REFRACTIA

OCULARA
Prof. univ. dr. Sanda Jurja
 DEFINITIE

Un dioptru este o suprafata care separa 2 medii

transparente, omogene, cu indice de refractie diferit.
Dioptrii succesivi sunt:
-Dioptrul corneean ant separa mediul ext de cornee

-Dioptrul corneean post separa corneea de UA

-Dioptrul cristalinian ant separa UA de cristalin

-Dioptrul cristalinian post separa cristalinul de vitros

 AMETROPIILE

Un ochi este EMETROP atunci cand imaginea

unui obiect situat la infinit se formează pe retină.
Daca imaginea se formeaza inaintea retinei,
ochiul este MIOP
Daca imaginea se formeaza in spatele retinei,
ochiul este HIPERMETROP
Refracţia la ochiul emetrop
Refracţia la ochiul hipermetrop
Refracţia la ochiul miop
 MIOPIA

Este o tulburare de refractie

caracterizata printr-un dezechilibru intre
puterea sistemului dioptric si lungimea
axului antero-posterior.
 CLASIFICAREA MIOPIILOR

Mică – până la 3 D
Medie – între 3 – 6 D

Mare – intre 6 – 10 D

Forte – intre 10 – 20 D

Fortissimă – peste 20 D
 SIMPTOMATOLOGIA FUNCTIONALA
 AV scazuta

 CV redus concentric

 Simtul luminos subnormal

SIMPTOMATOLOGIA OBIECTIVA
 Distensie sclerala

 Conus miopic

 Leziuni coroidiene
 COMPLICATIILE MIOPIEI
 Strabism
 Degenerescenta jivrata
 Degenerescenta palisadica
 Hemoragii maculare
 Gaura maculara
 Dezlipirea de retina
 Complicatiile la nivelul vitrosului
 Cataracta; luxatia cristalinului
 Glaucomul
 Tratamentul miopiei
Corecţia optică se poate face cu lentile aeriene -
sferice divergente,concave(-) sau cu lentile de
contact.
 Tratamentul miopiei

Corecţia chirurgicală se poate

face prin folosirea laserului cu
excimeri(LASIK,LASEK) sau a
implantelor refractive.

(a) Thermal keratoplasty;

(b) photorefractive keratectomy;
(c) Laser in-situ keratomileusis
 HIPERMETROPIA
Este o tulburare de refractie, in care razele de lumina
venite de la infinit, intr-un fascicul paralel se unesc in
spatele retinei. Vederea va fi diminuata si la distanta
si cu atat mai mult pentru aproape.
După gradul ei,hipermetropia poate fi:
 Mică, până la 3 D

 Medie, 3-6 D

 Mare, peste 6 D
SIMPTOMATOLOGIA HIPERMETROPIEI

 Dureri de cap localizate supraorbitar

 Disconfort

 Tulburari pasagere de vedere

 Hiperemie conjunctivala

 Lacrimare
Complicatiile hipermetropiei din
perioada copilariei
 Astenopia acomodativa
 Spasmul acomodatiei

Complicatiile hipermetropiei dupa

varsta de 35-44 ani
 Ocluzia de ram venos retinian
 Glaucomul cu unghi inchis
 Tratamentul hipermetropiei
Corecţia optică: se face cu lentile sferice, convexe,
convergente( ) pentru aproape şi pentru distanţă
 Tratamentul hipermetropiei
Corecţie chirurgicală a hipermetropiei se poate
realiza cu ajutorul laserului cu excimeri sau a
implantelor refractive.
 ASTIGMATISMUL
Este o anomalie de refractie in care sistemul optic
ocular pentru un obiect realizeaza imagini diferite, in
axe diferite.
Astigmatismul este:
 Regulat

 Neregulat

Astigmatismul poate fi:

 Conform regulei-meridianul vertical are o curbură mai
mare decât cel orizontal
 Invers regulei-meridianul orizontal are o curbură mai
mare decât cel vertical
 În funcţie de refracţia meridianelor principale,
astigmatismul este:
o Simplu

o Compus

o Mixt

SIMPTOMATOLOGIE
o Vedere neclara la nici o distanta

o Cefalee

o Oboseala

o Fotofobie

o Confuzia literelor
 Tratamentul astigmatismului
Corecţia optică se face cu lentile cilindrice sau
sferocilindrice aeriene sau lentile de contact torice.
 Tratamentul astigmatismului
Corecţia chirurgicală se face cu laser
excimer,prin cele 2 metode LASIK/LASEK în
funcţie de gradul astigmatismului.
 ANIZOMETROPIA
 Reprezinta conditia in care viciul de refractie de
la un ochi este diferit de celalalt ochi
 Anizometropie sub 2 D
 Anizometropie peste 2 D
 Cauze: ambliopia, miopiile forte
 Daca diferenta de refractie depaseste 2-3 D intre
cei 2 ochi se recurge la corectia cu lentile de
contact
Tulburări fiziologice ale acomodaţiei
Prezbiopia
Este o tulburare fiziologică a acomodaţiei datorată
scăderii elasticităţii cristalinului odată cu avansarea
în vârstă.
Este incapacitatea de a distinge clar la vederea de
aproape la 25 cm, la vârsta de 45 ani.
Necorectata, se manifesta subiectiv prin oboseala
la lectura, intepaturi oculare, cefalee, tendinta la
somnolenta.
Varsta Amplitudinea Corectia optica
acomodatiei
40 + 3,5 D + 0,50 D
45 +3D +1D
48 + 2,5 D + 1,50 D
50 +2D +2D
55 + 1,5 D + 2,50 D
60 +1D +3D
65 + 0,5 D + 3,50 D
70 0 +4D
Lentilele corectoare pot fi unifocale,bifocale,
multifocale.Lentilele progresive sunt mai
avantajoase la acei prezbiopi care nu pot folosi
lentile bifocale.
Pleoapele si ap. lacrimal

