Oftalmologie C1

09.10.2014

Subiecte:
1. Definitia dioptrului ocuar
2. Miopia
3. Hipermetropia
4. Astigmatismul
5. Anizometropia
6. Prezbiopia
7. Afachia si pseudoafachia.

Un dioptru e o surafata care separa 2 medii transparente, omogene cu indice de refractie diferit.

Dioptrul corneean anterior separa corneea de mediul extern

Dioptrul corneean posterior separa corneea de umoarea apoasa.
Dioptrul cristalinian anterior separa umoarea apoasa de cristalin
Dioptrul cristalinian posterior separa fata poster a cristalinului de corpul vitros.

AMETROPIILE. ( viciile de refractie)

Un ochi e emetrop atunci cand imaginea unui obiect situat la infinit se formeaza pe retina.
Daca imaginea se formeaza inaintea retinei , ochiul este MIOP.
=> ( axul anetrior ochi e mai mare de 22 mm ).
Daca imaginea se formeaza in spatele retinei, ochiul e hipermetrop.
=> ( axul anetrior ochi e mai mic de 22 mm ).

Un ochi are 64 D

Corneea are 44 D.
Cristalinul 20 D.

In ochiul emetrop axul antero-posterior e mai mic => imaginea se formeaza in spatele retinei.

La ochiul MIOP.

Axul > de 22 mm.

MIOPIA.

E o tulburare de refractie caracterizata prin dezechilibrul intre puterea sistemului dioptric si lungimea
axului antero-posterior.

Mica pana la 3 D
Medie 3-6 D
Mare 6-10 D
Forte 10-20 D
Fortissima > 20 D.

Simtomatologia functionala.

Activitatea vizuala scazuta la distanta

Campul vizual e redus concentric
Simtrul luminos e subnormal

Simptomatologia obiectiva ( fundul de ochi)

in jurul papilei nervului ochii apar placarde => conus miopic.
Datorita distensiei sclerei => leziuni la nivelul coroidei.

Distensie sclerala
Conus miopic
Leziuni coroidiene.

Miopia de regula e evolutiva. - COMPLICATIILE MIOPIEI ( se stabilizeaza pe la 18 ani)

Ele sunt:

Strabism
Degenerescenta jivrata (?)
Degenerescenta palisadica
Hemoragii maculare
Gaura macualara ( lipsa de substanta)
Dezlipirea de retina ( tractiuni)
Complicatiile la nivelul vitrosului ( tarctiunile corpului vitros)
Cataracta la cei cu miopie- tineri; datorita relaxarii zonla lui Zinn se va luxatia
cristalnului
Glaucomul.

Se zice ca glaucomul ( ca o paranteza)...e pe locul 2 in lume (ca si afectiune oftalmologica).....

Tratamentul miopiei.
Corectia optica se poate face cu lentile aeriene sferice divergente, concave ( - ) sau cu lentile de
contact.

Scaderea vederii la distanta

Dupa examinari clinice se prescriu ochelari ( - ) divergenti ( lenitlele) si imaginea se
formeaz ape retina.
La acesti copii le spun: control anual.

Medical - miopia:
Medicamente pe baza de afine...( ...exemple)pt adulti si copii.

Corectia chirurgicala a miopiei.

Folosirea laserului cu excimeri ( LASIK, LASEK) sau a implantelor refractive.

a. thermal keratoplasty
b. photorefractive keratectomy
c. Laser in-situ keratomileusis.

Corectie prin lentile de contact. ( nerecomandate de prof.din cauza complicatiilor).

Interventia cu laser e cea mai indicata in chirurgia miopiei.

HIPERMETROPIA.

E o tulburare de refractie in care razele de lumina venite de la infinit, intr-un fascicul paralel se unesc in
spatele retinei. Vederea va fi diminuata si la distanta si cu atat mai mult pentru aproape.

Dupa gradul ei, hipermetropia poate fi:

Mica, pana la 3 D
Medie 3-6 D
Mare > 6 D

Axul antero-posterior e < de 22 mm si atunci imaginea se formeaza in spatele retinei.

Cei cu hipermetropie nu vad la distanta si nici la aproape.

Simptomatologia hipermetropiei.

Dureri frontale supraorbitar.

Disconfrt ochular senzatie de corp strain
Lacrimare
Hiperemie conjunctivala
Activitate vizulala scazuta la distanta si aproape.

Complicatii:
 astenopia acomodativa
spasm acomodatiei

Bolnavul pe langa dureri oculare spune ca nu poate sa-si desfasoare activitatea cotidiana decat daca
face dupa 1h de munca, 15 min pauza.

Complicatiile hipermetropiei dupa 35-45 ani.

Ocluzia retiniana.
Glaucom cu unghi inchs.

Tratamentul hipermetropiei.
1. Corectie optica: se face cu lentile sferice, convexe, convergente () pentru aproape si pt
distanta..
2. Lentilele de cotact- a 2-a metoda.
3. Chirurgia- se poate face cu laser cu excimeri sau cu implante refractive.

1 morcov crud/zi ( betacaroten) in hipermetrofie.

ASTIGMATISMUL.

E o anaomalie de curbura a corneei in care bolnavul nu vede nici la distanta , nici la aproape.
Pacientul prezinta:

cefalee,
oboseala,
fotofobie,
confuzia literelor.

Astigmatism: simplu sau compus miopic.

Dupa examinare se prescriu lentile cilindrice cu (+) sau ( - ).

A 2-a mtoda de corectare.

interventie laser si mai putin lentile de contact.

ANIZOMETROPIA.

Diferenta de refractie de sub 2 D sau peste 2 D.

Viciul de refractie de la un ochi e diferit de celellat ochi
Cauze: ambliopia, miopii forte.
Daca diferenta de refractie e > 2-3 D intre cei 2 ochi se recurge la corectia cu lentile de
contact.

Diferenta dintre ochi este suportata maxim de organism este de 4 dioptrii ( diferenta intre ochi ). => se
recomanda lentile de contact si ideal este interventia chirurgicala laser.

ACOMODATIA.
Tulburare fiziologica datorita scadereii elasticitatii cristalinului odata cu inanitarea in varsta.
Este inapacitatea de a distinge clar la vederea de aproape la 25 cm, la 45 de ani.

Necorectate se manifesta obiectiv prin:

oboseala la lectura
intepaturi oculare
cefalee
tendinta la somnolenta.

Varsta Amplitudinea Corectia oprica

acomodatiei
40 +3,5 D + 0,5 D
45 +3 D +1 D
48 +2,5 D 1,5 D
50 +2 D +2D
55 +1,5 D 2,5 D
55 +1 D +3 D
65 +0,5 D + 3,5 D
70 0 +4 D

Prezbiopia- imposibiliatea de a citi aproape.

La 45 ani.
Controlul se face la 2 ani.
Dureri de ceafa

Afachia lipsa cristalinului ce are 20 D.

Lipsa cristalinului:
Cauza:
congenitala
traumatica ( luxatie spre posterior sau spre anterior)
operatia de electie - indepartarea cristalinului si prescriptie de ochelari de + 10 D ( pana
in anii '90)
modern acum implant de cristalin aritficial. ( pseudofachie).
Oftalmologie C2

16.10.2014

Subiecte:

8. Anatomia pleoapelor
9. Afectuni congenitale ale pleoapelor.
10. Blefarita eriteamtosa
11. Blefarita ulcerativa
12. Blefarita scoamoasa
13. Orjeletul
14. Chalazionul
15. Ectropion
16. Entropion
17. Dacrioadenita adultilor
18. Dacriocistita la adult si nou nascut.

8. Anatomia pleoapelor
Pleoapele sunt doua repliuri cutanate situate la nivelul bazei orbitei, cu rol imporant in protectia
globului ocular, spatiul dinspre pleoapa superioara si cea inferioara se numeste fanta palpebrala, care la
exterior se numeste comisura externa si la interior comisura interna.

In fata anterioara a pleoapelor, sunt implantati cilii si glandele sebacee ale lui Zeiss a caror inflamatie
se numeste orjelet ( ulcior extern).
Fata posterioara e tapetata de conjunctiva palpebrala si acolo sunt glandele lui Meibomius...a caror
inflamatie se nuemste chalazion = ulcior intern.

Ca straturi ( extern => intern ):

1. Tegument ( cutisul)
2. Subcutisul ( ts conj lax): edemul in cadrul contuziilor palpebrale.
3. Muscular: m. Orbicular
4. Stratul fibros ( portiunea tarsala): tars
5. Conjuctiva palpebrala care tapeteaza partea interna a pleoapei, pana la nivelul fundului
de sac de unde se repliaza pe globl ocular, tapetandu-l pana la niv limbului scler-o corneean.

9. Afectuni congenitale ale pleoapelor.

1. Epicantus ( cuta mongoloida):

repliu cutanat semiluanr
pleaca de la pleoapa superioara spre cea inferioara: epicantus direct.
Daca pleaca de la cea infer -> super ( epicantus indirect)
constitutionala la rasa mongoloida.
Daca da defecte in aria campului vizual => rezolvare chirurgicala.
 2. Colobomul palpebral.

Lipsa de substanta
Forma triungiulara
Baza spre cil si varful in sus ( spre orbita).
Datorita lipsei de substante, ochiul e in contact direct cu factorii externi. ( praf, frig,
fum) => iritatii conjunctivale
se administreaza : coliruri cu antibiotice pentru suprainfectare ( Tobrog,
Ciprofloxacin, Gentosept, Vigamox, Azyter, Floxal, Ciroxan)
rezolvarea tarzie este cea chirurgicala.
Afectiunea poate trece si la nivelul corneei
dezepitalizari corneene ( fotofobie, lacrimare, senzatie de corp strain).

Dezepitelizazrea corneei se pune in evidenta prin coloratia cu fluoresceina;

se instileaza o picatura de fluorescenina si se examineaza la biomicroscop.
portiunile dezepitelizate ale epiteliului conreean apar ca niste puncte galbui.
Coliruri cu antibiotice si unguinet cu antibiotice ( Tobrex, Sificetina, Floxal,
Nettacin).

Afctiuni ale cilior implantati pe marginea libera a pleoapelor.

Trichiazisul = devierea cililor spre globul ocular.

prin reflexul de clipire, acesti cili pot da: iritatii conjunctivale, coreeene ( lacrimare,
fotofobie, senz de corp starin)
pana la rezolvarea chirurgicala trebuie tratat si apoi interventia chirurgicala a unui singur
cil de ex ( se va cauteriza zona de implantare a cilului).

Districhiazisul = prezenta a 2 randuri de cili.

Rezolvare chirurgicala.

Madarozis = pierderea partiala sau totala a cililor.

Semn patognomonic in blefarita scuoamoasa.

Polioza cililor= decolorarea cililor.

3. Ptoza palpebrala.

afectiune congenitala
deschiderea incompleta a fantei palpebrala
uni/bilaterala
anomalie a muschiului ridicator al pleoapei superioare ( inervat de oculomotorul comun
perechea a III-a)
indirerent ca e uni/bilaterala trebuie rezolvata chirurgical.
copii vin cu aspect somnoros
pacientii merg cu capul flectat pe spate si cu fruntea incretita (muschiul frontal cauta sa
suplineasca ineficienta musculului ridicator al pleoapei superioara)
10. Blefarita eriteamtosa.

inflamatii ale marginii libere a pleoapelor

poate fi:
Eritematoasa
edem palpebral
coloratie rosie a pleoapelor: discomfort ocular, senzatie de corp strain,
micsorarea fantei palpebrale.
Tratament: comprese reci, apa fiarta si racita sau ser fiziologic sau Optiserum,
administratrea de coliruri cu antibiotice, pentru ca de fiecare data blefarita
eritematoasa se asociaza si cu afecatrea conjunctivei => blefaro-conjunctivita.
Pe cat posibil, NU unguiente, sau daca da, se atentioneaza bolnavul cum se
administreaza; ( colirul in ochi; unguientul pe fanta palpebrala).

11. Blefarita ulcerativa .

Edem palpebral superior si inferior

Inchidere totala sau partiala a fantei palpebrale.
Tegumente rosii - violacee
Lipsa de substanta ( uneori) asociata cu inflamarea conjunctivei (blefaro-
conjuctivita):
igiena locala, comprese cu rivanol pentru a preveni surainfecatrea
leziunilor ulcerative edematoase si coliruri cu antibiotice: unguiente NUMAI cu
antibiotice ( fara cortizon).

12. Blefarita scuamoasa.

edem palpebral super si infer
uneori miscorarea fantei palpebrale
aracteristic: scoame a baza cililor.
se asociaza cu seboreea pielii capului
afeciune foarte greu de tratat.
Blefaroshampoo ( vindecare 100%) cu conditia: masaj al pleoapelor superioare
seara si dimineata, simultan cu tratarea afectarii conjunctivale ; daca sunt si leziuni
ulcerative se prescriu unguinete cu antibiotice ( dimineta si seara); in continuare igiena cu
Blefaroshampoo pana se termina flaconul de sampon.
CARACTERISTIC: asocierea cu viciul de refractie; se va trata prima data
blefarita scuamoasa si apoi se prescrie daca e nevoie ochelari.
Igiena locala si a se folosi samponul.

13. Orjeletul( extern)

Inflamatie a glandelor lui Zeiss situate la marginea libera a pleoapelor ( un mic furuncul la baza cililor)
semnele celsiene
nu se opereaza !!! ( pentru ca prin zona trec venele palpebrale).
se extrage cilul de la baza furunculului si puroiul abcedeaza.
Igiena locala, coliruri cu antibiotice din 3 in 3 ore.
Se poate asocia cu adenopatie preauriculara => se admin si antibiotice pe cale orala.
14. Chalazionul ( ulcior intern) - orjelet intern.

inflamarea glandelor lui Meibomius

mic granulor situat in 1/3 externa pleoapelor...inferior...etc. ( ???)

