Sunteți pe pagina 1din 37

DERMATOLOGIE

Curs 1
AMG
DERMATOLOGIE
Afectiuni dermatologice si boli cu transmitere sexuala
1.Dermatomicoze
2.Piodermite
3.Dermatoze alergice
4.Candidoze
5.Colagenze cutanate
6.Boli cu transmitere sexuala
7.Tumori maligne
(definitie, etiologie, simptomatologie, investigatii si principii
de tratament)
Dermatologie (derma=piele)

1. Anatomia si fiziologia pielii

2. Leziuni elementare cutanate

Anatomia pielii:

1.Epidermul
2.Jonctiunea dermo-epidermica
3.Dermul
4.Hipodermul
1.Epidermul
Epidermul- epiteliu extern stratificat, se reinnoineste
permanente si genereaza anexele pielii, epidermul nu este
vascularizat, dar este foarte bine inervat.
Are 5 straturi: bazal, spinos, granulos, tranzitional si cornos.
Cele mai frecvente celule din epiderm sunt keratinocitele,
care se descuameaza la aproximativ 28 de zile); in psoriazis
descumarea este mult mai rapida.

alte celule: melanocite, celule Merkel, limfocite


Keratinocitul
Functii: produce keratina, rol activ in melanogeneza, functie imunologica.

Melanocitele: 1 melanocit la 36 de keratinocite, au rol in mentinerea


culorii normale a pielii; cu varsta numarul melanocitelor scade: lentigo
actinic(varstnicii au mai putin nevi si sunt hipopigmentati).
Functii: sinteza melanina.

Nevul melanocitar: profilerare melanocitara benigna si poate sa apara:


piele, mucoase, subunghial, scalp.
Melanomul: proliferare melanocitara maligna: cel mai agresiv cancer de
piele.
Fototipurile cutanate Fitzpatrick
 I – Se arde întotdeauna, Nu se bronzează niciodată

 II – Se arde întotdeauna, bronzarea este minimă

 III – Se arde rezonabil, se bronzează progresiv - brun


pal
 IV – Arsuri minime, se bronzează uşor - brun

 V – Rareori se arde, se bronzează - brun întunecat

 VI – Nu se arde niciodată, bronzare intensă - neagră


Factori de risc in Melanom
Fototipurile cutanate I-III
Expunere intensa in copilarie la UV
Expunere cronica la UV
Expunerea la solar.
2.Dermul
Functie: protectie mecanica
Structura-> tesut conjunctiv-> substanta fundamentala:
glicoproteine, glicozaminoglicani, colagen, elastina,
fibroblaste, fibrocite, mastocite, macrofage, vase de sange,
terminatii nervoase libere.
Este foarte bine vascularizat si inervat
Structurile auxiliare: glandele sudoripare, glandele sebacee si
foliculi pilosi sunt localizate la nivelul dermului.

1.Dermul papilar spre epiderm


2.Dermul reticular spre hipoderm
3.Hipodermul

Stratul profund al pielii, foarte bogat in adipocite.


Adipocite organizate in lobuli delimitati prin septuri:
in septuri exista vase si nervi
Depozit de grasimi
Contine foliculi pilosi profunzi si glande sudoripare
Inervatia pielii
Terminatii nervoase libere
Receptori specializati: Meissner, Paccini
Anexele pielii
A.Glandele
B.Unghiile
C.Firul de par
A. Glandele pielii
Glanda sebacee este glanda acinoasă (în ciorchină). Ea o holocrină, sebumul
secretat luând naştere prin degenerescenţa groasă a celulelor care căptuşesc
pereţii glandei. În regiunile numite seboreice (nas, frunte, menton, ureche,
mediosternal etc.) aceste glande sunt hipertrofiate. Funcţia acestor glande este
endocrino-dependentă (sistemul hipofizo-steroidic cortico-suprarenal şi
sexual). Ele secretă grăsimea pielii.

Glandele sudoripare sunt tubulare, fiind terminate cu un glomerul secretor.


Ele sunt de două tipuri: glandele ecrine mai mici, dispuse aproape toată
suprafaţa corpului şi care se deschid direct la suprafaţa epidermului prin pori şi
glandele apocrine, mult mai mari, dispuse numai la nivelul axelor, în jurul
mamelonului şi la perineu. Glandele sudoripare secretă sudoarea, care conţine
mari cantităţi de apă şi, evaporând-o reglează astfel temperatura corpului. În
afară de apă sudoarea conţine produsele metabolismului azotos (ureia) şi
diferite săruri.
C.Firul de par
Anatomie: infundibul, istm, foliclul inferior
3 etape de crestere: anagen, catagen, telogen ( de crestere/oprire in
crestere/ de cadere)
Radacina firului de par se afla la nivelul hipodermului
Fiecarui fir de par ii este anexat un muschi erector-pielea de gaina.
Folicului pilos ii este anexata o glanda sebacee care produce
sebuum.
In piele are loc conversia testosteronului la DHT ce stimuleaza
cresterea firelor de par terminal la nivelul scalpului dar micsoreaza
foliculii din ariile temporale=> alopecia androgina.
Numarul firelor de par terminal de pe scalp: e determinat genetic-la
pubertate 100.000, 80-90 % in anagen.
Hirsutism
Pilozitate excesiva in zone androgen dependente la
femei
Apar in: ovar polichistic, tumori ovariene, tumori
adrenale, idiopatic.
Hipertricoza
Pilozitate excesiva in zone fara influente androgenice
Cauze: genetica, malignitate, postmedicamentoasa.
Functiile pielii
Pielea-cel mai mare organ al corpului 1,5-2m
1. Bariera protectiva fata de mediul inconjuratir.
2. Homeostazia mediului intern: -Bariera mecanica,
chimica, termoreglare, spraveghere imunologica, sinteza
vitaminei D