Prof.univ.dr.Sanda Jurja
 PLEOAPE
 Sunt două repliuri cutaneo-musculo-
mucoase, flexibile, mobile, care inchid
anterior cavitatea orbitei şi protejeaza
anterioar globul ocular.

 Straturi: tegument, muschiul orbicular,

tars, sept orbitar, muschii ridicatori ai
pleoapei, conjunctiva palpebrala.
Anomalii congenitale al pleoapelor

 Epicantus(cuta mongoloidă):
repliu cutanat semilunar,concav în
afară, care acoperă cantusul intern.

 Colobom palpebral: lipseşte o

porţiune de pleoapă
Colobom palpebral
Epicantus
 Afectiuni ale cililor
 Trichiazisul = devierea spre glob a
unuia sau mai multor cili normal
implantati
 Districhiazisul = prezenta a 2 randuri
de cili
 Madarozisul = pierderea partiala sau
totala a cililor
 Polioza cililor = decolorarea cililor
Blefarite
Orjelet extern
Chalazion
Chalazion-tratam.chirurgical
 Afectiuni cutanate palpebrale

 Eczema pleoapelor (dermatita atopica)-

dermatita alergica
 Erizipel-dermită streptococică
edematoasă difuză cu debut brutal.
 Herpesul palpebral-afectiune virala
acuta.
 Zona oftalmica-infectie produsa de un
agent viral ectodermoneurotrop, ce
intereseaza ggl. Gasser al trigemenului si
ramura sa oftalmica.
Erizipel
Eczemă de contact
Edem palpebral
 Inflamatii si infectii ale structurilor
profunde ale pleoapelor
 Supuratiile palpebrale. Abcesul.
Flegmonul – sunt leziuni piogene ale
tesutului profund al pleoapelor
 Xantelasma – lez situate in derm, ce
rezulta din prezenta de depozite
lipidice
 Carcinomul bazocelular
 Carcinomul spinocelular
Carcinom bazocelular
 Modificări de poziţie ale pleoapelor
 Ectropion: eversarea marginii libere a pleoapelor
spre exterior, care pierde contactul cu globul ocular
• ectropion senil – se dat laxitatii planului

tarsoligamentar si a orbicularului cu alungirea

marginii libere
• ectropion paralitic – apare in paralizia de nerv

facial ce produce hipofunctia sau abolirea functiei

muschiului orbicular
• ectropion spastic – apare ca urmare a unei

hipercontractilitati a muschiului orbicular

• ectropion cicatriceal – apare datorita tractiunii

unor cicatrici ale structurilor superficiale ale

pleoapei asupra marginii ciliare.
Ectropion senil
Ectropion
Entropion: inversiunea marginei palpebrale cu
rularea cililor spre globul ocular.
Entropion senil intereseaza indeosebi pleoapa
inferioara

• senzatie de CS
• fotofobie

• blefarospasm

• epifora

• intoarcerea marg palpebrale spre glob

• pseudotrichiazis

• cheratopatie cu aparitia panusului

Tratamentul este chirurgical.

Entropion senil spastic
Entropion senil
Entropion congenital
 Ptoza palpebrala

 Ptoză palpebrală congenitală:

deschiderea incompletă a fantei
palpebrale = anomalie de dezvoltare
a muschiului ridicator
Ptoză congenitală
Ptoză congenitală
 APARAT LACRIMAL
Sitemul de secretie
-gl.lacrimală principală: situată în porţiunea
supero-externă a orbitei
-gl.lacrimale accesorii: produc secreţia de
bază(seroasă, mucoasă,lipidică)
Filmul lacrimal
Rolul lacrimilor
-mentinerea umiditatii si protectiei celulelor
epiteliale
-protectie mecanica
-rol metabolic
-rol optic
 SINDROMUL DE OCHI USCAT

-Cauze legate de varsta

-Cauze hormonale
-Cauze farmacologice
-Tratamentul ochiului uscat constă în
folosirea produselor de substituire a
secreţiei deficitare,utilizarea lentilelor
de contact moi şi folosirea de implante
solubile.
 Dacroadenita

Acută :afecţiune inflamatorie a glandei

lacrimale

Local-hipertrofie inflamatorie a glandei

lacrimale cu deformare în “S” culcat a
pleoapei superioare, adenopatie
preauriculară, chemozis

Metode de irigatie
Dacroadenită acută
 Dactriocistita nou născutului
Este dată de imperforarea la naştere a
canalului lacrimonazal.
La debut, nou născutul prezintă lăcrimare
cronica, conjunctivita rezistenta la
tratament.
Permeabilitatea canalului se poate realiza
spontan sau la simpla compresiune pe sac;
este indicat la început masajul sacului.
Dacă persistă se face spălătura căilor
lacrimale, urmată de sondaj a acestora.
 Dacriocistita adultului

•Este inflamatia sacului lacrimal

datorata unui proces inflamator ce a
determinat obstructia canalului
lacrimo-nazal cu stagnarea lacrimilor
in sac
Acută :inflamaţia acută a sacului lacrimal cu debut
brusc şi care apare în evoluţia unei dacriocistite
cronice.
Clinic- tumefacţie cu caractere inflamatorii acute
localizată la sacul lacrimal cu dureri spontane şi la
presiune cu tegumente congestionate.
În evoluţie,după câteva zile procesul inflamator se
extinde la ţesuturile din jurul sacului apărând
peridacriocistita, cu dureri violente
spontane,cu adenopatii şi stare generală alterată.

