Fenomene de transport în

lichide de interes biologic

VASCOZITATEA
 INTRODUCERE
Lichidele reale
o compresibile
o prezinta diferente la curgere

Curgere laminara

Curgere turbionara
 CURGEREA LAMINARA
Curgere laminară - în timpul curgerii
straturile de lichid rămân paralele

Conditii de curge în regim laminar

 diametrul tubului este mic
 viteza de deplasare mică
 VASCOZITATEA
• Pentru studierea vascozitatii se considera
- fenomenul de curgere are loc în
straturi foarte subţiri de lichid ( incompresibile
si fara vascozitate )
- moleculele din acelaşi strat au aceeaşi
viteză si aceasta viteza este diferită de cea a
moleculelor din straturile vecine
 VASCOZITATEA

S - suprafaţa comună a celor două straturi;

dx - distanţa dintre cele două straturi;
V şi +dV - vitezele straturilor vecine.-
 VASCOZITATEA
• forţele de atracţie van der Waals, care se
dezvoltă între moleculele straturilor vecine,
se opun deplasării relative a acestor straturi,
determinând apariţia unei frecări interne în
lichide
• stratul cu viteză mai mică va frâna stratul cu
viteză mai mare cu care este în contact, şi
invers, stratul cu viteză mai mare va accelera
stratul cu viteză mai mică peste care lunecă.
 VASCOZITATEA
• Forţele de vâscozitate
• forţele de frecare care apar între două
straturi de lichid care se mişcă cu viteze
diferite
• sunt orientate tangenţial la suprafaţa
straturilor vecine şi în sens opus vitezei
stratului respectiv.
 VASCOZITATEA

η - este coeficient de vâscozitate dinamică a lichidului

S - aria comună a celor două straturi.

Coeficient de vâscozitate dinamică a lichidului

- depinde de natura lichidului
- scade cu creşterea temperaturii

- [ η ] S I = 1 kg/m s= 1 N s/𝑚2
- unitatea CGS este poise P (după numele lui Poiseuille)
- 1 P = 0,1 N s/ 𝑚2
 VASCOZITATEA
1

Fluiditate dinamică


 
Vâscozitatea cinetică

Unitatea de măsură pentru vâscozitatea cinetică este, în sistemul
CGS, stokes-ul.

Vâscozitate relativă  rel 
o
Vâscozitatea absolută a apei distilate, la temperatura de 20,2 C,
este de 1cP.
 VASCOZITATEA
• Lichidele pentru care este valabilă legea
lui Newton - lichide newtoniene.
• Majoritatea lichidelor de interes medical
(lichidul cefalo-rahidian, plasma sangvină,
serul sangvin, urina, etc.) sunt lichide
newtoniene.
 VASCOZITATE
• Lichide nenewtoniene - soluţiile coloidale
şi macromoleculare, pentru care
coeficientul de vâscozitate depinde de
concentraţia particulelor dispersate

Exemplu!!!
La sânge forţa de frecare nu mai este
proporţională cu gradientul de viteză, forţa
crescând mai repede decât acesta.
 VASCOZITATEA
La aceste lichide Einstein a definit o
vâscozitate aparentă care depinde de
vâscozitatea mediului de dispersie, η şi de
m

volumul total al particulelor dispersate Vt.

η aparent = η m (1 + k  Vt )
k = 2,5 pentru sange
k =4-10 pentru proteinele globulare
 VASCOZITATEA
• În cazul soluţiilor se defineşte şi noţiunea de
vâscozitate specifică

η este vâscozitatea soluţiei

η0 este vâscozitatea lichidului pur.
 VASCOZITATEA
• Vâscozitatea redusă ηred este egală cu raportul
dintre vâscozitatea specifică şi concentraţia
procentuală, C, a unei soluţii.
CURGEREA LAMINARA-CARACTERISTICI
Problema!!!!
Să determinăm expresia debitului volumic în
cazul curgerii laminare staţionare a unui
lichid real cu coeficientul de vâscozitate
dinamică η printr-un tub circular drept cu
raza internă R.
 CURGEREA LAMINARA
• Pentru aceasta vom delimita o porţiune de
lungime l din lungimea tubului între capetele
căruia există o diferenţă de presiune ∆p = p1 – p2.
• În această porţiune de tub vom delimita un
filament de curent (care în cazul de faţă este
cilindric) cu raza oarecare r.
 CURGEREA LAMINARA
Deoarece curgerea este staţionară rezultanta forţelor de presiune este
echilibrată de către forţa de frecare vâscoasă (dată de legea lui Newton):

F1 – F2 = π𝑟 2 (p1 – p2)
𝑑𝑣
F=2πηrl
𝑑𝑟
𝑑𝑣 𝑟 ∆𝑝
=
𝑑𝑟 2 η 𝑙

∆𝒑 𝑹
‫𝒗𝒅 ׬‬/𝒅𝒓 = ‫𝒓 ׬‬
𝟐 𝜼𝒍 𝒓

∆𝒑
v= (𝑹𝟐 -𝒓𝟐 )
𝟐𝜼𝒍
 CURGEREA LAMINARA
Pentru a calcula debitul volumic al fluidului prin tubul dat,
vom calcula debitul elementar prin pătura de fluid cu
grosimea dr ce „înveleşte” filamentul de curent cu raza r

dQ = dS v =2πr dr

Integrând această relaţie

𝝅𝑹𝟒 ∆𝒑
Q=
𝟖𝜼𝒍

Aceasta este expresia matematică a legii lui Poiseuille.

