OCHIUL - SISTEM

OPTIC NATURAL
OCHIUL
Ochiul uman reprezinta un sistem optic
natural complicat cu ajutorul caruia omul
sesizeaza vizual mediul ambiant. Ochiul
are un rol foarte important in viata omului,
find considerat cel mai important organ de
simt. El trebuie protejat si ingrijit inca din
copilarie, prevenindu-se actiunea factorilor
de risc. Dacă se constata aparitia unei
probleme se recomanda consultarea
medicului, pentru ca aceasta sa nu se
agraveze.
SISTEM OPTIC NATURAL
Razele de lumina, nimerind în
ochi, se refracta în cornee,
cristalin si în umoarea
sticloasă, care alcatuiesc
sistemul optic al ochiului.
Datorita refractirei luminii pe
retina se formează o imagine
reala, micsorată si rasturnata
a obiectelor pe care le privim,
excitând terminatiile nervului
vizual
 FORMAREA IMAGINII
În cazul ochiului emetrop (vederea normală), imaginea se formează pe
retină. Pentru ca razele de lumină să se poată focaliza, acestea trebuie să
se refracte. Cantitatea de refracție depinde în mod direct de distanța de la
care este văzut obiectul. Un obiect situat la o distanță mai mare necesită
mai puțină refracție decât unul situat la o distanță mai mică. Cel mai mare
procentaj din procesul de refracție are loc în cornee, restul refracției
necesare având loc în cristalin.
Lumina trece prin mediile transparente (cornee, umoare apoasă, umoare
sticloasă și cristalin) si formează o imagine răsturnată pe retină. Pe retină,
celulele specializate transformă imaginea în impulsuri nervoase. Acestea
ajung prin nervul optic până la regiunea posterioară a creierului. Acesta
din urmă interpretează semnalele printr-un mecanism complex care
implică milioane de neuroni.
Razele de lumină suferă la nivelul ochiului o refracție triplă:
razele de lumină își schimbă direcția;
o refracție are loc la nivelul corneei și câte una pe fiecare față a
cristalinului;
imaginea se formează pe retină, pe pata galbenă și este reală, mai mică și
răsturnată.
 DEFECTE ALE OCHIULUI
Miopia este un defect al vederii care se
manifestă prin imposibilitatea de a distinge
clar obiectele situate la o distanță mai
mare. Aceasta se întâmplă deoarece razele
paralele, ce vin de la un obiect, atunci
când traversează globul ocular, se
focalizează înaintea retinei, permițând doar
distingerea obiectelor situate la o distanță
mai mică. Globul ocular al persoanelor
mioape este mai alungit, fiind nevoie de
lentile divergente pentru a corecta
vederea, deplasând focarul pe retină. În jur
de 26% din populația lumii are miopie.
 HIPERMETROFIA
Ochi suferind de hipermetrofie
Hipermetrofia (sau hipermetropismul) este o afecțiune a
ochiului, caracterizată prin formarea imaginii în spatele retinei,
ceea ce face ca imaginea să devină încețoșată.
Hipermetropia apare când diametrul antero-posterior al
globului ocular este mai mic decât normal
În esență, hipermetropia se datorează unui viciu de refracție,
caracterizat printr-un deficit de convergență ce face ca
imaginea obiectelor să se formeze în spatele retinei. De aceea,
la nivelul maculei (zona de acuitate vizuală maximă) lumina se
proiectează sub forma unui cerc luminos, responsabil de
vederea neclară, ceea ce duce scăderea acuității vizuale
pentru depărtare dar și pentru apropiere.
Deoarece persoanele cu hipermetropie văd neclar la toate
distanțele, ele trebuie să depună constant un efort de
acomodare pentru a focaliza, fapt care duce la încordare,
dureri de cap și oboseală oculară.
Persoanele ce suferă de hipermetropie văd totuși relativ mai
bine la distanță, deși văd obiectele depărtate mai aproape
decât sunt în realitate. Aceste persoane au de cele mai multe
ori probleme în a focaliza imaginile apropiate și nu pot realiza
activități precum cititul sau cusutul.
Din punct de vedere optic, hipermetropia este contrară
miopiei.
Cataracta este o boală care atacă ochiul și se manifestă prin
CATARACTA
opacifierea cristalinului sau a capsulei lui. Această opacifiere
este responsabilă de o scădere progresivă a vederii, la
început însoțită de o jenă la lumină (fotofobie). Scăderea
vederii poate fi rapidă (câteva săptămâni) dacă e din cauza
unui traumatism.
Deseori cataracta apare ca rezultat al modificării vârstnice al
organismului
Poate apărea deja la vârsta de 45 de ani și este un proces
natural pentru om.
Deși motivele apariției acestei boli pot fi:
• predispoziție genetică
• traume ale ochiului (mecanice, chimice ș.a.)
• condiții nefavorabile ecologice
• diferite afecțiuni ale ochiului (glaucom, miopie de grad înalt
ș.a.)
• afecțiuni endocrine (diabet zaharat, avitaminoză, tulburări
metabolice)
• administrarea de lungă durată a preparatelor
medicamentoase
• fumatul
MULTUMESC
, DE
ATENTIE!
,