Tratament- iniţial medical(antibiotice cu spectru

larg);dacă s-a format o colecţie purulentă,aceasta
se incizează şi se drenează.
Dacriocistită acută
Dacriocistorinostomie
PATOLOGIA CONJUNCTIVEI1

Prof. Univ. Dr. Sanda Jurja

Anatomia conjunctivei
• Conjunctiva palpebrala
• Conjunctiva fundului de sac
• Conjunctiva bulbara
Rolurile conjunctivei

• de protectie
• de aparare
• de retinere si stabilitate a filmului
lacrimal
 Simptome subiective

• senzatie de corp
strain, intepaturi sau
arsura sub pleoape
• jena oculara
• fotofobie (uneori)
• chemozis conjunctival
• lacrimare

• AV nu este modificata atata timp cat nu au

aparut complicatii corneene (keratita
punctata, keratoconjunctivita)
Simptome obiective

• virale
• bacteriene
• cu Chlamydii
• alergice
Profilaxia si tratamentul
Profilaxia consta in reguli de igiena
personala
Tratament:
• nu se panseaza
• spalaturi
• antibiotice
• antiinflamatoare steroidiene in caz de
aparitie a complicatiilor corneene
Conjunctivite bacteriene – catarala
acuta
Conjunctivite bacteriene
• catarala subacuta
• catarala cronica
• gonococica a nou-
nascutului: faza
de inflamatie, faza
de pioree, faza de
regresie
Keratoconjunctivita gonococica
Conjunctivite cu Chlamydii

• Trahom incipient
• Trahom florid
• Trahom precicatriceal
• Trahom cicatriceal
Trahomul
Trahom cicatriceal-linia ARLT
Conjunctivite virale
• Herpetica
Conjunctivite alergice -
primavaratica
Bolile degenerative ale conjunctivei

• Pinguecula
Pterigionul
Patologia CORNEEI
Dr.Sanda Jurja
CORNEEA
Histologia corneei

• Epiteliul corneean anterior

• Membrana Bowmann
• Stroma corneeana
• Membrana Descemet
• Epiteliul corneean posterior
Cornee-structura histologică
Ulcere corneene bacteriene

• Durere
• Senzatie de corp strain
• Lacrimare
• Fotofobie
• Secretie conjunctivala filanta
• Congestie perikeratica
• Scaderea AV

• Coloratie cu fluoresceina +

• Daca ulceratia a ajuns la Descemet =

proeminenta rotunda = Descemetocel
KERATITA BACTERIANĂ
Ulcer corneean bacterian
Ulcer corneean - Pseudomonas
Ulcer corneean - Stafilococ
 Ulcerul cu hipopion
In plus exista:

• hipopion
• sinechii
Keratita lagoftalmică
Keratita herpetică simplă
Keratita dendritică
Keratita dendritică -color.cu
fluoresceină
Keratita dendritică&geografică
Tratamentul keratitei herpetice
Obiective

• Limitarea replicarii virusului

• Limitarea fenomenelor imunitare
(corticoizi)
• Restituirea unei AV bune (chiar
keratoplastie)
Keratita sifilitica – Stadii

• de infiltratie

• de vascularizatie

• de resorbtie
Keratita sifilitică
Patologia SCLEREI

• Episclerita

• Sclerita
UVEEA
 Colobom

 Sinechii posterioare
 Uveitele

 Irita
 Ciclita
 Coroidita
 Clasificarea uveitelor

 Criteriul evolutiv:

* acute
* subacute
* cronice
* recidivate
 Clasificarea uveitelor
 Criteriul clinic:

* purulente
* nepurulente
- seroase
- plastice
- hemoragice
 Clasificarea uveitelor
 Criteriul patogenic:
* exogene
* secundare
* endogene
 Criteriul anatomo-patologic:
* granulomatoase (uv. post.)
* negranulomatoase (uv. ant.)
 Criteriul etiopatogenic
 Predominant infectioase:
* exogene
* endogene
 Uveite toxice:
* toxine endooculare
* toxine exogene
 Uveite traumatice
 Uveite asociate bolilor sistemice
neinfectioase
 Sarcoidoză-
corioretinită

 Sarcoidoză-noduli
conjunctivali
Sdr.Vogt-Koyanagi si Harada
 OFTALMIA SIMPATICĂ
 Oftalmie
simpatică după
o keratită
micotică

 Imagine FO
oftalmia
simpatică
 Ciclita-
heterocromica
Fuchs
 Maladia Behcet
 Uveită anterioară
cu hipopion

 Aftoză bucală
 Maladia Behcet
 Eritem nodos

 Ulceraţii genitale
 Uveite anterioare (Iridociclite)