In faze initiale:

se pun comprese reci pentru a se retrage + coliruri cu antibiotice.

Se pot da si coliruri cu antibiotic + cortizon ( Tobradex, Netildex,
Betabioptal, Flumetol).
Rezolvarea in ultima instanta chirurgicala,
cu anestezie locala
cu o pensa de chalazion, se everseaza pleoapa
incizia - perpendiculara si cu o chiureta se chiureteaza si se
panseaza pana a 2-a zi, urmand tratament cu coliruri cu antibiotice si cortizon
( tobradem Netildex) timp de o saptamana.

Modificari de pozitie a pleoapelor.

15. Entropion

= inverisunea marginii libere a pleoapei spre globul ocular. ( deplasarea inauntru).

La batran e la niv pleoapeo infer dar si super.

Senzatie de crop strain, fotofobie, blefarospasm, lacrimare, afectarea conujunctivei si a

corneei
Tratamentul complicatiilor:
iritatia conunctivala- lacrimi artificiale. ( Optive, Systane, Lcarisifi, Lacrigel,
Lubistil)
pentru decongestionarea conjunctivei : Vizoptine, Proculin, Nostamin.
Daca problema e veche poate fi afectata corneea si aparitia panusului
( neochvase de la nivelul conjuncitvei si depasesc limbul sclero-cornean)
in aceste cazuri se dau coliruri cu antibiotice de mai sus si cele cu AINS
( Indocolire, Pranoflog, Voltarel )
Finalul: intervenita chirugcala.

16. Ectropion

= eversarea marginii libere a pleoapelor spre exterior, care pierde contactul cu globul ocular.

E. Senil se datoreaza laxitatii planului tarso-ligamentar, pleoapa cade in afara.

E. Paralitic: in paralizia nv facial
E. Spastic: in hipercontractia m. Oribicular.
E. Cicatricial: dupa traumatisme, arsuri.
Ectropionul Senil.
Disconfort ocular
xeroza conjunctivala ( uscarea conjunctivei palpebrale)
lacrimare
tratarea: decongestionante si cu antibiotice.
Tratarea cheratopatiei cu AINS.
Daca exista lispsa de substata al nivelul corneei: se dau geluri epiteliante: Corneregel,
cel mai usor se administreaza Xanternet ce are si antibiotic si epitelizant. ( valabil si pentru
celelelate afectiuni ale corneei)
incipent: 1/3 din pleoapei.
Tratamentul final este insa chirurgical.

APARATUL LACRIMAL.

Sistemul de secretie.

gl. lacrimala principala: situata in portiunea sup-externa a orbitei. ( foseta lacrimala

partea oribitala si lacrimala despartita prin sept)
gl. lacrimale acesorii: produc secretia de baza ( seroasa, mucoasa, lipidica)
gl. lacrimala : produce lacrimile => punctele lacrimale => canalicul lacrimal superior si
inferior => sac lacrimal si apoi in meatul inferior.

Filmul lacrimal
Rolul lacrimilor.
Mentinerea umiditatii si protectiei celulelor epiteliale de la nivelul corneei.
protectia mecanica ( elimina eventualii corpi straini)
rol metabolic ( nutritie, protectie a cornei)
rol optic ( un bolnav cu hiposecretie lacrimala are sigur viciu de refratie, mai putin cel
care are hipersecretie lacrimala).

HIPOSECRETIA sau HIPERSECRETIA lacrimala:

se face prin mai multe teste
testul Schirmer 1 si 2
testul cu roz bengal

Sindromul de ochi uscat.

Varsta
dereglari hormonale
cauze farmacologice ( anumite coliruri)
Tratam ochiului uscat:
folosirea produselor de subtituire a secretiei deficitare, utilizarea lentilelor de
contact moi si folosirea de impamte solubile.

17.Dacrioadenita adultilor

este infalamtia glandei lacrimale

 gld. Lacrimala se gaseste in canalul supero-extern al orbitei ( deformarea pleoapei
superioare- la 1/3 externe)
pleoapa apare deformata ca litera S culcat ( ~)
inchiderea 1/3 externe apleoapei superioare
adenopatie preauricualra
chemozis
Pe langa igiena locala, antibiotice pe cale orala (la 6 h sau 12 h) pentru adenoaptia preauricualra se fac
spalaturi ale gl.lacrimale , coprese reci cu rivanol, ser fiziologic, apa fiarta si racita, coliruri de 5 x/zi,
fara unguient, antibiotice pe cale orala daca e cazul.
Daca fenomenele inflamatorii nu cedeaza se face incizie si drenaj.

18. Dacriocistita la adult si nou nascut.

= inflamatia sacului lacrimal datorata unui proces inflamator ce a deteminat obstructia canalului
lacrimo-nazal cu stagnarea lacrimilor in sacul lacrimal.

Dacriocistita la adult.
Se manifesta prin:
tumefactia regiunii sacului lacirmal
la compresiunea regiunii sacului lacrimal, se pune in evidenta secretie purulenta ce iese
prin punctul lacrimal inferior.
daca tot tesutul din jur e inflamat, se numeste - peridacriocistita, cu dureri violente,
adenoaptii, febra.
Comprese reci cu rivanol spalaturi prin orificiul lacrimal, masajul sacului
lacrimal,
daca nu => incizie si drenaj, sau extirparea sacului lacrimal.
Bypass: dacrio - cisto rino - stomie.

Dacriocistita la nou nascut.

Data de imperfoarea la nastere a canalului lacrimonazal.

La debut:
lacrimare cronica
conjucntivita rezistenta la tratament
permeabilitatea canalului se poate realiza spontan sau la simpla compresiune pe sac
indicat la inceputul masajului sacului.
Daca persista se face spalatura cailor lacrimale , urmata de sondaj a acestora( fara
anestezie !!!)
Tratam: Tobrex, Netacin ( coliruri, 1 picatura).: exclusiv la copii.
80% se rezolva.
Oftalmologie C3.
23.10.2014

19. Anatomia conjunctivei

20. Simtomele conjunctivitei in functie de etilologie
21. Conjunctivitele batcteriene
22. Conjunctivitele gonococie al NN
23. Conjunctivitele cu Chlamydii
24. Conjunctivitele virale si alergice
25. Pinquecula si pterigionul.

19. Anatomia conjunctivei

Conjuctiva e membrana mucoasa ce tapeteaza fata posterioara a pleaoapelor ( fata interna ) si la nivelul
fundurilor de sac se rasfrange pe globul ocular pana la nivelul limbului sclero-corneean.

Portiuni:
2. palpebrala
3. fundurilor de sac
4. bulbara

Mucoasa conjuctivala are rol:

protectie
apararea
de retinere si stabilitate a filmului lacrimal
eliminare de copri straini
hranire a corneei =>
in arsuri chimice corneo-conjunctivale, pe langa tratamentul adecvat se fac
injectii subconjunctivale cu antibiotice sau Tolazolin , ptentru a sangera conjunctivita
respectiva, bulbara si pentru a hrani corneea ( o sa vorbim la arsuri).

Conjunctivita: boala endemo-epidemica, nu se interneaza, tratamentul e individualizat.

Simptomele subiective:
senzatia corp strain, intepaturi sau arsura sub pleoapa
jena oculara
fotofobine ( uneori)
chemozis conjuncitval.( conjunctiva se umfla)
lacrimare
AV (acuitatea vizuala) nu e modificata atata timp cat nu au aparut complicatii corneene (
keratita punctata, kerato-conjunctivita).

O conjunctivita netratata corect tratata din partea medicului, sau prost tratata din partea pacientului,
sigur duce la complicatii corneene, cel mai frecvent => keratita punctata.
Daca tratamentul conjuncitvitei este de regula cu antibiotice, in keratita punctata trebuie sa dam si
coliruri cu cortizol, AINS, sau injectii subconjuctivale.In fazele initiale ( incipiente):
- coliruri cu AINS

Rezolvarea finala: chirurgicala

Boala e foarte recidivanta.

20. Simtomele obiective ale conjunctivitei in functie de etilologie

Sunt:

Virale
Bacteriene
cu Chlamydii
alergice

Cele virale:

hiperemie generalizata, ca de altfel si in celelalte 3 (bacteriene, cu chlamydii,alergice)

lacrimarea: profunda in conjunctivitele virale, moderata in celelalte.
Secretia conjunctivala: minima in conjuncitvitele virale; in cele bacteriene e mucoasa,
apoi devine muco-purulente, apoi purulenta.
In cele cu chlamydii: secretie mucoasa apoi muco-purulenta
In cele alergice: secretie minima.

Pruritul: mimin in: virale, bacterine, chlamydii si foarte intens in cele alergice.
Senzatie de corp strain e prezent numai la cele bacteriene.
Adenopatia preauriculara: absenta in: alergice, virale, bacteriene si prezenta in cea cu
chlamydii.
Examenul secretiei conjunctivale:
Virale: monicite,
Bacteriene: bacterii si PMN,
In cele cu chlamydii: PMN ,
Alergice: Eozinofile.

Reguli generale:

Indiferent de etiologie, dar mai ales in cunjunctivitele bacteriene, trebuie igiena locala; a nu se
imprumuta picaturile de la o persoana la alta ( in familie), rimel...etc.. maini curate, prosop curat
( personale), dezinfectia clantelor de la usa, fete de perna schimbate.
La prima vedere pare usor de tratat...insa nu e asa.

Profilaxia si tratmentul.
reguli de igeine.
Nu se panseaza,
 spalaturi cu apa si sapun.
In fazele initiale ( incipiente):
- coliruri decongestionante

Rezolvarea finala: chirurgicala

Boala e foarte recidivanta.

21. Conjunctivitele batcteriene

Etilogie:
Bacilul weyx....(?),
pneumococ, stafilococ, pfeiffer , sterptococ, gonococ, moraxella...??

Debut:
incubatie 2-3 zile
disconfort ocular
prurit ocular
secretie lacrimala, apoi mucoasa, apoi muco-purulenta, purulenta.
Secretiile se aduna de regula la nivelul fundurilor de sac
false membrane la nivelul pleoapei superioare.

Pot fi:
subacute
cronice
gonococice a NN: faza de inflamatie, faza de poiree, faza de regresie
RECIDIVEAZA.

IGIENA LOCALA: apa cu sapun, ser fiziologic.

Tratament:
antibiotic
spalat cu apa si sapun.
Administarrea de coliruri cu antibiotice cu spectru larg ( Azyter, Vigamox dupa 1 luna
de la nastere)
coliruri: Tobrex, Genticol, Gentosept , Floxal, Tobrom, Ciloxan, Ciprofloxacin, Metacin,
Vigamox
De regula se dau 2 antibiotice.
NU se administreaza unul dupa altul ( colirurile)..fenomen Washout ( prima picatura o
spala pe a 2-a.
Se administreaza de 5x/zi minim 1 saptamana pt a nu se complica cu keratita punctata
In fazele initiale ( incipiente):
coliruri cu AINS
Rezolvarea finala: chirurgicala
Boala e foarte recidivanta.

22. Conjunctivitele gonococice al NN

Agentul patogen Neisseria gonoreea

 infectarea in momentul nasterii prin traversarea tractului pelvi-genital prin:
instrumentar nesterilizat
prin asezarea copilului in pat cu lenjerie contaminata, manevre...etc.
Prin procesul de nastere.

Are 3 faze.

Faza de inflamatie:
2-3 zile
edem palpebral superior si inferior
microsarea fantei palpebrale
chemozis
hiperemie conjucntvala.

2. Faza de pioree.
Seceretie muco-puurulenta, fetida
curge pe obraz
2-3 saptamani.

3. Faza de regresie.
Hiperemia, edem palpebral rezista ca si chemozisul conjuctival.

Tratament:
instilat de nitrat de argint 1% dupa nastere.( preventiv)
antibiotice.
NU se panseaza si NU se pun unguiente in TOATE conjunctivtele !!!.

Secretiile ( fetide) macereaza corneea si duce la orbire.

Igiena locala,
coliruri ( Nettacin, Tobrex).

23. Conjunctivitele cu Chlamydii

( trahomul).

Boala eradicata ( boala mizeriei)

Agentul patogen: chlamydia trahomatis. ( in Africa)

Stadii:
trahom incipient
2 luni
conjunctiva hiperemica
funiculi albiciosi la nivelul conjunctivei palpebrale.
 pleoape indurate, inflamate
bolnav cu aspect somnoros.

trahom florid
2-3 luni
pe conjunctiva palpebrala sunt foliculii albiciosi
pe conjunctiva bulbara apar vase de sange cu tendinta de coborare pe cornee
( apare vascularizata : sn. Panus trahomatos. )
principala cauza de orbire in lume

trahom precacitriceal
vasele de sange se retrag, dar corneea ramane aproape opacifata, iar pe
conjuncitva palpebrala semn patognomonic in trahom ( linia ARLT)
trahom cocatriceal.
Linia ARLT persista,
cornee opacifiata ( portelaniu)
simblefaron ( aderenta conjuncitvei palpebrale de cea bulbara).

Tratamentul:

Igiena locala riguroasa

AINS
indocolir
pranoflog
nevanac
voltaren
vitamine

24. Conjunctivitele virale si alergice

Conjunctiva herpetica
sigur afecteaza si corneea ( kerato-conj-herpetica)
ag. patogen: herpex simplec
apar vezicule la nivelul pleoapelor
vezicule ce se coloreaza cu fluoresceina la nivelul conjunctivei.
Durere oculara
fotofobie
lacrimare
inchiderea fantei palpebrale

In aceste faze cand e blefarita herpetica ....o sa insitam la keratita herpetica.

