în reumatismul articular acut
• <5%
• Manifestare tardivă corelată cu severitatea bolii
• Mici 0,1-1 cm, duri, dureroşi, neaderenţi la tegumente
• Situaţi pe suprafeţele de extensie ale articulaţiilor (coate, genunchi), occipital, tendoanele de extensie ale
mâinilor şi picioarelor
• Evoluează săptămâni sau luni;
• răspund la corticoterapie

Noduli Heberden şi Bouchard

Heberden= falanga 1
Bouchard= falanga 2

Noduli reumatoizi: fermi, aderenti la starturile profunde si superficiale, evolutie lenta

Tofi gutoşi

11
Xantoame eruptive:
 Hipertrigliceridemie famliala,
 deficit de lipoprotein lipaza
 hiperchilomicronemia

Urticarie

Angioedem= urgenta medicala; reactie inflamatorie acuta

Reactii medicamentoase

Necroza epidermica: paracetamol

Sindrom Stevens Jonhson: carbamazepina

12