 Simptome subiective:

* lacrimare
* fotofobie
* durere oculara
* scaderea AV
 Uveite anterioare (Iridociclite)
 Simptome obiective:
* congestie perikeratica
* precipitate pe endoteliul
corneean
* precipitate la marginea campului
pupilar
* edem endotelial
Uveite anterioare
Simptome obiective - continuare
 Mioza
 Tulburarea reflexelor pupilare
 Miopie spasmodica
 Sinechii irido-cristaliniene
 Exsudate: secluzie, ocluzie pupilara
 Pupila dilatata neregulat
 Iris in ,,tomata’’
 Cataracta complicata
 Uveite anterioare

 Precipitate

 Sinechii iriene
posterioare
Uveite anterioare
 Uveite posterioare
 Subiectiv:

* fotopsii
* morfopsii
* metamorfopsii
* micropsii
* macropsii
 Uveite posterioare

 Obiectiv:

* vizualizarea retelei vasculare

* rarefieri ale epiteliului pigmentar
Uveite posterioare
 Uveite legate de prezenţa focarelor
infecţioase

 Tuberculoza
Herpes simplex
 Citomegalovirus
 Focar activ de
toxoplasma

 Retinita determinată
de toxoplasma
 Ex. paraclinice
 Ex. umorii apoase
 Ex. de laborator
 Ex. de specialitate
 Ex. stomatologic
 Ex. ORL
 Ex. reumatologic
 Ex. neurologic
 Ex. genito-urinar
 Ex. Alergologic
 Ex. DV
 Tratament

 Midriatice
 AINS
 AIS
 Tratament imunologic
 Tratamentul focarelor de infectie
 Tratament chirurgical
 Diagnosticul diferential al ochiului
rosu
Simptome Conj. Iridociclita Glaucomul
acuta acuta acut
Durerea disconfort Moderata, Foarte
cu iradieri intensa,
frontale, oculara si
temporale, perioculara;
mai ales cefalee;
noaptea; lacrimare
accentuata
la pres reg
ciliare
Simptome Conj. Iridociclita Glaucomul
acuta acuta acut
AV intacta scazuta Foarte
scazuta

Hiperemia Conjunctivala Perikeratica, De staza

superficiala profunda (congestie
pasiva)
Secretia Mucoasa, Lacrimala Lacrimala
muco-
purulenta
Corneea Normala Edem Tulbure,
endotelial, edem epit
precipitate pe
fata post
Simptome Conj. Iridociclita Glaucomul
Acuta acuta acut
Camera Normala Normala Mica sau
anterioara inexistenta
Umoarea Normala Tulbure Tulbure
apoasa (Tyndall +) (Tyndall +)
Pupila Normala mioticã, Midriaticã,
areflexivã, imobilã, de
deformatã culoare
verzuie
Iris Normal edemaţiat (de congestiv (de
culoare culoare
închisã), închisã),
desen şters, desen şters,
sinechii împins spre
posterioare cornee
Simptome Conj. Iridociclita Glaucomul
Acuta acuta acut
Transparenta Normala Opacitati Opacitati
mediilor pupilare corneene
FO Se poate Normal, dificil imposibil de
examina de examinat examinat
datoritã
normal in caz de edemului
exsudat in epitelial
camera corneean. Când
anterioara se poate
examina: papila
hiperemicã,
edemaţiatã,
vase sinuoase,
dilatate, cu sau
fãrã hemoragii
retiniene
Simptome Conj. Iridociclita Glaucomul
Acuta acuta acut
Tensiunea Normala Normala sau Foarte
oculara scazuta (cu crescuta (60-
exceptia 100 mm Hg)
iridociclitei
hipertensive)
Debut Gradat De obicei Brusc
gradat
Varsta La orice La orice De obicei
varsta varsta dupa 40 de
ani
Simptome Absente Rare si Greturi,
generale atenuate varsaturi,
bradicardie (se
poate confunda
cu abdomenul
acut)
 PATOLOGIA
CRISTALINULUI

Dr. Sanda Jurja

 Cristalinul
 Lentila biconvexa
 Avascular
 Neinervat
 Fibrele cristaliniene formeaza masa si sunt
mentinute in capsula crist.(cristaloida ant/post)
 Nucleul cristalinului apare dupa 20 de ani
 Densificarea progresiva duce la diminuarea
elasticitatii=scaderea puterii de acomodatie ->
PREZBIOPIA
 Cristalinul
 Greutate: 190-220 mg
 Diametrul frontal: 9-10 mm
 Diametrul ant-post: 4 mm
 Raza de curbura: ant 10 mm; post 6 mm
 Puterea dioptrica a cristalinului: 21 D
 Raporturi: ant – vitros; post – hialoida ant a
corpului vitros
CRISTALINUL
 Semiologie
 Pierderea transparentei=cataracta, datorita
scaderii metabolismului celular si diminuarii
permeabilitatii capsulei
 Modificari patologice:
- cresterea dispersiei interne
- dehiscenta suturilor
- vacuole subcapsulare
- miopia cristaliniana
 Fiziopat: cataracta nucleara/corticala
 Factori de risc:
- HTA
- insuficienta cardiaca
- diabetul
- miopia
- glaucomul si chirurgia glaucomului
- diareea severa (ex. India)
- consumul excesiv de alcool
- fumatul excesiv
 Clasificare etiologica
 Senila
 Traumatica
 Metabolica
 Secundara
 Infectii materne
 Sdr asociate (Down)
 Ereditara
 Clasificare morfologica