Tratam:
igiena locala,
 coliruri antiherpetice,
unguiente antiherpetice,
geluri antiherpetice.
Se poate face contaminarea si in cursul traversarii tractului pelvi-genital.

Conjunctivitele alergice.
cea primavaratica
primavara/toamna: mai frecv la B. ( la copii)
Edem pelpebral
disconfort ocular
hiperemie conjunctivala
eversand pleoapa superioara apare o conjunctiva tarsala ( aspectul ei) este: pavimente
s ( piatra cubica)
la cei ce frecventeaza piscina.

Tratament:
vitamine ( C, B)
AINS
se vindeca spontan la ~ 14 ani.

Boli degenerative ale conjunctivei.

25. Pinquecula si pterigionul.

Pinquecula

De regula in dreptul comisurii externe, apare o proliferare, o bombare a conjunctivei bulbare

frecvent la cei ce lucreaza in praf, fum , umezeala
agricultori
Aspect inestetic si:
mai bombata ( conjunctiva)
hiperemiata
Tratam:
coliruri decongestionante ( Proculin , Vizin, Nostamine, ...ex Romania: Emadin, Nafcon
A)
coliruri cu AINS
NU se opereaza.

Pterigionul.

Proliferare a conjunctivei bulbare

frecvent la nivelul comisurii unghiului intern al ochiului
frecvent si in unghiul extern
gaze iritante, fum, praf...etc.
Oftalmologie C4
30.10.2014

Zile de examen:
19, 20, 21, 22, 23, 26, 27, 28, 29, 30 ianuarie; si 2, 3, 4, 5, 6 februarie.

Subiecte:

26. Anatomia corneei

27. Keratita punctata.
28. Ulcere corneene bacteriene.
29. Keratita herpetica.
30. Keratitia sifilitica.
31. Sclerita si episclerita.

Patologia Corneei.

26. Anatomia corneei

Corneea =membrana transparenta in polul anterior al globului ocular, avasculara si foarte bogat
inervata.
DPDV histologic, din anterior => posterior: 5 starturi:
5. Epiteliul corneean anterior
1. stratificat pavimentos
2. mare putere de regenerare in traumatisme, iritatii.
6. Membrana Bowmann ( membrana limitanta anterioara)
1. structura fibrilara e lipsita de celule
2. nu se regenereaza daca e lezata
7. Stroma corneeana ( tesut propriu al corneei)
1. 80% din grosimea corneei
2. alcatuita din fibre conjunctive dispuse in fascicule.
8. Membrana Descemet ( membrana limitanta posterioara)
1. Lama elastica foarte rezistenta.
9. Epiteliul corneean posterior ( endoteliul corneean)
1. celule turtite dispuse poliedric
2. NU se regenereaza.
La nastere sunt ~ 1 milion de celule endoteliale, iar la varsta a 3-a raman ~ 500 de mii de celule.
In atacul de glaucomm, in glaucom acut, suferinta e la nivelul epiteliului corneean, pe cand in
iridociclita, suferinta e la nivelul endoteliului corneean.
Referitor la ultimul strat ( Epiteliul corneean posterior) inainte de interventii chirurgicale ( cataracta
in special) , avand in vedere ca incizia se face la nivelul limbului sclero-corneean, manevrele
chirurgicale pot afecta numarul de celule endoteliale, cataracta fiind apanajul varstei a 3-a; inainte de
operatie se face numaratoarea acestor celule ( 1 cm) si daca in starea prezenta sunt < 500 mii/1 cm
( dupa traumatism operator), acestea si scad iar prognosticul e mai rezervat.
Structura histologica a corneei.

Sub actiunea factorilor externi ( fum , praf, vant...) corneea e expusa la suferinta:
dezepitalizari superficiale ce se pun in evidenta la biomicroscop prin coloratia cu
fluoresceina.
Bolnavul sigur acuza disconfort ocular, senzatie de corp strain
sigur tulburari de vedere.
In aceste cazuri:
igiena locala
coliruri cu antibiotice : Tobrex
geluri epitelizante.
Corpi straini superficiali:
daca prin simpla spalare nu se indeparteaza, sub anestezie topica ( cu picaturi -
xilina) se indeparteaza cu un ac special acei corpi straini
coliruri cu antibiotice.
geluri epitelizante
unguient cu antibiotic
pansat.

O conjunctivita incorect tratata, netratata sau prost tratata => complica : keratita punctata
superficiala.

27. Keratita punctata.

Leziuni la nivelul epiteliului corneean,

Intereseaza si membrana Bowmann.
Tratamentul este complex;
Origienea este infectioasa, chimica, alergica sau dupa expunere la UV.
Localizarea sugereaza etiologia.
1/3 inferiora cornee: de etiologie stafilococica, expunerea la UV si cel mai
frecv dupa entropionul.
2/3 inferioare cornee: sindrom de ochi uscat, expunere la UV, si dupa keratite
neuroparalitice.
1/3 superioara cornee: etioligie : trahomul sau conjuncitvita primavaratica unde
leziunile (everseaza pleoapa superioara, apare o conjunctiva tarsala ( aspectul ei) este:
pavimentos ca piatra cubica; vezi Conjunctivitele alergice din C3)
difuze( pe toata cornea): dupa conjunctivite acute bacterie: netratate, prost
tratate, sau incorect tratate
la nivelul limbului: etiolgie post pterigion.
Vertical: dupa corpi straini corneeni superficiali, neextrasi.

28. Ulcere corneene bacteriene.

 Agentul patologic ( stafilococ, streptococ, pneumococ) ; dupa conjunctivite acute bacterie:
netratate, prost tratate, sau incorect tratate apar eroziuni corneene netratate, cu igiena deficitara.
Dupa cateva zile de suferinta:
Tabou clinic:
durere
senzatie corp strain
lacrimare
fotofobie
secretie conjunctivala filanta
congestie perikeratica ( in jurul limbului)
Diagnosticul diferential al congestiei perikeratice din cadrul conjunctivitelor si a ulcerelor bacteriene:
iridociclita, glaucom prin instilarea 1 picatura adrenalina.
daca dispare congestia => conjunctivita
daca nu dispare => iridociclita, glaucom.
Se manifesta prin:
scaderea AV. ( acuitatii vizuale)
Coloratia cu fluorescenina e +.
Daca au trecut multe zile ulceratia a ajuns la membrana Descemet = proeminenta
rotunjita => Descemetocel ( la examenul biomicroscopic se poate evidentia)

Descemetocel:
bolnavul simte ceva cald ca a curs pe obraz => s-a perforat corneea ( umoarea
apoasa).
profunzimea camerei anterioare e stearsa
reactia de aparare a organismului: irisul vine in fata si cauta sa acopere gaura respectiva
( adosare de iris dupa descemetocel).
Daca periferia descemetocelului e cornee clara cat de cat, aria descemetocelului e opaca,
iar in centru unde a perforat se vede un punct negru/maroniu.
Cand s-a ajuns la acest stadiu, sigur este si puroi in camera anterioara.
( hipopion).
Hipema = sange in camera anetrioara.

Tratamentul:
igiena locala
prezentarea la medic cat se poate de urgent.
In ulceratiile superficiale: toaleta regiunii, inspiratii din 3h in 3 h cu coliruri cu antibiotice, unguiente
cu antibiotice, pansat,
injectii subconjuncitvale cu gentamicina, la nevoie - antbiotice si pe cale geenerala.
NU se administreaza: coliruri/unguiente cu cortizon
punerea ochiului in repaos prin administrarea de ciclopregice ( dilatarea pupilei):
Mydrum, Tropicamida, Mydriacyl.

Daca avem situatia in care toata camera e plina de puroi:

paracenteza: cu un bisturiu la nivelul scelerului paracorneean, se extrage puroiul =>
examenull bacteriologic => antibiograma => tratam general cu antibiotic.
In faza de remisie, cand fenomenele locale nu sunt atat de fudroiante (caracter neasteptat), coloratia de
fluorescenina e negativa.
Tratament:
 AINS: Voltaren, Nevanac, Pranoflog, Indocollyre (R) 0.1% ( DCI idometacinum)
Coliruri ce contin si cortizon: Betabioptal, Flumetol, Tobradex, maxidex, Garasone
( gentamicina 3 mg, betametazona 1 mg ...etc)
Bolnavul urmeaza mult timp tratamentul cu AINS si coliruri si unguiente;
ca evolutie:
daca ulceratia, NU a fost in axul vizual al ochiului, vindecarea ramanad
o nubecula ( NU da tulburari de vedere ci de camp vizual)
daca ulceratia a fost in axul ochiului, vindecarea da tulburari de vedere. (
cicatrice) => transplant de cornee. ( de obicei da reject...)

29. Keratita herpetica simpla.

Agentul patogen: virusul herpes simplex.

Boala virala
poate afecta si conjunctiva ( keratoconjuncitvita herpetica, dar si straturile profunde ale
ochiului: retina coroida).
Manifestari:
hiperemie conjuncitvala care nu cedeza la instilarea cu adrenalina ( e afectata si
circulatia profunda)
vezicule la nivelul conjunctivei si corneei.
Dupa 2-3 zile se sparg si corneea ramane dezepitelizata cu margini infiltrate.
Coloratia cu fluorescenina e + si aspectul biomicroscopic este : arborizatie
dendritica ( ca ramurile unui pom): imagine din slide: ( roz bengal si coloratie cu
fluresceina)
Durere oculare
lacrimare
fotofobie
scaderea AV
Un bolnav cu acest diagnostic trebuie avertizat ca boala recidiveaza; virusul herpex simplex
cantoneaza in ggl lui Gasser, si in conditii de frig, conditii igienice deficitare, stari de denutritie, din ggl
Gasser se elimina virusul si boala recidiveaza, de aceea trebuie atentionat bolnavul: la primele semne se
se prezinte la medic.

Tratament:
badijonarea veziculelelor cu alcool iodat sub xilina. ( dureroasa insa
eficienta)
Se pune ochiul in repaos: cu ciclopregice.
Se administreaza de 4x/ zi coliruri antiherpetice
IDU ( iod dezoxiuridina), Virophta, Virolex, Zovirax unguient, Aciclovir tablete 1
la 8 h cel putin 1 saptamana.
Gel: Virgan.
NU se dau coliruri/unguiente cu cortizon => multiplicarea virusului.
Cand ochiul este linistit, abia atunci se poate administra corticoterapia
de obicei se incepe cu AINS.

30. Keratitia sifilitica.

Este una din bolile frecvente in cadrul sifilisului congenital
Debut: 6-15 ani.
Triada Hutchinson ( nas in sa, frunte olimpiana, tibie in iatagan)
artropatii
ragade in coltul gurii
dinti Hutchinson ( incisivii superiori au o ancosa in forma de V rastrunat: ^ )

Corneea evolueaza in 3 stadii:

de infiltrare
de vasculare
de resorbite.

Faza de infiltratie :
portiunea centrala: infiltrat alb-galbui cu tendinta la vascularizatei si extindere spre
periferie.
Faza de vascularizatie:
in zona limbului sclero-corneean: vase noi ( neovase) ce coboara pe cornee ca un snob
de matura
Faza de resorbtie:
vasele, neovasele se reduc, coneea ramane opacifiata si implicit, scaderea AV.

Tratamentul ( in colaborare cu dermatologul)

AINS
vitamine
igiena locala
antialergice
transplant de cornee.

Patologia sclerei.

31. Sclerita si episclerita.

Sclera = tunica fibroasa a globului ocular

4/5 din circumferinta globului ocular
rol de protectie a globului ocular.
membrana fibroasa, inextensibila
culoare albastrie la NN, alba la adulti, galbuie la batrani.

Inflamatia stratului superficial: episclerita.

Inflamatia intregului strat: sclerita.

Etiologia:
infectioasa de la un focar de la distanta sau de la vecinantate, sinuzita vasculara, otita,
amigdalita, focarul dentar de la niveul maxilarului superior da fenomene de sclerita, de la
nivelul caninului.
Manifesatari:
tumefactie in 1/3 comisurii externe a glob ocular
vase congestionate
disconfort ocular la citire
instilarea unei picaturi de adrenalina NU, duce la disparitia congestiei
inflamatia mai profunda = sclerita, netratata => perfrarea sclerei si implicit = poarta de
patrundere pentru microbi in globul ocular.
A NU se uita factorul reumatologic. ( ASLO, PCR, VSH si FR).

Tratament:
In fazele de episclerita,
19. decongestionante
20. antihistaminice: Nostamin
21. unguient cu cortizon:
In caz de sclerita:
antibiotice pe cale generala
AINS
Oftalmologie C5
06.11.2014

32. Anatomia uveei si clasificarea uveitelor.

33. Uveita anterioara
34. Uveite posterioare
35. Examene paraclinice si de spcialitate
36. Tratamentul uveitelor
37. Diagnosticul diferential al ochiului rosu.

32. Anatomia uveei si clasificarea uveitelor.

Uveea membrana nutritiva aglobului ocular si e alcatuita din:

1. iris
2. corp ciliar
3. coroida

Infalamtia irisului = IRITA

Inflamatia corpului ciliar = Ciclita
Inflamatia coroidei = coroidita.( uveita posterioara).

Primele 2 sunt impreuna de obicei => irido-ciclita ( uveita anterioara).

Inflamatia intregului glob ocular se numeste irido-ciclo-coroidita ( uveita totala).

Inflamatia coroidei care este langa retina, poate afecta si retina si se numeste: colioretinita.

Clasificare.
Dupa criteriul evolutiv:
acute
subacute
cronice
recidivate
Dupa criteriul clinic:
Purulente
iridociclite acute (uveite anterioare)
Nepurulente
seroase
plastice
hemoragice.

