Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect FIZICA
Morogan Maria
Cristina
OCHIUL-instrument optic
ALCĂTUIREA OCHIULUI
PUPILA : deschiderea din centrul irisului ce reglează cât
din fasciculul de lumină intră în ochi(adaptare)
CRISTALINUL: mediu transparent ce se comportă ca o
lentilă convergentă. Acesta este susţinut de muşchii
ciliari, care prin contracţie modifică curbura feţelor şi
prin urmare şi distanţa focală (acomodare).
RETINA: se comporta ca un ecran. Este cea pe care
cristalinul formează imagini reale care sunt transmise
creierului prin nervul optic. Atunci cand lumina ajunge pe
celulele ei nervoase, acestea transmit creierului semnale
prin intermediul nervului optic
CORNEEA: membrană tare transparentă (n=1,33)
UMOAREA APOASA: mediu transparent ( n=1,33)
UMOAREA STICLOASA: mediu transparent ( n=1,33)
Acomodarea
Distanţa dintre cristalin şi retină este fixă şi aproximativ egală cu 15 mm.
Punerea la punct a imaginii ce se formează pe retină, adică obţinerea unei imagini clare, care
se realizează prin deformarea cristalinului, se numeşte acomodare.
Pentru un ochi normal, relaxat, imaginea unui obiect situat la infinit (câteva sute de metri
sau câţiva kilometri) se formează pe retină.
Dacă obiectivul se apropie, muşchii măresc curbura cristalinului astfel încât imaginea să
se formeze tot pe retină.
Distanţa minimă de vedere clară (pentru citit) se consideră egală cu 25 cm.
Pentru distanţe mai mici, acomodarea devine obositoare şi obiectul se vede neclar.
În concluzie, un ochi normal vede clar obiectele situate între infinit şi 25 cm de ochi.
Punctul cel mai îndepărtat vizibil se numeşte punctum remotum P.R.
Punctul vizibil cel mai apropiat se numeşte punctum proximum P.P.
Formarea imaginii pe retina
Imaginea se formeaza pe retina cu ajutorul sistemului dioptic al ochiului.
Imaginea care se formeaza este o imagine reala, rasturnata si mai mica
decat obiectul vizat. Ochiul are toate punctele cardinale situate pe axa
optica. Toate suprafetele de refractie ale ochiului se comporta ca si cum ar fi
o singura lentila cu centrul la 17 mm inaintea retinei si cu o putere de
refractie totala de cca 60 dioptrii. Multa vreme s-a considerat ca echivalenta
acestei lentile este cristalinul. Dar cea mai mare putere de refractie nu o are
cristalinul, ci fata anterioara a corneei. Diferenta maxima de densitate a
mediilor transparente strabatute de razele luminoase se intalneste la
interfata aer-cornee.
Totalitatea proceselor prin care se formeaza imaginea clara pe retina, a
obiectelor situatela distante diferite de ochi formeaza acomodarea ochiului si
presupune trei aspecte care se realizeaza prin mecanisme diferite:
La ochiul hipermetrop
imaginea unui obiect aflat
la infinit se formeaza in
spatele retinei, partea din
spate a ochiului, din
cauza ca, globul ocular
este mai scurt decat cel
normal.
Corectarea hipermetropiei
Acest defect se
corectează cu lentile
convergente.
PREZBITISMUL
Este acelaşi defect ca hipermetopia şi apare la
persoanele în vârstă, datorită scăderii capacităţii
de acomodare a cristalinului
ASTIGMATISMUL
Astigmatismul apare cand corneea are o forma neregulata ( alungita
,eliptica ) si nu sferica asa cum ar fi normal. Aceasta forma determina
focalizarea razelor de lumina in doua puncte aflate in plane perpendiculare
care pot fi pe retina, precum si in fata sau in spatele retinei. Majoritatea
persoanelor cu astigmatism se nasc cu corneea alungita, iar problemele de
vedere pot sa se accentueze in timp. Astigmatismul necorectat poate da
dureri de cap sau de ochi si poate produce vedere distorsionata.
Astigmatismul se corecteaza
cu lentile de contact torice,
ochelari de vedere si chirurgie
refractiva. Poate insoti miopia
sau hipermetropia.
DALTONISMUL
Este incapacitatea de a deosebi unele culori
de altele (mai ales rosul de verde).Este o
boala congenitala cauzata de defectiunea
retinei sau a unei portiuni a nervului optic.