 Capsulara
 Subcapsulara
 Nucleara
 Corticala
Cataractă subcapsulară
 Clasificare in fct de varsta
 Congenitala
 Infantila
 Juvenila
 Presenila
 Senila
CATARACTA CONGENITALĂ
 Cataractă congenitală

Cataractă
zonulară
 Cataractă congenitală

Cataractă
nucleară
CATARACTĂ SENILĂ
 Clasificare in fct de maturitate

 Imatura
 Matura
 Intumescenta
 Hipermatura
Cataracta matură
Cataracta hipermatură
 Cataracta corticala
 Subiectiv
- scaderea AV
- miodezopsii
- diplopie
 Obiectiv
- biomicroscopie
CATARACTA
Cataractă corticală
 Evolutie

 Intumescenta
 Matura
 Hipermatura
 Cataracta nucleara

 Dupa 70 de ani
 Scaderea AV
 Miopie cristaliniana (7-8 D)
 Diplopie
 Fotofobie (la lumina zilei, dispare seara)
Cataractă nucleară
Cataractă nucleară
 Dg. pozitiv:
- varsta
- ex biomicroscopic
- scaderea AV
 Dg. diferential:
- tulb de transparenta ale corneei
- iridociclite cu exsudate
- glaucom acut
 Cataracta patologica

 Diabetica
 Endocrina
 Tetanica
 din miotonia Steinert
 din insuficienta ovariana
 din trisomia 21
 CATARACTA PATOLOGICĂ

Uveită
 CATARACTA PATOLOGICĂ
Diabet

Dermatită
 Cataracta iatrogena

 Cortizonica
CATARACTA IATROGENĂ
 Cataracta traumatica

 Contuziva
 prin plaga cristaloidei
 prin CS intracristalinieni
- siderotica
- calcozica
CATARACTA TRAUMATICĂ
 Cataracta prin agenti fizici

 prin electrocutare
 prin radiatii calorice
 prin radiatii ionizante
 Tratament
 Medicamentos: RUBJOVIT; VITAIODUROL;
COLVITIOD; QUINAX – nutritia
cristalinului, intarzierea progresiei opacitatilor
 Chirurgical:
- afakie
- extractia extracapsulara cu implant
CA/CP
- phakoemulsificare
IOL
Pacient cu IOL
MOTILITATEA OCULARA
Prof. dr. Sanda Jurja
Notiuni de fiziologie
• Globul ocular e suspendat in interiorul orbitei de
catre muschii oculari
• La nivelul sclerei se distinge o insertie anatomica
si una fiziologica
• Insertia anatomica corespunde punctului de
jonctiune al tendonului cu sclera, iar cea
fiziologica corespunde punctului tangential de
atingere a muschiului cu globul ocular
Notiuni de fiziologie
• M. drept intern determina adductia si m. drept
extern determina abductia GO, ei executand
doar miscari de lateralitate
• M. drept sup este ridicator cand GO este in
abductie, iar m. drept inferior este coborat cand
GO este in abductie si cand GO este in adductie
el devine rotator in afara.
• Marele oblic este rotator inauntru si coborator si
abductor si micul oblic este rotator inafara si
ridicator si usor abductor
Paraliziile oculomotorii
SUBIECTIV:
• Diplopia
• Falsa proiectie
• Tulburari reflexe

OBIECTIV:
• Deviatia GO
• Limitarea miscarilor GO in directia muschiului
paralizat
• Torticolis
Paralizia nervului oculomotor

• Paralizia totala determina ptoza, iar la

ridicarea pleoapei se constata diplopie
manifesta cu strabism divergent

• Paralizia partiala este mai frecventa cand

unul dintre muschi este paralizat
Strabismul

• Componenta motorie
• Componenta senzoriala

• Strabismul concomitent poate fi

convergent (ochii deviati inauntru),
divergent (ochii deviati inafara), vertical
(deviatia se produce in sens vertical)
Strabismul convergent

• Strabismul prin anizometropie

• Strabismul acomodativ

• Strabismul de origine paralitica

Strabism acomodativ
Strabisme congenitale (precoce)

• Unghiul de deviatie orizontal

• Deviatia verticala disociata

• Nistagmusul manifest latent

• Fenomene torsionale
Strabism convergent congenital
(sugar 5 luni)
Strabisme esentiale din mica
copilarie

• Apar pana la varsta de 3 ani

• Clinic, strabismul se instaleaza progresiv,

este alternant sau monolateral si deviatia
orizontala se asociaza frecvent cu deviatia
verticala
Strabisme tardive

• Apar uneori brusc dupa varsta de 3-4 ani,

putand fi declansate de o boala a copilariei
sau de un episod febril
Studiul clinic al unui strabism
La copil (pana la 4 ani):
• Refractometria
• Studiul excursiilor GO
• AV
La copilul de varsta scolara:
• Refractometria
• AV
• Studiul excursiilor GO
• Stabilirea tipului de strabism
• Ex la sinoptofor
Strabisme divergente