Dupa criteriul patogenic:

 exogene ( ag patogen patrunde in globul ocular sau la nivelul uveei prin anumite
traumatisme)
secundare ( in cadrul altor boli)
endogene ( in cadrul infectiilor....in cadrul altor afectiuni).

Dupa criteriul anatomo-patologic:

granulomatoase ( uveite posterioare)
apar granuloame la nivelul colioretinei 9 in toxoplasmoza, cistoplasmoza, uveita
acuta TBC)
negranulomatoasa ( uveite anterioare)

Dupa criteriul etiopatogenic:

infectioase
natura exogena
natura endogena
toxice
toxine endooculare in cadrul altor structuri oculare ( retinitele, scleritele,
episcleritele)
toxine exogene ce patrund in ochi in urma unui traumatism ocular
Uvee trauamtice:
ale corneei
crtistalinului
irisului
tulburari ale umorii apoase in infectii oculare.

Uveite asocate bolilor sistemice neinfectoase:

sarcoidoza cororetinita
sarcoidoza noduli conjuncitvali
oftalmia simpatica ( dupa o keratita cu fungi, micotica)
maladia Behcet.

33. Uveita anterioara

Uveitele anterioare ( iridociclitele)

Problema in uveite e stabilirea etiologiei.

Simptomele subiective:
lacrimare
fotofobie
durere oculara
scaderea AV ( acuit.vizuale).

Durerea oculara:
la miscari ale globului ocular, in special noaptea si in special la apasarea a regiunii
corpului ciliar.
Scaderea AV:
datorita afectarii stratului 5 a endoteliului corneean ( stratul intern).
Simptome obiective:
congestie perikeratica ( in jurul sclero-corenean)
dg diferential fata de o conjunctivita se face prin insitilarea unei picaturi de
adrenalina.
Daca dispare => conjunctivta
NU dispare +> gloaucom, iridocliclita.
Precipitate pe endoteliul corneean:
in seu de oaie ( grasoase) ce de asemenea sunt raspunzatoare pentru scaderea AV.
Precipitate la marginea campului pupilar
ele pot duce la aderenta fetei posterioare a irisului pe fata anterioara a
cristalinului ( se numesc sinechii irido-cristaliniene).
Aceste sinechii ( aderente) pe langa scaderea AV, dau fenomene de hipertonie
oculara( cresterea tensiunii oculare)
edem endotelial.
Pupila de regula este in mioza.
Diametrul pupilar este intre 2- 4 mm, in aceste cazuri, diametrul pupilar < 2 mm.

Simptome obiective continuare:

mioza
tuburarea reflexelor pupilare
miopie spasmodica ( miopie tranzitorie, nu e viciu de refractie)
sinechii irido-cristaliniene.
Exsudate: secluzie, ocluzie pupilara ( la marginea campului pupilar)
Daca sub tratament nu cedeaza => ocluzie pupilara.
Daca se administreaza midriatice: Midiriacil, Tropicamida, Atropina, sinechile se
rup partial si pupila apare dilatata neregulat. ( iris in trefla)
pupila dilatata neregulat
iris in tomata ( datorita ruperii sinechiilo irido-cristaliniene) cu fenomene de glaucom
secundar.
cataracte complicate.
Daca bolnavul se prezinta la medic, se administeaza medicamente midriatie printre care si Atrosulf, o
parte din sinechii se rup.
Aceste fenomene dau si deficiente in nutritie a cristalinului, bolnavii vor face cataracta si mai devreme.
Cataracta este apanajul varstei a 3-a....caz de catarata la 48 de ani ( orb), iridocilita prost tratata.
Hipopion puroi in camera anterioara.

34. Uveite posterioare.

Infalamtia coroiditei coroidita ( uveita posterioara).

Subiectiv:
fotopsii senezatie anormala de lumina flash-uri de lumina)
morfopsii ( flocoane, imagini complexe, personaje, animale, vazute tridimensional)
metamorfopsii ( vede lucrurile deformate, alungite)
micropsii ( vede imagini mai mici)
macropsii. ( vede imagini mai mari)

Obiectiv: ( ex fund de ochi)

vizualizarea retelei vascualre ( ce normal NU se vizualizeaza)
rarefieri ale epiteliului pigmentar
granuloame
placarde
hemoragii

35. Examene paraclinice.

ex. umorii apoase

se punctioneaza camera anterioara la ora 6 - diamtreu de 2 mm cu o pica
( bisturiu special) => extrage umoarea apoasa => examen de laborator ( ce microb exista....)
ex. de laborator:
HLG, VSH, Fibrinogen, PCR, ASLO,
ex. de specialitate.
Examenul stomatologic: o carie dentara, orice afectiune la maxilarul superior
poate fi focar de infectie pentru o irido-cilita(uveita posterioar)
ex. ORL.
Otita de partea ochiului repsectiv.
Amigdalita
Sinuzita maxilara sau cea sfenoidala factor de infectie.
ex. reumatologic.
O iridosclerita recidivata semn patognomonic in spondilita anchilopoetica.
ex. neurologic.
ex. genito-urinar.
sd. Fissinger leRoy Reiter. ( urologie)
ex. alergologic
diversi alergeni casnici...dau fenomene de keratoconjunctivita sau iridocilicta
ex. dermatologic.
.

36. Tratamentul uveitelor.

Sedative.
Midriatice
pentru a dilata pupila
a preintampina sinechiile iridocristaliniene
daca NU se dilata: se incearca injectii cu adrenalina 1 in cele 4 puncte
 cardinale ale ochiului)
injectii subconjuncitvale: cu Dexametazona obligatoriu.
Antibiotice cu spectru larg
AINS ( Aspirina, Fenilbutazona, Diclofenac, Voltaren)
AIS ( Prednison, 2mg/kg corp; de atac - 8 mg /kg corp; intretinere cu 2 mg/Kg corp
inca o luna de zile)
se administreaza in doza unica cu pansament gastric)
anamneza: ulcer? gastrita?...atentie!!!
Tratament imunoligic
pentru cresterea rezistentei organismului
tratamentul focarelor de infectie
focarul ORL, colaborare interdisciplinara cu dermatolog, reumatolog,
radiolog...etc)
tratamentul chirurgical.
Al complicatiilor irido- ciclitelor: cataracte complicata, datorita sinechiilor
iridocristaliniene
Tratamentul glaucomului al hipertoniei secundare ( inhibitori de anhidraza
carbonica: Ederen tablete, coliruri ...vom discuta detaliat la glaucom).

37. Diagnosticul diferential al ochiului rosu.

Simptome Conjuncitvita acuta Iridociclita acuta Glaucom acut

1. Durererea Disconfort Moderat Foarte
a, intesna,
cu oculara
iradieri si perioculara;
 frontale, cefalee;
temporale, lacrimar
mai e
ales noaptea;
accentu
ata la presiune
regiunii ciliare
2. AV Intacta Scazuta Foarte scazuta
3. Hiperemia Conjunctivala Perikeratica( mixta De staza ( congestie
superficiala intereseaza vase pasiva)
profunde
cedeaaz la adrenalina conjunctivale, vase
1 iriene, vase ciliare
anterioare, nu cedeaza
la adreanalina 1
4. Secretia Mucoasa, Lacrimala Lacrimala
Muco-purulenta
5. Corneea Normala, Edem endotelial, Tulbure, datorita
transparenta, Precipitate ( in seu de Edemului epitelial
Exceptie face keratita oaie) pe fata ( primul strat )
punctata din cadrul posterioara a corneei
afectiunile din cursul
4.
6. Camera anterioara. Normala Normala Mica sau inexistenta
( acumulare a umorii
apoase, impiedicarii
eliminarii ei si impinge
irisul spre fata poster a
corneei)
7. Umoarea apoasa Normala Tulbure ( Tyndall +) Tulbure ( Tyndall +)
8. Pupila Normala Miotica ( < 2mm) Midriatia, imobila, de
Areflexiva ( nu culoare verzuie
reactioneaza la lumina)
Deformata
9. Iris Normal Edematiat ( de culoare Congestiv ( de culoare
inchisa), inchisa)
Desen sters, ( criptele Desen sters, impins
iriene se vad mai greu) complet spre cornee.
Sinechii posterioare.
10. Transparenta Normala Opacitati Opacitati corneene
mediilor
11. Fundul de ochi Se poate examina Normal, dificil de Imposibil de examinat
normal examinat in caz de datorita edemului
exudat in camera epitelial corneean,
anteriora Cand se poate examina:
papila rosie,
hiperemica, vase
sinuoase dilatate cu
 sau fara hemoragii.

12. Tensiunea oculara Normala Normala sau scazuta Foarte crescuta ( 60

( exceptie: iridociclitei 100 mm Hg)
hipertensive) ( N: 17 mm Hg)
13. Debut Gradat Gradat ( de obicei) Brusc
14. Varsta La orice varsta La orice varsta De obicei dupa 40 de
ani ( in special la F)
15. Simptome generale Absente Rare si atenuate Greturi,
Varsaturi,
Bradicardie ( se poate
confunda cu
abdomenul acut)
Oftalmologie C6.
13.11.2014

Patologia cristalinului.

38. Anatomia, semiogia si fiziopatologia cristalinului.

39. Clasificarea etiologica si in functie de maturitatea cataractei
40. Cataracta corticala
41. Cataracta nucleara
42. Cataracta patologica.
43. Cataracta traumatica
44. Cataracta prin electrocutare, prin radiatii calorice si radiatii ionizante
45. Tratamentul medicamentos si chirurgical al cataractei.

38. Anatomia, semiogia si fiziopatologia cristalinului.

lentila biconvexa, avascualra, neinervat.

pt ca este avasculara => NU avem fenomen de inflamatie a cristalinului ( ...ite)
e formata din fibre cristaliniene = masa cristalinului ce sunt mentinute prin capsula
cristaliniana reprezentata de capsula anterioara in contact cu fata posterioara a irisului si capsula
posterioara ( cristaloida posterioara) in contact cu corpul vitros.
Nucleul cirstalinian se formeaza in jurul varstei de 20 de ani.
Cristalinul e mentinut prin ligamentul suspensor a lui ZINN si densificarea progresiva duce la
diminuarea elasticitatii cristalinului ce incepe pe la 20 ani ( = prezbiopie).
G = 190-220g
= 9-10 mm
ant - post = 4 mm
Raza de curbura anterioara: 10 mm,
Raza de curbura anterioara: 6 mm.

Cristalin = 21 D.

Puterea totala a ochiului = 64 D.

Corneea = 44 D.

Rapoarte:
ANT: cu fata posterioara a irisului
POST: cu hialoida.

Semiologie.
Cataracta = pierderea transparentei cristalinului:
datorita scaderii metabolismului celular si diminuarii permeabilitatii capsulei
cristalinene
de origine toxica, traumatica, metabolica.
Cristalinul in cataracta e asfixiat.

Modificari patoligice:
cresterea dispersiei interne
dehiscenta suturilor critalinene
vacuole subcapsulare
miopie cristalinana tranzitorie datorita hiperhidratarii cristalinului.

FIZPATOLOGIE:
opacifiere a nucleului ( cataracta nucleara) sau a crotexulului( corticala)

Factorii de risc:
HTA
IC
DZ
Miopia
Glaucom si chir glacuomului
diaree severa ( in India) ( datorita consumului de apa nepotabila)
alcoolism cronic.
fumat excesiv.

39. Clasificarea etiologica si in functie de maturitatea cataractei

Senila - Apare pe la 60 ani

Traumatica ( contuzii glob ocular, plagi perforante ce lezeaza capsula anterioara dupa
IR, RX)
Metabolica (DZ, )
Secundara ( dupa iridociclita, dupa glaucom, in cadrul miopiei Forte )
Infectii materne ( citomagalovirusuri, rubeola in primele luni de sarcina)
Ingestii de droguri in tipul sarcinii
Sdr. asociate ( Down) ( cu facies mongoloid, retard mintal)
Ereditara ( AHC)

Clasificarea morfologica:

Capsulara ( capsula anterrioara sau posterioara)

Subcapsulara ( anteriaora sau posterioara)
Nucleara ( nucleul cristalinian). ( AV scazuta ziua)
Corticala ( cortexul cristalinian). ( AV scazuta seara)
In toate clasificarile de mai sus, cataracta se manifesta cu scaderea acuitatii vizuale ( AV).
Cataracta nucleara si cea corticala.

Casficarea in functie de varsta:

congenitala
cea mai frecventa: rubeola din trim I mama, trisomia 21.
infantila ( 7-8 ani)
juvenila
presenila ( > 50 ani)
senila ( > 60 ani)

Clasificarea in functie de maturitate:

imatura
zone clare alternate de zone opacifiate
matura
intreg cristalinul e opacifiat ca stadiu evolutiv
intumescenta
cristalinul este imbibat, tumefiat, de volum mai mare, impinge irisul spre camera
anterioara
profunzimea camerei anterioare ce este mai mica.
da fenomene de glacuom secundar (creste presiunea)
pregatirea e mai riguroasa a bolnavilor.
Hiprmaturitate
cristalinul incepe sa se dezumfle, imbibatia scade, nucleul critalinian cade in
partea decliva a sacului cristalinan.
Se opereaza
recuperearea e de lunga durata.

40. Cataracta corticala

Subiectiv:
scaderea AV
miodezopsii ( flocoane, ca un nor la miscarile globului ocular)
diplopie ( vederea dubla)

Obiectiv:
biomicroscopie ( fund de ochi).
Se dilata pupila, din incidenta laterala se examineaza bolnavul.

Opacifieri sau dehiscente ale suturilor , evolutia => opacifiere totala.