 CURGEREA TURBIONARA
• Curgerea turbulenta - apar vârtejuri (turbioane)
în lichid
• in fiecare punct al fluidului apar abateri
dezordonate ale vectorului viteza fata de
valorea sa medie
 CURGEREA TURBIONARA
Conditii de curgere turbulenta
viteza lichidului creşte şi depăşeşte o
anumită valoare critică
secţiunea tubului se măreşte
întreaga masă de lichid se mişcă
dezordonat
viteza şi presiunea variază în fiecare
punct, fluctuând în jurul unor valori medii.
 se consuma energie
 CURGEREA TURBIONARA
Observatie!!!
Forţa de rezistenţă exercitată asupra
obiectelor creşte direct proportional cu
densitatea lichidului şi cu pătratul vitezei.
1 2
𝐹= Sρ𝑣
𝐶
 CURGERE TURBIONARA
• Pentru a descrie situaţia în care are loc
trecerea de la regimul laminar la cel
turbulent se introduce numărul Reynolds,
Re:
 CURGEREA TURBIONARA

r este raza conductei,

ρ este densitatea fluidului,
v viteza de curgere
η este coeficientul de vâscozitate
dinamică a lichidului
 SANGELE
• Sângele - o suspensie de elemente
figurate (celule - în majoritatea
covârşitoare, hematii) în plasmă (soluţie
apoasă de electroliţi, neelectroliţi şi
macromolecule), nu constituie o fază
omogenă, ci un sistem dispers heterogen.
 SANGELE
• Sângele este un lichid nenewtonian

• Vâscozitatea sângelui, la temperatura de 37

C, este de aproximativ 3 cP. Vâscozitatea
relativa a sângelui în raport cu apa (napa =
0,70 cP), va fi, în medie, egala cu 4

• Datorita compozitiei neomogene a sângelui,

vâscozitatea acestuia variaza cu valoarea
hematocritului, cu viteza de curgere si cu
raza vasului de sânge
SANGELE
 SANGELE
• S-a constatat că vâscozitatea sângelui se micşorează pe
măsură ce viteza de curgere a sa prin vasele de sânge
creşte.
• Fenomenul se explică prin acumularea axială a
eritrocitelor care are loc în următoarele condiţii: când viteza
sângelui creşte, eritrocitele au tendinţa, din ce în ce mai mult,
de a se deplasa spre axa tubului. În felul acesta, frecarea
sângelui cu peretele vasului este micşorată.
• Fenomenul de acumulare axială atinge o valoare de saturaţie
(adică se ajunge la densitatea maximă a celulelor sangvine în
jurul axei vasului de sânge ) la viteze de curgere destul de
mici, în comparaţie cu viteza fiziologică a sângelui în toate
tipurile de vase.
• Deci în limitele fiziologice ale vitezei sângelui, vâscozitatea
sângelui nu variază iar coeficientul de vâscozitate dinamică
este constant.
 SANGELE
Valorile coeficientului relativ de vâscozitate al sangelui
depind de diametrul capilarului - fenomenul Fahraeus –
Lindqvist ( scade cand sangele curge prin capilare )

R = raza capilarului,
d- diametrul eritrocitelor
 SANGELE
• Acest fenomen este foarte important
pentru organism: lucrul mecanic pe care
trebuie să-l efectueze inima, la pomparea
sângelui prin capilare (care au diametrul
de ordinul a 5 micrometri) este mult mai
mic decât ar fi de aşteptat.
 SANGELE
Cazuri patologice - se produc modificări ale coeficientul de
vâscozitate relativă al sângelui

• Creste în
poliglobulie, putând atinge valoarea 24
hipertensiune,
asfixiere (prin creşterea concentraţiei de CO2 în sânge)

Observatie!!!
• Creşterea concentraţiei CO2 în sânge determină umflarea
celulelor sangvine, ceea ce are ca rezultat, conform relaţiei lui
Einstein, creşterea vâscozităţii sângelui.

• Reiese că, sângele venos este mai vâscos decât cel

arterial.
 SANGE
• Pentru sângele din arterele mari există o valoare
critică a numărului Reynolds, Re egală cu 1000.
În funcţie de această valoare există mai multe
regimuri de curgere a sângelui:

a) Pentru: Re<1000 , curgerea este

laminară,
b) Pentru: 1000 < Re > 2000, curgerea este
nestabilă
c) Pentru: Re > 2000, curgerea devine
turbulentă (cu vârtejuri).
 SANGELE
• În sistemul cardiovascular uman, curgerea
turbulentă poate să apară în aortă, imediat
deasupra valvulelor sigmoide, în perioada de
expulzie a sângelui (când viteza sângelui
atinge cea mai mare valoare).
• Turbulenţa (consumatoare de energie) poate
să apară şi în alte vase, în stări patologice,
când vâscozitatea sângelui este mult mai
scăzută (anemie, hidremie sau în cazul
scăderii CO2 din sânge).
 PROBLEMA
• Care este raza maxima a vasului de sange
pentru care se mai pastreaza inca curgerea
laminare?

< 1000

• Q = S v = π 𝑟2 v
ρ𝑄
• r<
1000 π η
 PROBLEMA
• Având în vedere că: ρ= 1,1 g/cm3 şi η = 0,03
poise, inegalitatea de mai sus devine:
• r < 0,013 Q
• Posibilitatea apariţiei turbulenţelor este mai
mare acolo unde viteza sângelui este cea
mai mare - aorta.
• În cazul organismului uman, la nivelul aortei
Q = 100 𝑐𝑚3 /s deci, pentru a aparea
turbulente, raza aortei trebuie să satisfacă
relaţia: r > 1,3 cm, ceea ce se confirmă
experimental (r > 1,5 cm).