• Strabisme divergente congenitale

• Strabisme divergente intermitente

• Strabisme divergente de cauza

acomodativa
Tratament

• Tratamentul strabismelor convergente

• Tratamentul strabismelor divergente

Decolarea conjunctivei
• Cu cârligul Stevens
se patrunde în
spatele muşchiului
drept medial trăgând
muşchiul drept în
sus de pe sclera. Al
doilea cârlig
Jameson este gata
de a fi trecut direct
sub cârlig Stevens.
După ce cârligul
Jameson este trecut,
cârligul Stevens este
eliminat.
Disectia ligamentelor de pe suprafata
muschiului drept
3 sapt
5 luni
5 ani
17 ani
Preoperator
Postoperator
 GLAUCOM

 oftalmotonus

* 17 – 21 mm Hg
* 5 / 5,5g SCHIŐTZ
 Fiziol pres intraoculare

 Producerea umorii apoase si eliminarea ei

 Dublu rol: metabolism; reglarea PIO
 Calea de eliminare
 Echilibrul dintre excretie si secretie: daca
scade secretia UA, creste rezistenta la
scurgere si invers: in ambele situatii PIO
ramane constanta
 normal: 17-20 mm Hg
 hipertensiune: peste 21 mm Hg
 hipotensiune: sub 17 mm Hg
 Valorile nu sunt constante

 Ritmul cardiac, respiratia, modificarile TA

intretin oscilatii mici ale TO
 Valorile pot fi modificate in cursul zilei sau
noptii
 Glaucomul cr simplu (cu unghi
deschis)
 cronic; bilateral
 cresterea lenta a PIO -> pierderea fibrelor
nervoase -> atrofia NO
 tulb functionale -> deficit vedere periferica
-> centrala
 apare dupa 40-45 ani (ex oftalmologic)

 nu sunt simptome

 cresterea moderata a TO -> modificari de

CV
 Simp subiective = absente
 Simpt obiective

 Pupila usor dilatata

 TO crescuta
 Vasele retiniene se vad pe profunzimea
papilei (la emergenta lor), apoi dispar si
reapar, la nivelul marginii papilare,
decalate fata de directia lor initiala si
deplasate nazal
Aspect FO
 Simpt obiective

 Inel alb-galbui datorita atrofiei retelei

coroidiene
 Modificari de CV: scotoame izolate ->
arciforme -> ingustare inf-nazala ->
cecitate
Perimetrie – în funcţie de stadiul bolii
 Dg pozitiv

 PIO
 CV
 FO
 Tonometrie prin indentaţie
 Tonometrie prin aplanaţie
 Tonometrie noncontact
 Papila
 Excavaţia fiziologică: mică depresiune,
mai palidă,situată în centrul papilei
 Diametrul excavaţiei: se exprimă
întotdeauna în raport cu cel al papilei
(raportul cupa/disc - c/d).
În mod normal raportul c/d <0,3 dar există şi
cazuri când acest raport poate fi >0,7 fără
glaucom
 Dg diferential

 Pseudonevrita hipermetropica
 Atrofii optice vasculare (sdr François)
 Atrofii optice alcoolo-tabacice
 Atrofii optice post afectiuni ale nervului
optic
Glaucomul cu unghi inchis (acut)

se datoreaza inchiderii unghiului irido-

corneean, in special la femei dupa 45
ani
 Stadiul prodromal
 Cercuri colorate in jurul surselor de lumina
(datorita edemului epitelial al corneei
provocat de cresterea TO)
 Incetosari periodica ale vederii
 Dureri oculare si perioculare mai ales
dimineata
 Midriaza moderata
 Diminuarea profunzimii CA
 Opalescenta corneei dat edemului epitelial
(dg diferential cu cataracta)
 Stadiul de glaucom evoluat (acut)
 Congestie de staza
 Durere
 AV scazuta
 Cornee tulbure (edem epitelial)
 CA mica sau inexistenta)
 Midriaza ovalara
 Iris congestionat, impins spre cornee
 Stadiul de glaucom evoluat (acut)

 FO: Papila hiperemica, edematiata, vase

sinuoase, dilatate, cu sau fara hemoragii
retiniene (greu de examinat)
 TO crescuta
 Dg diferential cu abdomenul acut
 Fact declansatori

 schimbari de clima
 consum exagerat de lichide
 obscuritatea
 cafea
 Glaucomul absolut
 Este faza finala a glaucomului netratat,
insuficient tratat, incorect tratat
 AV scazuta
 TO crescuta, ireductibila
 Vasele din jurul corneei (,,cap de meduza’’
 Edem epitelial
 CA mica
 Midriaza rigida
 Glaucomul absolut

 Tulburari cristaliniene -> cataracta

 FO: excavatie profunda (,,in caldare’’) cu
inel atrofic peripapilar
 TO foarte crescuta
Evolutia glaucomului
Stadiul 1:
Oftalmoscopic – C/D< 0,5
Perimetrie – scotoame paracentrale,treapta nazală
Stadiul 2:
Oftalmoscopic – C/D= 0,5-0,8
Perimetrie – scotoame arcuate
Stadiul 3:
Oftalmoscopic – C/D> 0,8
Perimetrie – scotoame extinse cu o insulă
reziduală ce include şi fixaţia
Stadiul 4(terminal):
Prăbuşirea AV
Oftalmoscopic – C/D aprox 100%
Perimetrie – insula temporală ce exclude fixaţia
TIO crescută,refractară la tratament
Stadiul de glaucom absolut:
Pacientul nu mai percepe lumina
Oftalmoscopic – papilă alb-cenuşie excavată în
totalitate
 TRATAMENTUL