Evolutia e spre intumescenta, daca nu , ajunge in stadiu de maturitate.
apare la varste mai tinere ( 50-60 ani)
41. Cataracta nucleara
dupa 70 ani
scaderea AV
miopie cristaliniana ( - 7-8 D)
Diplopie. ( vedere dubla)
Fotofobie ( la lumina zilei, dispare seara)
DG +:
varsta ( exceptand cataracta juvenila, congenitala si ...)
dilatarea pupilei si examinarea la biomicroscop.
Scaderea AV.

DG diferential:
tulburari de transparenta a corneei ( o keratita parenchimatoasa, herpetica)
iridociclite ( uveite anetrioare) cu exudate: in aria prepupilara.
glaucom acut.

42. Cataracta patologica.

Diabetica
Evolutia cataractei/opacifiereii cristalinului la un bolnav cu DZ e mai rapida, cristalinul arata la
examinare ca o furtuna de zpada.
Dupa echilibrarea glicemiei se intervine chirurgical.
Endocrina
insuf gonadica, paratiroidiana
Tetanica
Din miotonia Steinert
subcapsulara posterioara
Din insuficenta ovariana
Din trisomia 21.

Cataracta iatrogena
cortizonica: 2mg prednison, 1 an => cataracta mai devreme sau glaucom.

43. Cataracta traumatica.

Contuziva
experimental in laborator ( minge de ping-pong ce cade pe ochi de la 10 cm ) => apar
tulburarile dupa 30 minute .
Prin plaga cristaloidei:
pe cornee, strabate corneea, si ajunge la cristalin care se opacifiaza pe loc.
Span, corp metalic, strabate cristalinul, ajunge in polul posterior si => catracta
siderodica, calacozica ( cazuri depasite dpdv medical).
44. Cataracta prin electrocutare, prin radiatii calorice si radiatii ionizante.

prin electrocutare.

Daca poarta de patrudere a curtentului electric e mai aproape de ochi, imediat cirstalinul se opacifiaza.
Evolutia => cataracta totala

prin radiatii calorice

in turnatorii, sufaltori in sticla, topitorii in T > 1400 C. => cataracta la ~ 40 ani.
Prin radiatii ionizanate.
Daca nu e protejat ochiul.
Aspect de farfurie.

45. Tratamentul medicamentos si chirurgical al cataractei.

Medicamentos:
- practic nu exista tratament medicamentos.
Rubjovit ( ro), VITAIODUROL, COLVITIOD, Quinax ( ro) nutritia cristalinului, intarzierea
progresiei opacitatilor.

Chirirgical:
afakie ( se prescriau inainte ochelari cu + 11D...nu se mai face acum).
extractia extracapsualra cu implant CA/CP. ( camera anter/poster)
Pfacoemulsificare ( recuperare de azi pe maine): incizie minima, fara sutura, recuperare
rapida si reintegrare socio-preofesionala.
Operaia de cataract const din extracia cristalinului opacifiat, urmat de implantarea unui
cristalin artificial.Extragerea cristalinului opacifiat se realizeaz cu ajutorul unui aparat ce
genereaz ultrasunete, care fragmenteaz nucleul dur al cristalinului opacifiat n particule
microscopice care apoi sunt aspirate, tehnica care se numete facoemulsificare ultrasonic.
Aceasta este tehnica cea mai modern i sigur, operaia se efectueaz printr-o incizie de 1,8-2,2
mm efectuat n cornee clar. Ochiul este protejat printr-o substan vscoelastic introdus n
camera anterioar i care atenueaz vibraiile ultrasunetelor pentru a nu afecta corneea. Capsula
anterioar a cristalinului opacifiateste deschis n zona central i prin orificiul de 4-5 mm se
practic fragmentarea i extragerea ntregului coninut opac al cristalinului, cu pstrarea intact
a nveliului acestuia, numit capsula n care se introduce apoi cristalinul artificial. Pentru a
putea fi implantat prin incizie att de mic (1,8 2, 2 mm), cristalinul artificial este din material
biocompatibil moale, acrilic sau siliconic foldabil, ceea ce permite plierea sa i poziionarea
exact n locul cristalinului natural al ochiului.
Oftalmologie C7.
20.11.2014.

46. Fiziologia presiunii intraoculare.

47. Glaucomul cu unghi deschis ( simplu)
48. Glaucomul cu unghi inchis ( ingust , subacut)
49. Glaucomul absolut.
50. Forme clinice de glaucom

46. Fiziologia presiunii intraoculare.

Glaucom.
Prin tensiune oculara(oftalmotonus) = presiune a exeritata de lichidele intraoculare asupra peretior glob
ocular.

17 - 21 mm Hg ( Normal....cam 17. ) ( prin aplanatie...metoda la LP).

5/5,5g SCHIOTZ ( la LP).

Sunt mult aparate de masurat TO.( apalnatie, jet de aer...etc...)

Umoarea apoasa circula in interiorul glob ocular si e elementul ce asigura nutritia membranelor
oculare, e produsa la nivelul corpului ciliat, de unde ajunge in camera posterioara, de unde prin fata
cristalinului trecee in camera anterioara, de aici prin trrabecului corneao-sclereocorneean, se eilimna si
ajunge in venel eoribitare, in vena jugulara si intra in circualtia venoasa.
Avand in vedere rolul nutritiv, compozitia umorii apoase din CP difera de compozitia ei din CA.

Reglarea presiunii intraoculare se face prin mecanism simpatic si parasimpatic representat de nervii
ciliari lungi si scurti.

Calea de eliminare a umorii apoase este la nivelul trabecul corneo-scleral, de unde ajung prin canal lui
Schlem in vene si apoi in cirucaltia episcrleala si apoi cea venoasa.

Exista un echilibru reglat de centru diencefalic intre producere si eliminar. Daca de exemplu scade
secretia umorii apoase, se produce rezistenta la scurgere. Daca creste producetia , scade rezistenata la
scurgere si se elimina.

Normal: 17 mm Hg
hipertesiune oculara: > 21 mm Hg ( hipertonie)
Hipotensiune oculara: < 17 mm Hg ( hipotonie).

Variatiile TO, sufera modificari nictmerale, valoare TO e diferita ( mai crescuta cu 5 mm dimineata si
mai scazuta seara).
Depinde de factori:
respiratie
ritm cardiac
 alte afectiuni preexistente.
Modificari TA
Inainte se facea curba nictmerala ( din 3 in 3 h ) se urmarea valorile TO ca sa sitm cand sa inteevenim
cu coliruri, la ce ora, cand are TO ridicata, avand in vedere aceste variatii.

47. Glaucomul cu unghi deschis.

Ce examinari treb sa faci ca sa pui dg de glaucom? ( la ex).

Glaucom = 2 % din populatia lumii, 1 % NU sunt diagnosticati, e a 2-a cauza de orbire dupa
degenerescenta maculara legata de varsta.
Examinari:
TO
campul vizual
examen fund ochi ( pt avedea starea nervului optic)
gonioscopia ? ( unghiul corneo-scleral)
OCT, ( computer tomograf...)

Glaucomul cu unghi deschis.

unghiul sclero-corneean ( marimea sau inchiderea se noteaza 1-4 ...grad)

cronic, bilateral
cresterea lenta a PIO (TO) => pierderea fibrelor nervoase => atrofia NO = orbire.
Tulburari functionale => deficit de vedere periferica ( scotom arciform, scotom jerum )
=> se ajunge la vedere tubulara, pierdere merge spre centru.
Apare dupa 45 ani la o examinare mai atenta ( ex oftalmologic)
nu sunt simptome la 40 - 45 ani
cresterea moderata a TO => modificari de CV ( camp vizual periferic)
Simptome obiective = absente.
Se ajunge la orbire.

Simptome obiective.
Inel alb-galbui datorita atrofiei retelei coroidiene.
Modificari de CV: scotoame izolate=> arciforme => ingustare infero-nazala => cecitate.

DG +:

PIO (TO)
CV ( camp vizual)
FO.( fund de ochi)

Glacucom netrat, incorect tartata de bolnav prost taratat de medic => orbire.
La ex FO ne intereseaza papila nv optic.
Excavatia fiz: mica depresiune ai palida , situata in centrul papilei.

Diamtrul excavatei: s eexprima in raport cu cel al papielri ( raport cupa/disc c/d)

Normal c/d = < 0,3 ; exista si cazuri cand raportul poate fi > 0.7 fara glaucom.

DG. diferential:
pseudo nevrita hipermetropica ( hiperemtropii > 4 D)
* aspectul FO pare de glacuom cu papaila decolorata temporara.
atrofii optice vascualre ( sdr. Francois)
atrofii optice alocoole- tabacice.
Atrofii optice post afectiuni ale nervului optic.

47. Glaucomul cu unghi deschis ( simplu)

TRATAMENTUL

1 picatura de IZBA sau 1 picatura de Xalatan, sau de Lumigan seara.

Chemat bolnavul la control la 1 luna de zile.
Se face campul vizual si restul investigatiilor

La 1 luna se repta si se observa cum se simte bolanvul.

Daca scaderea nu a fost cea asteptata, putem da combinatiile:
Duotrav, Xalcom, Ganfort.
Unii nici asa nu merg bine.
Se poate asocia inhibitori de anhidraza carbonica ( IAC) de 2-3 ozi/zi:
Azop...Dorzon, sau tablete de Ederen la alta ora.
Se poate da separat Betoptic S sau Travatan.

Pt preventie distrugerii nv optic ( capul nv): impiedeica neuro-degenerarea fibrleor:

Epinerv 1 tabl/zi
Gangliolife 1 tabl/zi

48. Glaucomul cu unghi inchis ( ingust , subacut).

se datoreazza inchiderii unghiului irido-corneean, in special la F > 45 ani. ( grad 4)

umoarea apoasa se produce dar nu se elimina.
Nu difera de sexe ( cel cronic).

Stadiul prodromal:
cercuri colorate in jurul surselor de lumina ( datorita edemului epitelial al corneei
provocat de cresterea TO pest evalorile normale)
se intalneste si in cataracta.
incetosari periodice ale vederii
 dureri oculare si perioculare mai ales dimineata
midriaza moderata
diminuarea profunzimii CA.( camerei antetrioare)
Opalescenta corneei datorita edemului epitelial ( dg diferential cu cataracta).

48. Glaucomul cu unghi inchis ( ingust , subacut).

TRATAMENT.

Obligatoriu: inhibitori de anhidraza carbonica ( IAC): Azop, Dorzop, de 3x/zi.

Obligatoriu: seara combinatii. Analogi de prostaglandina daca scaderea tensiunii nu e suficienta, putem
prescrie tablete de Ederen/ Furosemid.
Sedative, evitarea intunericului, evitarea consumului de lichide prea mult, cafea, alcool.
Bolnavul trebuie vazut in fiecare zi in spital, sau de 2x /zi, sau la 3-4 zile in ambulator controlul TO.
Se poate reduce tratam in fct de TO.(ttesniunea ocualra)

Stadiul de glaucom evoluat ( acut)....

Factori declansatori ai glaucomului:
schimbari de clima: toamna, primavara.
Consum exagerat de lichide.
Obscuritatea ( radiologii de exemplu)
cafea ( testul cu cafea).
Tratamentul glaucomului acut.

Azopt 3x zi.
Manitol perfuzii diminieata ( 250 ml), eventual seara la 4-5.

Sedative, 1-2 tablete de Ederen, seara 1 fiola de fenobarbital la ora 10, +
analogi de prostaglandine seara si in cazul incare e un glaucom secundar unei boli
( Implant de cristalin de ex ) : se admin inhibitori de anhidraza carbonica ( IAC) cu
B.Blocant ( Cosopt, Trusopt, Azarga).

49. Glaucomul absolut.

E faza finala a glacuom netratat, insuficient tartat, incorect tratat.

AV scazuta
TO crescuta, ireductibila
vasele din jurul ( cap de meduza )
 edem epitelial
CA mica
Midiaza rigida.
Tulburari cristaliniene => cataracta
FO: excavatie profunda ( in caldare) cu inel peripapilar.
TO foarte crescuta.

Taratament: incetinirea sau stoparea progresiei boliili sau prevenirea orbirii.

50. Forme clinice de glaucom,

Glaucom asociat cu o infalmati eocualra:

herpes
kerato-iridociclilta-acuta
sclerita
uveita. ( pe langa antibiotice ...midiatrice se da cortizon...si poate face glaucom).

Glaucom facolitic.
Cortexul cristalinului, celulele dein cortex migreaza in crotpele iriene, la nivelul unghiului irido-
conrran si blocheaza caile de evacuare.
Glaucom pt interv chir. Pt cataaracta.
Raman resturi de cortex cristalinian ce blocheaza evacuarea umorii apoase.
Glaucom prin luxatia/sublixatia cirstlinlui.
- e sustinut de ligam lui ZINN ( cistaolinul) si se poate luxa anterior => s eblocheaza eliminarea umorii
apoase.
Glaucom neovascular .
Prin aparitia de neovase la nivelul unghiuui irdo-crneean si => defect de eliminare.
Glaucom asociat cu hemoragii vitreene.
Glaucom dupa tumori intra-oculare ( ce blocheaza unghiul irido-corneean)
Glaucom iatrogen dupa tratament indelungat cu cortizon.
Glaucom dupa ingestie de alcaloizi ( seminte de mac...etc)
glaucom dupa traumatisme oculare. Afecteaza: cristalinul, traumat. La niv unghiului
irido-corneean.
Glaucom prin invadarea CA cu membrana conjunctivala, dupa operatiile de
cataracta. ( rest de membrana conjunctivala)
Glaucom prin fotocoagulare pt diverse afectiuni, in special la serargon pt retinopatie
diabetica.
In cazurile de mai sus, glaucomul este unilateral.
Oftalmologie C8.
27.11.2014

Tratamentul in glaucom.