Protectia fata de actiunea UV


Repararea injuriilor
Leziuni elementare cutanate
Macula-lat. Pata: o modificare de culoare.
-orice marime sau culoare
-eritematoasa, pigmentara, hipopigmentara
Apare in:rujeola, rubeola;
Papula
Solida, superficiala, sub 0,5 cm, se poate palpa
Papule: eritematoase, edematoase, pruriginoase,
tranzitorii.
Rotunda: sifilida papuloasa
Poligonala: lichen plan
Plane: veruci plane
Diverse culori
Apare in:
Sclarlatina
Urticarie
Placa
Leziune solida in platou, bine delimitata cu
diametrul>1 cm
Modifcare de consistenta, relief.
Poate avea diferite forme
Cauza: inflamatorie, neoplazica.
Placard- latimea 10 cm
Apare in: erizipel,
dermatomiozita, psoriazis
Nodulul
Leziune palpabila, solida, rotunda, elipsoidala,
semimobila
Profunzimea si marimea il deosebesc de papula.
Apare in: lipomatoza, eritem nodos, xantoame.
Vezicula/bula
Formatiune ridicata, bine delimitata
Continut: seros, hemoragic, purulent
Se grupeaza in buchet ( in infectia herpetica,
dermatita herpetiforma)
Flasce sau in tensiune
Apare in:
Varicela, herpes, zona zoester/
Evolueaza: deschidere, pustulizare
Bula- flictena
* superficiale: impetigo
*mijlocii: pemfigus vulgar
*profunde: pemfigus bulos
Pustula
Cavitate cirumscrisa ce contine exudat purulent: alb,
galben, verde, hemoragic.
Etiologie: infectioase- foliculita stafilococica
/ sterile- psoriazisul pustulos
Pot implica firul de par: foliculare
Apare in : acnee, variola, impetigo
Vegetatia
* excrescenta papilomatoasa
pedicuala cu o suprafata
neregulata, conopidiforma sau
in „ creasta de cocos”
* consistenta dura, dispusa
izolat, papilomul sau cu
tendinta de a forma mase
globuloase cu aspect
pseudotumoral
Scuama
Proces anormal de keratinizare
Turnover accelerat: psoriazis.
Mari: lamelare, solzoase
Mici
Culoare: alba/argintie
Crusta
Depozite de exudate solidificate sau uscate.
Uscarea unui fluid: sange, exudat purulent
Subtiri, friabile: in impetigo
Groase, aderente
Culoare: galbuie/rosie/negre
Eroziunea- leziuni elementare profuse prin
solutii de continuitate
Pierdere de substanta doar la nivelul epidermului
Vindecare intotdeauna fara cicatrici.

Fisura
Escoriatii
Eroziuni produse prin grataj
Ulceratia
Defect in care s-au pierdut epidermul si dermul
papilar superficial
Testut sanatos/traumatic
Tesut patologic: ulcer venos, ulcer arterial, sancru
sifilitc
Gangrena
Necroza determinata de ischemie arteriala
Poate fi: uscata duce la mumificare cu autoamputatie
sau umeda datorita infectiei cu germeni anaerobi.

Escara: gangerna umeda limita dar profunda,


localizata in zonele supuse presiunilor externe: fese,
calcaie, regiunea dorsala. Se datoreaza tulburarilor
circulatorii si trofice. Apare la imobilizati sau la cei cu
boli neurologice cum sunt paraplegicii.
Escara
Necroza epidermica produsa prin ischemie
Se prezinta ca un depozit uscat, negru, aderent
Cicatricea
Tesut fibros ce inlocuiteste defect tisular
Atrofica
Hipertrofica
Cheloid
Telangiectazii
Vase mici, superficiale, dilatate
Dispar la vitopresiune

Petesii/Purpura
Extravazarea de eritrocite in derm
Nu dispar la vitropresiune
Palpabila/nonpalpabila.
Leziuni vasculare
Hemoragii dupa dimensiune:
Purpura: hemoragie focala in piele
Pestesii: hemoragii cutanate sub 1 cm, localizate pe piele
sau mucoase. Le intalnim in sindroame hemoragipare de
orogine vasulare sau trombocitara..
Echimoza: hemoragie cutanata localizata in derm si
hipoderm cu diametru peste 1 cm.
Sufuziunile: hemoragii cutanate cu suprafata foarte mare.
Vibilicele: hemoragii longitudinale la nivelul pliurilor
cutanate.

S-ar putea să vă placă și