Scop – incetinirea sau stoparea pe cât

posibil a progresiei bolii si implicit prevenirea
orbirii
 Medicatia parasimpaticomimetica

 Determina contractia muschiului ciliar si

constrictia pupilara, facilitand scurgerea
umorii apoase, dar nu influenteaza
producerea UA
 Pilocarpina 2% de 5x/zi
 Betablocante
 scad presiunea intraoculara prin
reducerea secretiei UA
 Timolol 0,25%; 0,50% de 2x/zi
(Timoptic, Maleat de timolol, Timogal,
Carteol, Betoptic, Betoptic S) –
actioneaza asupra fibrelor papilei
nervului optic
 Contraindicatii: astm bronsic, BPOC,
insuf cardiaca, bradicardie, hipotensiune
arteriala
Inhibitori ai anhidrazei carbonice
 Scad debitul de formare a umorii apoase
 Trusopt in monoterapie de 3x/zi, dar daca
se asociaza cu alte antiglaucomatoase de
2x/zi
 Azopt
 Cosopt (timolol + dorzolamida): glaucom
sec, postoperator, substitutie
 Ederen
 Manitol
 Derivati de prostaglandina
 Faciliteaza scurgerea UA pe calea
uveosclerala
 Se recomanda ca prima linie terapeutica
1 pic/zi seara
 Xalatan
 Travatan
 Duotrav (travatan + timolol)
 Xalcom (xalatan + timolol)
 Lumigan
 Reactii adverse

 Cresterea lungimii genelor

 Modificarea culorii irisului
 Nu se administreaza sub 18 ani si la
gravide
 Inchiderea culorii pielii din jurul ochilor
 2.Tratament laser
TRABECULOPLASTIA LASER -aplicaţii
laser argon direct pe trabecul având ca
rezultat creşterea eliminării de UA (reducerii
PIO)

CICLOABLAŢIA -distrugerea unei părţi a

corpului ciliar cu scăderea producerii de UA
 3.Tratament chirurgical

OPERAŢII FILTRANTE
PENETRANTE –
Trabeculectomia:
crearea chirurgicală a unei
căi de eliminare a UA din
CA într-un spaţiu protejat
de scleră şi conjunctivă
3.Tratament chirurgical
 Trat atacului acut de glaucom
 Pilocarpina la 1 ora
 Ederen 2/zi
 AINS
 Beta blocante
 Analogi de prostaglandine
 Perfuzii manitol
 Sedative
 Evitarea obscuritatii
 Trat chirurgical (iridectomie si la ochiul
congener)
 1.Glaucom pseudoexfoliativ
Depunerea unui material extracelular
fibrinogranular la nivelul structurilor segmentului
anterior(iris,cristaloidă,zonula şi trabecul)
 2.Glaucom pigmentar
Afectare binoculară caracterizată prin eliberarea
de granule pigmentare din epiteliul pigmentar irian
şi depunerea lor la nivelul structurilor segmentului
anterior
 3.Glaucoame induse de cristalin-
-Glaucom facolitic
La cataractele mature şi hipermature proteinele
cristaliniene suferă modificări,trec prin deschideri
microscopice ale cristaloidei şi ajung la nivelul trabeculului
pe care îl obstruează
4.Glaucoame secundare tumorilor
oculare
 5.Glaucoame secundare
traumatismelor
Apar după contuzii oculare prin următoarele
mecanisme:
-hifemă

-hemoliză
 6. Glaucom neovascular
Reprezintă stadiul avansat al multor afecţiuni
care determină neovascularizaţie
iriană(rubeoza iriană)

Cea mai frecventă cauză:

-retinopatie diabetică
-forma ischemică a ocluziei
de venă centrală a retinei
 RETINA

 macula
 papila
 retina periferica
 Anatomia retinei
1. Epiteliul pigmentar
2. Expansiunea externa a celulelor cu conuri si
bastonase
3. Limitanta externa
4. Stratul granulos extern
5. Stratul plexiform extern
6. Stratul granulos intern
7. Stratul plexiform intern
8. Str. celulelor ganglionare
9. Str. fibrelor optice
10. Limitanta interna
RETINA
 Metode de examen al FO
Oftalmoscopia directa – imaginea FO este
marită de 10 ori, astfel ca papila are 1,5 cm. Dă o
imagine dreaptă reală a retinei.
 Metode de examen al FO
Oftalmoscopia indirectă – imaginea FO este
marită de 5 ori. Imaginea în lupă este inversată.
 Metode de examen al FO
Biomicroscopia – la lampă de fantă şi lentila de
contact permite observaţie binoculară, aprecierea
localizării în profunzimea straturilor retinei a
leziunii.
 Metode de examen al FO
Retinografia – permite fotografierea FO
 Metode de examen al FO
Angiografia cu fluoresceina(AFG) – este o
metodă de înregistrare a perfuziei vasculare şi a
dinamicii fluidelor retiniene utilizând ca substanţă
de contrast fluoresceina sodică.
 Metode de examen al FO