51. Tratamentul cu parasimpaticomimetice.

52. Tartamentul cu beta blocante
53. Tratamentul cu inhibitori de anhidraza carbonica
54. Tartamentul cu derivati prostaglandinici.
55. Tratamentul cu laser si cel chirurgical

51. Tratamentul cu parasimpaticomimetice.

Pilocarpina ( 1...2...4 %).

10. S-a introdus in 1874 si pana in 1980 a fost singurul tratament pentru glaucom.
Pilocarpina detrmina contractia muschiului ciliar si strangerea pupilei (mioza) si faciliteaza scurgera
umorii apoase prin criptele iriene, prin eliberarea unghiului irido corneean dar nu actioneaza asupra
producerii umorii apoase.
Se aplica de 5 x/ zi.
Seara se admin unguient cu pilocarpina cu efect pana dimineata.
Efecte adverse:
de 5 x / zi.
Facand constrictia pupilei ducea la fenomene de asifxie, de nutritie a cristalinului.
C.IND. : cataracta secundara dupa admin de pilocarpina.
Izopto carpin 2%, Fortinol 2%. ( in comert).
In prezent se foloseste numai in glaucomun acut.

52. Tartamentul cu beta blocante

In 4 Apr 1979, a fost lansat cu succes la Bruxelles un alt grup de medicamente:
Betablocante: Timolol 0,25; 0.50 %, ( Timoptic, Maleat de timolol, Timo Gal)
Sunt medicamente ce a revolutionat tratam glaucomului cu efecte benefice prin
reducerea secretiei umorii apoase.
Se adminstreaza de 2x/zi
R.adverse: astm bronsic, tulburari de ritm cardiac, BPOC, bradicardie, hTA.

Din aceeasi grupa ( betablocante):

Betoptic
Betoptic S
Diferena: B.S actioneaaza si asupra fibrelor capului nervului optic.( asupra hranirii
capului nv).
Carteol 2% ( de 2x/zi).
53. Tratamentul cu inhibitori de anhidraza carbonica ( IAC)

Inhibitori ai anhidrazei carbonice:

Scad debitul de formare a umorii apoase
Trusopt in monoterapie de 3x/zi, dar daca se asociaza cu altele de 2x/zi
Azopt.
Cosopt ( Timolol + Dorzolamida): in Glaucom secundar, postoperator , substitutie.
Ederen ( Acetazonamida): da depletie salina, furnicaturi la membre.
Manitol.( perfuzii pt scaderea debitului umorii apoase)
Dorsopt 2x/ zi ( cu beta blocant)
Azarga ( cu beta blocant)

Diferenta Cosopt si Azarga: studii: efectul hipotensor e acelasi, dar cosoptul ustura putin, Azarga nu
ustura.

54. Tartamentul cu derivati prostaglandinici.

A fost o revolutie acest tartament.

Faciliteaza scurgerea UA(umoarii apoase) pe cale uveo-sclerala si nu se mai face
compresie pe nervul optic.

Prin '93-'94: XALATAN: primul medicament: se admin. 1 picat seara.

Prin 2003-2004: Travatan: se numeste acum IZBA.
Xalatan/Travatan/Izba cu efecte de scadere a TO ce sunt ~ identice.

Derivati de prostaglandina cu betablocante:

Travatan + Timolol = DUOTRAV.
Xalatan + Timolol = XALCOM

Lumigan( derivati de protamida)

Ganfort. ( Lumigam + Timolol)
Efect de 24 de ore ...studiile arata ca e de fapt ~ 44h.

Efectele de mai sus, sunt ~ la fel.

Reactii adverse:
cresterea lungimii genelor. ( Xalatan)
Modifcarea culorii irisului
NU se administreaza sub 18 ani si la gravide.
Inchiderea culorii pielii din jurul ochilor.
55. Tratamentul cu laser si chirugical.

Epuizand toata bateria de coliruri se face trabeculoplastie laser.

Cu laser argon direct pe trabecul avand ca rezulat cresterea eliminarii de UA ( reducerea PIO).
Dupa acesta operatie creste brusc TO (tensiunea ocualra) care se previne prin admin timp de 1-2
zile tablete de Ederen.

Cicloablatia distrugerea unei parti a corpului ciliar cu scaderea producerii de UA(umorii apoase)

Daca nici acest procedaeu nu da rezultate => operatie chirugicala: trabeculectomie: crearea chirirgicala
a unei cai de elimniarea a UA din CA(camera anterioara) intr-un spatiu protejat de sclera si conjunctiva.
( se face iridectomie. Se face o cale de comunicare intre sclera si umoarea apoasa.
A 2-a zi dupa operatie trebuie sa vedem o bula de filtrare.
Pilocarpina la 1 h.
Tratam:
Pilocaprina 1 ora
Ederen 2/zi
AINS
Betablocante
Analogi prostaglandine
Manitol pefuzii.
Sedatve
Evitarea obscuritatii
Tratament chirugical.

O alta metoda de tratament mai moderana este implantul de valva Ahmed. ( ajuta la eliminarea UA).
Urmariti bine bolnavul , sa fie aproape de doctor si sa i se explice tratamentuo
Trabeculectomia sub volet scleral finalul.
Oftalmologie C9
04.12.2014.

56. Anatomia retinei.

57. Obstructia de artera centrala a retinei.
58. Ocluzia(obstructia) de vena centrala a retinei.
59. Retinopatia hipertensiva.
60. Retinopatia diabetica.
61. Retinopatia pigmentara si dezlipirea de retina.
62. Retinoblastomul.

56. Anatomia retinei.

Retina.

Retina e membrana nervoasa a ochiului si la examenul oftalmoscopic apare de culoare rosie si

suprafata plana.

Are 3 regiuni.

6. Macula ( Foveea) centrul popului posterior al ochiului

1. zona responsabila de vederea centrala
2. culoare rosie fata de retina inconjuratoare
3. delimitata de retina inconjuratoare de un reflex perimacular.
4. Cand se face examenul, bolnavul se uita direct la examinator.

7. Papila ( discul optic)

1. zona lipsita de fotoreceptori prin care nv optic paraseste globul ocular, se
incruciseaza la nivelul chiasmei optice si se proiecteaza in aria occipitala: (17, 18, 19, aria
Brodmann )
2. Diamentru de ~ 1,5 mm.
3. E la ~ 2-3 mm de macula , iar cand examinatorul vrea sa vada papila sau capul
nv optic, privind cu oftalmosocpul, bolnavul se uita peste urechea examinatorului.
8. Retina periferica.
1. Zona de trecere
2. Situata posterior
3. Retina ciliara- este anterior.

Anatomia topografic a retinei.

Retina poste fi mprit n mai multe zone: regiunea
macular (care cuprinde regiunile foveal, parafoveal i perifoveal), retina periferic i ora
serrata.
a. Regiunea foveal . Foveea
este cea mai specializat zon retinian, structura ei
histologic fiind substratul acuitatii vizuale maxime i a vederii colorate. Diametrul
foveei este de cca 1.5 mm i n centrul ei se afl o depresiune numit foveol ( cu
diametrul de 0.33 mm). Zona central cu diametrul de 0.40 mm este lipsit de vase i de
aceea a fost denumit zona avascular foveal. La examenul fundului de ochi se observ
o tent glbuie a acestei zone datorit xantofilei, pigment sintetizat de neuronii bipolari
i de celulele ganglionare. Acest pigment are proprieti antioxidante, contribuie la
diminuarea aberaiei cromatice i la absorbia radiaiei albastre-ultraviolete. Principala
caracteristic a foveei este predominana celulelor cu conuri.
b. Regiunea parafoveal este o zon inelar de 0.5 mm care circumscrie foveea. Ea se
caracterizeaz histologic printr-o multistratificare a elementelor celulare n straturile
celulelor ganglionare, nuclear intern, nuclear extern, plexiform extern (stratul Henle).
Aceasta se datoreaz deplasrii elementelor neuronale spre exteriorul zonei foveale
pentru a nu ecrana celulele fotoreceptoare foveale.
c. Regiunea perifoveal are o lime de 0.7 mm i este situat la periferia ntregii regiuni
maculare.
d. Regiunea retinei periferice este reprezentat de restul retinei situate ntre periferia
maculei i ora serrata.
e. Ora serrata este zona de tranziie dintre retin i pars plana a corpului ciliar. Ea are un
aspect dinat datorit proceselor dinate, prelungirilor esutului retinian n epiteliul
nepigmentar ciliar. Aceste procese sunt paralele, orientate meridional, au o lungime de
1-2.5 mm i au o form triunghiular cu baza posterioar i cu vrful spre depresiunile
dintre procesele ciliare (vile ciliare). Unele procese prezint la suprafaa lor o plic
glial meridional care unete baza de vrf. n spaiile dintre procesele dinate se afl
depresiuni cu concavitatea anterioar numite golfuri orale. Ora serrata poate prezenta
anomalii anatomice: procesele gigante, hiperplazii gliale, plici meridionale proeminente
i insule de epiteliu ciliar nepigmentar n esutul retinian.
Papila ( discul optic)
- zona lipsita de fotoreceptori prin care nv optic paraseste globul ocular, se incruciseaza la
nivelul chiasmei optice si se proiecteaza in aria occipitala: (17, 18, 19, aria Brodmann )
Diamentru de ~ 1,5 mm.
E la ~ 2-3 mm de macula , iar cand examinatorul vrea sa vada papila sau capul nv optic,
privind cu oftalmosocpul, bolnavul se uita peste urechea examinatorului.

Straturi ale retinei ( 10 nr. ):

1. Epiteliul pigmentar
2. Expanisunea externa a celulelor cu conuri si batonase
3. Limitanta externa
4. Stratul granular extern
5. Stratul plexiform extern
6. Stratul granular intern
7. Statul plexiform intern
8. Stratul celulelor ganglionare
9. Stratul fibrelor optice
 10. Limitanta interna.

Oftalmoscopul mareste imaginea de 10 X . ( oftalmoscopia directa).

Diametrul papilar = 1,5 mm.

Oftalmoscopia idirecta.
Imagine de 5X, si imagine inversata.
Daca se adapteaza o lentila Volk de 78 D sau 90 D, putem vedea si leziuni profunde ale straturilor
retiniene.

Alte examinari:
-Retinografia:
- angiografia cu fluoresceina.
- tomografia in coerena optica ( OCT). - un fel de ecografie ajuta sa punem dg in leziuni prufunde
retiniene.

57. Obstructia de artera centrala a retinei.

( infarct retinian)
Circualtia retiniana e una terminala, si orice tromb, cheag minuscul care patrunde in arterea centrala a
retinei sau ramurile ei, poate duce la leziuni ireversibile.
Boala de regula e unilaterala, de regula, noaptea si scaderea brusca a vederii este precedata de
obnubilari pasagere, durei oculare sau orbitare.
Semi midriaza ( reflex fotomotor direct abolit, cu reflex consensual pastrat).
Campul vizual nu se poate efectua
Diagnosticul se poate pune facand: AFG,( angio fluoro-grafie) FO ( fund de ochi).

FO:
macula rosie ciresie
edem retininan
papila alba
vase filiforme. Ingustate.

Etiologie:

ateroscleroza cerebrala ( ASC)

DZ
HTA
Arterite
Colagenoze.
Patogenie:
tromboza
migreaza si blocheaza retina.
 Embolie
spasm arterial
obnubilari pasagere.

Tratament:
local
general
chirurgical

Tartament local:
injectie retrobulbara cu atropina 1 %.
Tratament general:
vasodialtatoare:
Selnion
fibrinolitice: Fraxiparina ( sub controlul timpului de coagulare), 1 fiola sub cutan la 12
h
anti-agregante plachetare: Asipirina
trofice vascualre: Tarosin
hipotonizante oculare: Ederen, perfuzii cu manitol.
Vitamina C.

Tratament chirurgical.
Impreuna cu neurochirurgul, se poate intra in spatele globului ocular si se poate face masaj la nivelul
nervului optic pt a mobiliza, a topi cheagul de obstructie.

58. Ocluzia(obstructia) de vena centrala a retinei.

Etiopategenie:

ASC
Inflamatorii ( TBC, lues, colagenoze, scleroza in placi, boala Behcet)
Sanguine ( hemopatii, anemii, hemoglobinopatii)
Parazitare ( toxoplasmoza, bruceloza, CMV- citomegalovirus)
Mecanice: compresiuni intraorbitare, in urma unor fracturi, tumori ce apasa pe cricualtia
venoasa:

Subiectiv:
 scaderea AV,
senzatia de muste zburatoare
metamorfopsii ( obiecte deformate)
TO crescuta obligatoriu.
La FO(fund de ochi):

dilatatie venoasa
hemoragii intinse de la papila la extrema - perferie cu dispozitie in flacara, sau foc de
articifii sau cum e floarea soarelui inflorita ( frunzele galbene).

Tratament.

Heparina obligatoriu 7 zile.

Timpul de protrombina si apoi se continua cu dicumarinice, Trombostop 3 tablete /zi.
Fibrnolitice: Streptokinaza, Urokinaza
Perfuzii: cu ser fiziologic in care punem 2 fiole de Vit C, doua fiole de Ca, o fiola de
Fitomenadion, o fiola de Etamsilat.

Recuperarea e cat de cat buna.

De regula intalnim obstructii ale venelor periferice din cadranul supero-extern, infero-extern, supero-
nazal, infero- nazal.
In cazurile de mai sus, recuperearea vizuala e mai buna, bolnavul ramane cu deficit de camp vizual in
cadranul respectiv.

Preventie neovascualrizatie: fotocoagulare cu laser Argon.

Se masoara TO(tensiuena ocualra) avem hipertonie: se admin: Ederen, colirui cu Azopt, Dorzopt ,
sau chiar perfuziile cu medicamentele de mai sus, se pot pune in perfuzii cu Manitol.

