Diagnosticul afe ţiu ilor

cutanate
 PRURIT
• Defi iţie: se zaţie parti ulară, eplă ută, care
deter i ă bolnavul să se scarpine. În urma
gratajului se pot forma es oriaţii acoperite de
cruste hematice, se pot creea porţi de intrare
pentru microbi, în zonele cu prurit cronic
tegumentul devine hiperpigmentat şi lichenificat.
• Există un prurit fiziologic: discret, tranzitoriu,
după o oseală, tra spiraţie, deshidratare,
reşterea temperaturii cutanate
 PRURIT
• Generalizat sau localizat
• Continuu sau intermitent
• Intensitate diferită pe parcursul celor 24 de
ore.
 PRURIT GENERALIZAT
• Tul urări endocrine: diabet zaharat, hipertiroidie, afe ţiu i
hepatice (hepatite cronice, ciroze, neoplazii, o stru ţii de
ăi biliare);
• IRC (chiar şi la cei he odializaţi);
• Afe ţiu i hematologice: boala Hodgkin, leucemii,
policitemia vera, anemie feriprivă;
• Cancere – prurit neoplazic;
• Boli psihice – nevroze;
• Ultimul trimestru de sar i ă;
• Me opauză;
• Prurit senil (duce la insomnii, epuizare, s ădere în
greutate).
 DUREREA
• I fe ţii bacteriene;
• I fe ţii micotice;
• Localizare: lezional, muscular
(der ato iozită), articular (psoriazis
artropatic, urticarie, vasculite, sclerodermie
etc)
 CONSUMUL DE ALCOOL
• Ma ifestări cutanate are ţiale corelate cu
deficitul de vitamine hidrosolubile (B, C),
are ţe în oligoelemente, provitamine şi
vitamine cu a ţiu e a tioxida tă;
• Tul urări ale metabolismului triptofanului;
• Ma ifestări secundare supraî ăr ării cu fier;
• Tul urări de he ostază.
 CONSUMUL DE ALCOOL
• Afe ţiu i induse de alcool: eritemul pelagroid,
porfiria uta ată tardivă, lipomatoza Launois-
Bensaude, sindromul Bureau-Barriere,
contractura Dupuytren).
• Dermatoze agravate de alcool: psoriazis,
der atită se orei ă, rozaceea, e ze ă
u ulară, carcinom spinocelular oral, i fe ţii
cutanate.
 CONSUMUL DE ALCOOL
Semne cutaneo-mucoase în alcoolism:
• Facies rozat;
• Eritem palmar;
• Hipersudaţie;
• Teleangiectazii;
• Echimoze;
• Conjuctive subicterice;
• Deformarea firului de păr fir de păr în
tir uşo .
 FUMATUL
• Agravează psoriazisul, colagenozele,
dermatozele buloase, favorizează dezvoltarea
i fe ţiilor cutanate prin imunodepresie şi
distrofiilor unghiale prin interesarea ir ulaţiei
sanguine.
• Semne cutaneo-mucoase s oker’s fa e :
pierderea elasti ităţii pielii, culoare palidă-
e uşie, riduri la extremitatea ochilor laba
de gâs ă şi peribucal.
 PROFESIA
• Su sta ţe toxice şi/sau alergenice: tă ă ari,
vopsitori, zidari
• I fe ţii: zooteh işti, veterinari
• Radiaţii: radiologie, centrala u leară, cercetare
• Radiaţii solare: agricultori, pescari, marinari,
mecanizatori (heliodermie = î ătrâ irea
cutanate precoce fotoi dusă)
• Căldură ex esivă: eriteme, arsuri, suda i ă,
tul urări de pig e taţie uta ată;
• Frig: degerături, a ro ia oză, livedo reticularis
• Ortostatism prelungit: de la flebedem la ulcer
venos.
PRINCIPII DE TRATAMENT
• Afe ţiu ile uta ate pot fi tratate topi ,
siste i , pri etode hirurgi ale şi fizi e ex:
electrocoagularea, crioterapia, radioterapia,
fototerapia).
• Trata e tul topi are două ava taje ajore:
a per ite apli area dire tă a edi a e tului
pe zo a afe tată, î o e traţia dorită; are
efecte secundare reduse comparativ cu cel
sistemic.
• Medicamentele aplicate pe piele sunt dizolvate sau
suspendate în baze (vehicule).
• Pentru a o su sta ţă ad i istrată lo al să fie efi a e
ea tre uie să fie eli erat di vehi ul la ivelul stratului
or os, să difuzeze pri epider şi să aju gă î der ul
papilar.
• Difuziu ea pri stratul or os este i flue ţată de: a
fa tori edi a e toşi: gradie tul de o e traţie,
stru tura hi i ă ole ulele epolare pe etrează ai
rapid de ât ele polare ; fa tori uta aţi: grosi ea şi
i tegritatea tegu e tului şi tipul de patologie
preze tă. Creşterea te peraturii uta ate şi a hidratării
pielii favorizate de pa sa e te o luzive ăres
penetrarea.
 Principalele tipuri de baze sunt:
• Pudrele.
• Soluţiile.
• Mixturile (suspensii).
• Unguentele.
• Cremele.
• Pastele.
 Dermatocorticoizii
• Antiinflamatoare: vasoconstricţie, reducerea
permeabilităţii vaselor dermice, a activităţii şi
migrării fagocitelor, a formării de fibrină şi de
kinine, inhibarea fosfolipazei A2, scăderea
producţiei de metaboliţi ai acidului arahidonic,
deprimarea activităţii fibroblastelor şi stabilizarea
membranelor lizozomale.
• Imunosupresoare: nu influenţează reacţiile
antigen-anticorp, dar diminuează consecinţele lor
inflamatorii prin inhibarea formării de citokine; au
efect limfolitic.
• Reduc proliferarea epidermică