Tomografia in coerenta optica(OCT) –

metodă imagistică obiectivă,neinvazivă,
asemănătoare cu ecografia,dar în loc de
ultrasunete foloseşte lumina cu lungime de
unda de 840 nm.
 Ocluzia arterei centrale a retinei
(ACR)
 Anatomia ACR
 Simptome :
* unilaterala, noaptea
* scaderea brusca a AV precedata de
obnubilari pasagere, dureri oculare sau orbitare
* midriaza (reflex fotomotor direct abolit,
reflex consensual pastrat)
 CV nu se poate efectua
 AFG
 FO
 Ocluzia arterei centrale a retinei
(ACR)
FO:

macula “roşie
cireşie”
edem retinian
albicios
papilă palidă
vase îngustate
 Etiologia
 ASC
 DZ
 HTA
 Arterite
 Colagenoze
 Patologia prin:
*tromboza
* embolie
* spasm

 Tratament:
*local
*general
*chirugical
 OBSTRUCTIA VCR
Etiopatogenie:
 Vasculare (ASC)
 Inflamatorii (TBC, lues, colagenoze,
scleroza in placi, boala Behçet)
 Sanguine (hemopatii, anemii,
hemoglobinopatii)
 Parazitare (toxoplasmoza, bruceloza, CMV)
 Mecanice (compresiuni intraorbitare)
 Ocluzia venei centrale a
retinei(OVCR)
Subiectiv: scaderea AV,
senzatia de ”muşte
zburătoare”,metamorfopsii,
TO crescuta.
La FO: dilataţie
venoasă,hemoragii întinse
de la papilă la extrema
periferie cu dispoziţie în
flacără
 Tratament
 Anticoagulante Heparina -> dicumarinice
(Trombostop)
 Fibrinolitice (Streptokinaza, Urokinaza)
 Fotocoagulare laser Argon (prevenirea
neovascularizatiei)
 RETINOPATIA HT

FO:
 Edem
 hemoragii
Semnele retinopatiei HT
 Stadializare

Stadiul I – Angiopatie hipertensiva

Stadiul II – Angioscleroza hipertensiva
Stadiul III – Retinopatie hipertensiva
Clasificare
 Modificari arteriale

 de culoare

 de traiect

 de calibru
 Modificari venoase
 de culoare
 de traiect

 Edem retinian
 Exsudate
 Hemoragii
 RETINOPATIA DIABETICA
Semne clinice
 AV scazuta datorita edemului, exsudatelor,
hemoragiilor din regiunea maculara
 Adaptare la obscuritate scazuta
 Scotoame relative
 Simt cromatic scazut pentru albastru
STADIALIZARE
1)RD
neproliferativă:

- Dilatatii ale
venulelor
-microanevrisme
(puncte rosii)
-hemoragii
superficiale
 2) RD preproliferativa:

In plus apar:
- edem retinian
- exsudate
vatoase
- dilatarea
venelor
 3) RD proliferativa:

neovasc.
retiniană =
semn de
hipoxie
severa
 Tratamentul RD
 Trat bolii de baza
 Capilarotrofice
* Tarosin
* Difrarel
* Doxium
* Antiagregante plachetare (Aspirina)
* Normolipemiante (Clorfibrat)
 Tratamentul RD

 Fotocoagulare laser Argon – pt prevenirea

neovascularizatiei in RD neproliferativa si
pt prevenirea complicatiilor hemoragice in
RD proliferativa

 Vitrectomie
 RETINOPATIA PIGMENTARA
Semne oftalmoscopice

 Stramtorarea calibrului vaselor retiniene

 Remanieri pigmentare
 Decolorarea papilei : aspect de ceara de
albine
 Semne functionale
 AV normala la inceput
 CV cu scotom inelar
 Discromatopsie ax albastru-galben si apoi
rosu-verde
 Hemeralopie (adaptare lenta la intuneric)
 DEZLIPIREA DE RETINA

 Definitie: separarea celor 2 foite ale

retinei (neuroepiteliul situat intern si
epiteliul pigmentar situat extern de catre
un lichid numit lichid subretinian)
 Factori de risc
 Miopia
 Traumatism ocular
 Diabetul zaharat
 Decolarea posterioara de vitros
 Ateroscleroza
 HTA
 Retinopatii proliferative
 Coroidite, corioretinite
 Tumori oculare maligne
 Interventii chirurgicale pe ochi
 Simptome
 Debut brusc, nedureros, cu aparitia unui
voal (umbra) intr-un anumit sector de CV

 Opacitati mobile sau senzatii luminoase in

CV
Asp. FO si ecografic
 Tratament
Exclusiv chirurgical:
 Cicatrizarea gaurilor sau rupturilor
retiniene
 Indepartarea tractiunilor vitreoretiniene
 Evacuarea lichidului subretinian care
favorizeaza reaplicarea retinei
 Tehnica: o bula de gaz pt a astupa
rupturile retiniene sau injectarea de ulei
de silicon
 RETINOBLASTOMUL
SIMPTOME:
 Leucocorie
 Pupila dilatata
 Strabism
 Scaderea AV
 Nistagmus
 Evolutie
 Faza incipienta
 Faza de hipertensiune intraoculara
 Faza de exteriorizare sau de invadare
orbitara
 Faza de generalizare
 Complicatii

 Deteriorarea AV
 Complicatiile radioterapiei
 Metastaze
 PROGNOSTIC : grav
 Tratament
 Tumori mici
 Tumori medii
 Tumori mari
 Extensii extraoculare
 Metastaze