Toate cazurile cu aceasta patologie au hipertonie oculara.

59. Retinopatia hipertensiva.

FO:
Edem
datorita tulburarii anoxice cu vascularizatie de staza.

Hemoragii
datorita alterarilor severe ale peretilor arteriali si extravazare ale peretelui
vasului de sange
Exudate:
fibrina, albumina, colesterol.
In functie de ele:

Stadiul 1.

Retinopatie HT ( angiopatie HT) cu ingustari ale peretelui arterial.

Vene dilatate
semnul incrucisarii Salbus Gunn prezent.
Stadiul 2:
angioscleroza HT
supraincarcare grasa a peretilor vasculari
vene subtiri in fir de argint ( tineri) sau in fir de cupru( la batrani)
vene dilatate sinuoase.

Stadiul 3.

retinopatie HT
hemoragii
exudate ce traverseaza peretele arterial.

60. Retinopatia diabetica.

AV scazuta datorita edemului, exudatelor, hemoragiilor din regiunea

macualra
Adaptrea la obscuritate scazuta
Scotoame relative.
Simt cromatic scazut pentru albastru.

Stadializare:

1. RD. Neproliferatifa:
dialtatii ale venulelor.
Microanevrisme cu puncte rosii
hemoragii superificiale si exudate dure.
2. RD . Preprolferativa.

Hemaorgii
dilatarea venelor
exudate dure.

3. Retinopatie proliferativa.
Neovase retiniene
semn de hipoxie severa.
In acest stadiu are eficeienta ( st 3):

fotocoagulare laser Argon pt a stopa neovasele care au aprarut, pt a impiedeica fuzarea

sangeluui si cuprinderea intregului teritoriu retinian.

Tratament:

al bolii de baza
Capilarotofice:
Tarosin
Difrarel
Doxium
Antiagregante plachetare ( aspirina)
Normolipmiante ( clofibrat)

Daca nici sub tratam cu fotocoalgulare cu laser Argon => Vitrectomie.

61. Retinopatia pigmentara si dezlipirea de retina.

Boala genetica
inital afecteaza celulele cu bastonase, apoi si cele cu con.
Evolutia => spre orbire spre 30 ani.
Arterele par filiforme ( subtiri)
papila nv optic in stadiile finale are aspect de ceara.
La FO, apar : zone albe cu zone maronii: amestec sare cu piper
Tratam e paleativ si evolueaza catre orbire.
Vedere tubulara in faza initiala si apoi pierde si vederea centrala.

Dezlipirea de retina.
Una din cele mai grave.

DEF: separarea celor 2 foite ale retinei ( neuroepiteliul situat intern si cel pigmentar - extern)
intre ele = lichid subretinian:

Factori de risc:
Miopia
Traumastism ocular
DZ ( Stadiul 3)
Decoloarea posterior de vitros ( poate angrena deziprea)
Ateroscleroza
HTA
Retinopatie proliferativa.
Coroidite, carioretinite
Tumori ocualre
Interventii chirurgicale pe ochi.
Simptome:
debut brusc, nedureros
apare un voal in anumit pe CV.
Opacitati sinuoase in CV.

Tratament:
exclusiv chirugical
cicatrizarea gaurilor sau rupturilor retineine
indepartarea tractiunilor vitreoretiniene
evacuarea lichidului subretineian care favorizeaza reaplicarea retinei.
Tehnica: O bula de gaz pt a astupa rupturile retiniene sau injectare de ulei de silicon.

62. Retinoblastomul.

Cea mai frecv tumora maligna la copii.

Se dezvolta din foita neurosenzoriala a retinei.
Se descopera pana la 2 ani.
Cel mai frecevent se descopera la ~ 4 ani, mai rar dupa 7 ani pt ca pana atunci copilul moare. ( poate
muri)

Simptome:
Leucocorie ( reflex slab in aria pupilara)
Pupila dilatata
Strabism
Scaderea AV.
Nistagmus

Evolutia bolii e foarte rapida si are 4 faze:

1. Inicpienta.
La FO:
pata alba cu contur imprecis parcursa de vase de neoformatie.
2. Faza de HT intraoculara.
22. Tumora invadeaza ochiul care devine rosu, dur, dureros si protruzioneaza afara.
3. Faza de exteriorizare. Sau invadare orbitare ( anter sau poster).
4. Faza de generalizare: cu metastaze craniene.

Complicatii:
Deteriorarea AV (acuitatii vizuale)
Complicatiile radioterapiei ( se face cand e bilateral retinoblastomul
Metastaze
Prognostic: grav.
Oftalmologie C10.
11.12.2014

63. Papilita.
64. Nevrita retrobulbara.
65. Atrofii optice.
66. Sindroame chiasmatice. Modificari oculare.
67. Sindroame chiasmatice. Modificari neuro-endocrine si RX.

63. Papilita.

Nervul optic:
axonii celulelor ggl ce pornesc de la nivelul retinei, se incruciseaza la nivelul chiasmei
si ajunge in regiunea occipitala ( Ariile 17, 18, 19 Brodmann)
fibrele interne nv optic se incruciseaza la nivelul chiasmei iar cele externe merg de
aceeasi parte cu ochiul in aria dr sau stg ( 17,18,19).
Papila corespunde emergenetei nervului optic la nvelul optic.
Papilita.
Papila capul nervului optic- inflamatie capului.

Etiolgie:
boli oculare ( iridociclita, corioretinita, sclerita sau episclerita).
Boli infectioase ( meningita, scarlatine, rujeola)
infectia de focar ( din invecinanatea ochiului focar tentar. ,sinusar, otic,
amigdalian, ..)
inflamatii de sine statatoare a nev optic.

Ex FO: ( fund de ochi)

papila rosie tulbure,

edem papilar
vasele retiniene sunt liniare.
Putem intalni hemoragii pericapilare.
Microanevrisme peripapilare.

Scaderea AV (acuitatii vizuale) e aproape totala dar nu ca la nevrita retro-bulbara.

CV(camul vizual) e redus concentric, simtul cromatic ( pt albastru e alterat), simtul luminos e alterat.
La ex floro-angiofrografic micronevrisme peripapilare.

Evolutia e de zile/saptamani.
Tartam trebuie insitiutit de urgenta pt ca evolutia e spre atrofie optica. ( netratat)

Antiinflamatoare: Prednison 2 mg/ kg .corp, 7 zile apoi din 5 in 5 zile se scad 2 mg,
ramane doza de intretinere ( 2 tablete /zi).
Etiologic ( si a afectiunii de baza, oculare o iridociclita)
colirri cu antibiotice si AINS ( Tobradex, Netildex)
seara unguient cu cortizon cu antibiotic si cortizon.
Antibiotice pe cale generala.
Vasodilalatoare
Anticoagulante
Hipotensoare oculare
Vitaminoterapie.

64. Nevrita retrobulbara.( NOIA, nevrita optica inflamatorie anetrioara)

Etiologie:
infectii locale
iridociclita, sclerita, eisclerita, keratoconjuncitvitele (herpetice)
infectii locoregionale
de focar....amigdalian, .......
infectii generale.

Simptome:
debut brusc,
scotom central,
ex FO.
Anizocoria ( singurul simptom ce te poate orienta catre dg).
RX fata/profil

Modificarile ce le putem vedea dupa 2 sapt: decolorare papilara, pana la atrofie optica.

Tratament:
antiinfalmatoare ( AINS, AIS)
etiologic ( in nevrite optice alcoolo tabagice).
antibiotice pe cale generala
vasodilatatoare
vitamine: grupul B. ( Epinerv, Gangliolife...)
65. Atrofii optice.
Primare ( AOP) ( dupa nevrite, papilite, netratate).
AO = declorarea papilei ce incepe in sectorul temporal si evolueaza spre alb-cretaceu.
( stadiul final al proceselor inflamtorii: locale, loco-regionale)
Evolutia spre atrofie totala = saptamani fara tratament.
Intoxicatiile alcoolo-tabagice afecteaza fibrele centrala ale nv optic cu toate ca aspectul
oftalmoscopic debuteaza cu decolorarea temporara a papilei.

AOP dg se pune cand nu se mai poate face nimic.

AO secundare ( AOS):
in tumori oculare
tumori retro -orbitare
traumatisme ocualre
ce compreseaza nv optic ( toate cele 3).

AOV ( vascualara / de nutritie)

papila alba bine delimitata, artere subtiri, filiforme.
Evolutia unei obtructii de artera centrala a retinei la care nu s-a intervenit din timp
interventia in primele 6 ore a dat rezultate.

AOG ( glaucomatoasa)
evolutia unui glaucom netratat, prost taratat, incorect tratat

66. Sindroame chiasmatice. Modificari oculare.

Sindroamele chiasmatice.

Afectarea regiunii chiasmatice ( unde se incruciseaza cei doi nervi optici).

Modificari ocualre:
scaderea AV: tumori cu evolutie rapida in partea posteriora a chismei ( se manifesta
tradiv)
CV (camp vizual) modif:
Hemianopsie bitemporala ( semn patgnomonic pt afectarea chiasmei)
cecitate si hemianopsie de partea cealallta.
Scotom paracentral si hemianopsie de o parte.
Scotom central caracteristic pt evolutia unei nevrite retro-bulbare.
Hemianopsie laterala omonima cand compresia e in marginea posteriora a
chiasmei optice.
Hemianopsie nazala cand avem compresiunea ( cand tumora e in partea
anterioara a chiasmei)
Hemianopsie orizontala ( leziunea ce apre in partea superiora sau inferiorara
chaismei optice)

Oftalmoscopic: FO normal.
Apoi apare atrofia optica, simetrica, evolutiva, cu toate ca colorarea papilei a fost
 galbena initial)
edemul papilar se obseva in primele faze si atunci colaborarea inter-deciplinarea ( NK -
ORL).

Modificari ale pupilei.

anizocoria sau anizocorie bilaterala.
Afectarea nv cranieni: III, IV, VI.
Afectearea oculomotrorului comun si ridicatorul pleoapei suprioare => ptoza palpebrala; halucinatii
vizuale.

Tulb neuro-endocrine:

t. crestere osoasa ( nanism/gigantism)

t. fct sexuale ( amenoree, frigiditate, impotenta)
t. somn ( insomnie, hipersomnie)
t. vaso-motorii ( extremit reci, cianotice)
t. a metabolismului glucidic, lipidic ( sindorma de alipoza genital?...)
t. psihice, stari confuzionale....excitatii, confabulatii.

67. Sindroame chiasmatice. Modificari neuro-endocrine si RX.

Manifestari ocualre, insa bolnavul se indruma spre NK.

O balonare a selei turcesti, cu modificari ale apofizelor crinoide anterioare sau posterioare cu fenomene
de hipertensiune intracraniana.
Glioamele chiasmei deformeaza saua turceasca in litera OMEGA
Tumori supraselare
Tumorile intraselare - distrug planseul selei tucesti si pot ajunge la sinusul sfenoidal.
Menongioamele ale sinusului sfenoidului => calcificari a fantei sfenoidale.
Oftalmologie C11.
18.12.2014

68. Anatomia si fiziologia globului ocular.

69. Simptome si investingatii paraclinice.
70. Exoftalmia.
71. Enolftalmia.
72. Osteoperiostita orbital.
73. Celulita orbitala.
74. Tromboflebita de sinus cavernos.

68. Anatomia si fiziologia globului ocular.

Globul ocular este situate in cav orbital cu rol de protectie.

Rap cu sinusurile: peretele sup in cont cu sinusul fr(ant) si cu aripa mica a sf(post)
Perete inf cu sinusul max si osul palatin
Perete extern cu osul malar si cu aripa mare a sf
Perete intern cu sin sf si etm

69. Simptome si investingatii paraclinice.

-scade AV dat afectarii directe a nv II si perturbarea circulatiei sanguine.

-diplopia dat interes unuia sau > m extrinseci ai gl oc
-durerea ocular in special la misc ale gl oc dar si la compresie
Semne
-protruzia in afara(exo) / in interior(eno)
-limitarea misc gl oc dat interesarii unui sau m multi m ext
-edem palp si conjunctival
-la ex FO putem int edem papilar, hemoragii peripapilare, dat compresiunii nv-ului II sau
perturb ale circ sanguine.
Paraclinic
-ex de lab: VSH creste, L cresc, ACE
-ex Rx al orbitei: incidenta F si P pt a vedea interesarea cav orb sau rebord orb
-echo orbitei- vedem cristalinul, vitrosul, retina, etc
-CT, OCT(optical coherence tomography)
-RMN; in procesele inflamatorii nereductibile->punctie, arteriografie, venografie.

70. Exoftalmia.

-deplasarea in afara a gl ocular

Caracteristica depl gl oc:
-permanenta-de natura inflamatorie
-intermintenta-de origine vasculara
-acuta/cronica
-izolata/asociata cu alte simptome
-pulsatila/nepulsatila
-reductibila= de orig vasc sau endocrina
-nered= de nat tumorala
-axiala- gliom de nv II
-laterala- proces infl sau tum la niv per orb
-unil- de natura traum
-bilat- maladia Graves-Basedow
Exof unil
-varsta pacientuluiu < sau eg de 3 ani= meningocel sau un limfangiom sau un chist dermoid
3-10 ani= tumora, limfosarcom, rabdomiosarcom
Adolescent= gliom de nv II, angiosarcom
Adult= Graves-Basedow, tumori, procese infl ale sin sf sau etm.
Sindromul exoftalmic
-caract spuse mai devreme
-proces infl(boala tirioidiana)
-flegmon orbitar
-tromboflb de SC
-anevrism de ACI
=> la astea trebuie sa ne gandim
Inv cl si paracl
-anamnezis
-AV= daca a scz brusc sau scade progresiv sau AV este la fel cu era si inainte de
simptomatologie
-CV daca nu are alte afect c ear afecta CV, el este N. Daca sunt int si m ext ai gl oc, dat
limitarii misc gl oc putem avea scotoame si stramtorari de CV
-examin la lumina nat sau cu o lampa(off camera)
-auscultatia in exoft pulsatile
-ex FO pentru circ art si daca este afectat nv II
-valorile exoftalmometriei se masoara cu exoftalmometrul HERTL :
N-14-16 mmHg
Usoara-16-18 mmHg
Medie- 18-20 mmHg
Mare > 20 mmHg
-pt a vedea eficienta trat instit de noi
-dc val nu scad trb sa ne gandim la un process tumoral
Trat
-pt cpl exoftalmiei
-dirijat de NK sau endocrinolog
|
\/
Chemozis conj si xeroza conj se trat cu coliruri cu AIN sau AB
Eroziuni corneene dat inocluziei gl oc sau inocl partial si venirea in contact al corneei cu
fact ext -> coliruri cu AB nu cu cortizon, coliruri cu epitelizante ca Corneregel sau
Xanternet care are AB si epitelizant, seara unguent cu AB; trat cu prednisone in fct de
greutate: 2mg/kgc/5-7 zile=> nu trb sa dep mai mult de 3 luni.
-inj retrobulbare cu Dexa
Chir-> orbitotomie si colaborare cu sui generis.
71. Enolftalmia.

-deplasarea inauntru
-dupa traum periorb cu fracturaa
-prabusiri ale planseului orbitar
-de obice unil
-daca e bilat: boli consumptive, casectizante, boli cu deshidr prel, boli de denutritie.
Sd Cl-Ber-Hor-> mioza, ptoza palp si enof
TBC, neoplasm, dizenterie.

72. Osteoperiostita orbital.

-acuta: b inf, inf de vecinatate( sin sf+etm)

-acuta, subacuta, cronica
-exoft la inc e laterala si reduct. Dureri la pal si la misc gl oc.
-dat cointeres unuia sau mai multor m ext,putem avea diplopie, chemozia conjunctival,
edem palp, chiar febra si frison.
-tratam pe langa cel pur oftalmo cu coliruri pt indep secretiilor cong, AINS(aspirina,
indomethacin, voltaren), in cazuri mai grave AIS.
-daca procesul infl nu cedeaza ne putem astepta la o abcedare spontana cu scurgerea proc
infl daca nu putem face incizie si drenaj.

73. Celulita orbitala.

-infl acuta sau subacuta sau cronica a t celuloadipos periorbitar.

-etio: Stafilo, Strepto, Pneumo, HIN, b. Koch.
-procese acute spcf ochiului- conjunctivita, iridociclita, episclerita, sclerita.
-cel mai frecv-> sinuzita max, ft, etm, focarele dentare, amigd, otice.
-debut brusc, unil cu febra, frison, edem palp cu inchiderea fantei palp, limitarea misc gl
oc, dureri ocular spontane / la palpare, secretii conj dat stagnarii secretiilor.
-trb effectuate inv de lab: Rx, Ex ORL, Stoma
-comprese reci cu rivanol, stergerea secr cu ser fizio, apa fiarta si racita, fiole cu
OPTISERUM: SF steril mai ales la copil.
Compl
-troboflb de SC
-trat cu AB sa prev alterarea starii generale

74. Tromboflebita de sinus cavernos.

-boala grava
Agent pathogen: stafilo, strepto
-atentie la niv cosurilor sa nu fie sparte(triunghiul de alerta al nasului si buzelor)
-venele palp->vena angulara->oftalmica->sinus cavernos.
Manif
-stare de prostratie
-febra, adinamie
-edem palp sup si inf deob unil
-inchiderea fantei palp
-dc tendinta este spre ochiul contralateral inseamna progn grav
Trat
-igiena locala
-AB cu spectru larg
-AIN in doze maro
-Anticoagulante
Oftalmologie C12
08.01. 2015

75. Contuzii alea pleoapei, conjunctiva, cornee, camera anterioara si iris.

76. Contuzii pupila , cristalin, modificari ale tensiuni oculare si ale refractiei oculare.
77. Plagi. Pleoape, conjunctiva, cornee, sclera, iris, corp ciliar si cristalin.
78. Arsuri chimice.
79. Arsuri prin agenti fizici , chimici, actinici
80. Corpi straini intraoculari. ( nu treb la examen).

75. Contuzii ale pleoapei, conjunctiva, cornee, camera anterioara si iris.

Traumatismul polului anterior sdr Frenkel.

Sindromul de pol contuziv postorior Purtscher

Traumatismul polului anterior sdr Frenkel. SINDROM FRENKEL. [llcnri Frenkcl, oftalmolog
francez, 1864-1934] - ce se produce in urma unei contuzii a globului ocular sau a unei unde de soc.
Consta Tn alterari ale polului anterior al ochiului, cu edemcorneean, *midriaza, rupturi radiare ale irisu-
lui, *iridodializa, uneori subluxatie a cristalinului, cataracta. alternanta dintre hipo si hipertonie oculara
postcontuzie reprezinta caracteristica majora a sindromului Frenkel.
Sindromul de pol contuziv posterior Purtscher; Purtscher's retinopathy is a disease where part of
the eye (retina) is damaged. Usually associated with severe head injuries, it may also occur with other
types of trauma, such as long bone fractures, or with several non-traumatic systemic diseases.
However, the exact cause of the disease is not well understood. There are no treatments specific for
Purtscher's retinopathy, and the prognosis varies. The disease can threaten vision, sometimes causing
temporary or permanent blindness.

Contuzii au loc in urma agresiunilor in timpul procesului de munca, accidente.

La nivelul pleoapelor putem intalni edem palpebral, escoriatii, subfuziuni sanguine sau chiar hemoragii
palpebrale.
In orice contuzie, idiferent cu ce s-a lovit bolnavul trebuie facuta sero-profilaxia antitetanica.

In caz de edem palpebral :

11. igiena locala

12. comprese reci cu rivanol, NU cu unguiente.
13. In caz de subfuziuni palpebrale sau hemoragii:
1. igiena
2. comprese reci
3. se pot aplica si unguiente fara sa intre in ochi ( numai cu antibioic)

In caz de hemoragii intinse palpebrale se pot da AINS, coliruri cu antibiotice si aspirina, vitamina C.
La nivelul conjuncitvei:
hemoragii punctiforme,
hemoragii intinse care de asemenea se trateaza cu coliruri cu antibiotice, cu coliruri cu
AINS, vit C, comprese cu rivanol.
La nivelul corneei:
eroziuni superficiale ( coloratia cu fluoresceina e +) =>
coliruri numai cu antibiotice pt a preveni suprainfectia
unguiente cu antibiotice
coliruri AINS
pansat in functie de evolutie 2-3 zile.
La niveul camerei anteioare:
tulburari de transparenta a claritatii umorii apoase din camera anterioare: ( fenomen
Tindall +):
coliruri cu AINS si antibiotce ( cortizon ....etc)
coliruri cu midriatice.

La niveul irisului:

edem cu stergerea criptelor iriene

migrari de pigment irian in umoarea apoasa di ncamera anterioara
AIS, midiratice, unguient cu antibiotic si cortizon.

76. Contuzii pupila , cristalin, modificari ale tensiuni oculare si ale refractiei oculare.

La nivelul pupilei:

mioza reflexa
midriaza datorita rupturii sfincterului irian.
AIS, unguient cu antibiotic si cortizon.

La nivelul cristalinului:
edem al capsulei anterioare
scaderea acuit vizuale ( AV)
midriatice, AIS.

Tensiunea ocualra ( TO).

Imediat dupa traumatismul ocular, avem o hiponie reflexa datorita stopului secretor.

Apoi in compensare a avem hipertonie ocualara ce se tarteaza cu hipotonizante ocualre: inhibitori de

anhidraza carbonica ( colir sau tablete: Azop sau Ederen).

Tranzitoriu apare o miopie spasmodica ce nu se trateaza ( nu se prescriu ochelari ) si se incepe tratam

medicamentos.

77. Plagi. Pleoape, conjunctiva, cornee, sclera, iris, corp ciliar si cristalin.
- seroprofilaxia antitetanica.

Plagile pot fi escoliate la niv pleoapelor

plagi anfractuoase
liniare
sau chiar cu lipsa de substanta.

- toaleta, seroprofilaxia antitetanica.,

coliruri: antibiotice, unguite cu antibiotice, pansament.
Daca sunt plagi liniare anfractuoase, se sutureaza sub anestezie locala cu fire separate ce se scot la 7
zile.
Tratam: coliruri pt a preintampina secretiile conjunctivale, uguient pe plaga, pansat 2-3 zile.

In plagi cu lipsa de substanta, se face cu plastie.

La niveul conjunctivei:

plagi punctiforme, sau liniare

* toaleta, seroprofilaxia antitetanica., sutura cu fire separate ce se scot la 7 zile.

Orice placa conjunctivala punctiforma trebuie explorata, fiindca in spatele aecstei plagi poate sa se
ascunda o placa sclerala a carei evolutii e e mult mai grava.

*Taratm: colir cu antibiotice, si unguente su antibiotice, pansat 2-3 zile.

Plagile corneene.
Pot fi liniare, sau chiar cu lipsa de substanta.
Este urgenta,
toaleta, sutura cu fire 10.0 iar aceste fire vor jena bolnavul si se scot la 28 zile. ( peste
care se aplica in prealabil o lentila fara D).
Tratam: coliruri cu antibiotice + antibiotice pe cale generala ( ...poarta de intrare microbiana
=>endoftalmie...infectie glob ocular)...

Plagile sclerale.

Urgenta.
Se intervine in primele ore.
Se sutureaza de urgenta.
Puncte de diatermie pt a preveni dezlipirea de retina.
Aceste fire NU se scot, raman acolo.

Cele mai grave sunt plagile limbce. ( limbul sclero corneean)

* antibiotice pe cale generala.

Hemoragie in camera anterioara. ( Hiphema postaumatica)

hemostatice
regim hidric
antibiotice pe cale generala
pansat
daca scade dupa cateva zile din camera anteioara poate sa mai ramana insa si se
extrage cu o pica : hemostatice, AINS.

Ruptura de glob ocular.

----ochi aproape compromis---

78. Arsuri chimice.( 3 grade).

- agenti chimici, fizici.

Gr I.
Produc leziuni minime care sub tratam cedeaza in cateva zile
lacrimare
fotofobie
tegum pleoape congestionate
conjunctiva e hiperemiata
corneea cu dezepitelizari punctiforme

Gr II.
Acuit vizuala ( AV ) e diminuata
sensibilitatea corneeana e diminuata
pleoapele, conjuncitiva, edematiaiate, decongestionate, corneea e
tulbure, chiar aspect portelan

Gr III.
Conjucntiva e hiperemica
corneea cu aspect portelaniu, ulcerata si blefarospasm reflex.

Arsurile de regula sunt cu acizi sau baze:

HCl, H2SO4

Acizii ce vin in contact cu ochiul datorita lcarimarii reflexe duc la coagulare a proteinelor ca o reactie
de aparare si evolutie favorabila in comparatie cu arsurile cu baze care sub actiunea lacrimilor ( arsruri
cu var de ex) se dizolva si => distructii ale conjunctivei , corneei...etc.

Conduita terapeutica: tratam cu coliruri antibiotice, igiena locala, midriatice, AINS, unguient cu
antibiotice, injectii subconjunctivale cu gentamicina pt a grabi procesul de epitelizare. ( pt toate ...)....si
pansament.( gr III)
Arsurile cu baze sunt mai grave decat cele cu acizi.

79. Arsuri prin agenti fizici , chimici, actinice

Arsurile termice.
- in precesul muncii - lichide firbinti, corpi straini ferbinti , span.
Persoana reflex - inchide ochiul.=> arsuri la nivelul pleoapei
* toaleta unguient antibiotic, comprese reci.

La cojunctiva: decongestionante, atibiotice unguent , pansat.

La niv corneei: evol spre leucom corneean care daca este intr-un cadran supero-extern....etc unul din
cele 4 ----ramane cu tulbrari de camp vizual.
Daca e in axul ochiului => transplant de cornee.
O arsura la niveul corneei pt a vedea cum va fi evol bolii avand in vedere ca corneea se hraneste prin
vasele periferice, se face testul Amsler ( se ciupeste putin conjunctiva - daca sangereaza = evol buna,
daca nu sangereaza = evol grava spre leucom corneean.

Arsuri electrice: trasnet, electrocutare, depinde de poartea de intrare si iesire a curent electric.
Cu cat poarta de intrare e mai aproape de ochi => leziuni mai grave.

Conduita in afectari ale pleoapelor si conjunctivei, conreei sunt ca in cele chimce.

Daca intensitatea curentului a fost mai mare => cataracta patologica su opacifierea completa a
cristalinului care dupa tratam cu AIS/AINS treb operat.

Arsurile actinice prin UV/ IR.

Sunt de 3 grade.

Conduita terapeutice la fel ca si in cele chimice sau fizice adica:

Conduita terapeutica: tratam cu coliruri antibiotice, igiena locala, midriatice, AINS, unguient cu
antibiotice, injectii subconjunctivale cu gentamicina pt a grabi procesul de epitelizare. ( pt toate ...)....si
pansament.( gr III)

Injectia subconjunctivala cu gentamicina pt a favoriza videcare a mai repede si a nutri cornea.

80. Corpi straini intraoculari. ( nu treb la examen).

Complicatile sunt distructive, intereseaza globul ocualr.
Sideroza ( nescosi la timp)
Calcoza