MORFOLOGIA ȘI

HISTOLOGIA MUCOASEI
BUCALE

PATOLOGIE ORALĂ
CURS 1
 CAVITATEA BUCALĂ

• Cavitatea bucală (CB), structura şi funcţiile organelor ei reprezintă obiectul de

bază în programele de studiu ale medicilor stomatologi.
• CB - reprezintă porţiunea incipientă a tubului digestiv şi este spaţiul delimitat astfel:
• Anterior - de buze, dinţii frontali,
• Lateral - de obraji şi dinţii laterali,
• Inferior - de limbă şi planşeul bucal,
• Distal - de inelul limfoepitelial faringian,
• Superior- de, palatul dur şi moale.
 STRUCTURA MUCOASEI BUCALE
• Este variată şi se modifică în funcţie de starea fiziologică (sarcină, stări
menstruale, vârstă), cât şi de stările patologice (stomatite, boli generale etc.).
• Spre deosebire de alte mucoase, MB posedă anumite particularităţi, care
condiţionează anumite funcţii:
• • rezistenţă la factorii fizici, chimici, termici
• • descuamare sporită (a gingiei, palatului dur şi a limbii)
• • regenerare rapidă
• • senzorială
• • absorbantă
• • mobilitate mărită datorită stratului submucos în unele sectoare
 MUCOASA BUCALĂ ESTE ALCĂTUITĂ DIN 4
STRATURI:
• 1. EPITELIU PLURISTRATIFICAT, CARE, LA RÂNDUL SĂU, ARE 4 STRATURI
(DE LA SUPRAFAŢĂ SPRE PROFUNZIME):
• - Stratul cornos, keratinizat, cu un aspect nestructurat, alcătuit din straturi de keratină
• - Stratul granular, situat sub cel comos, care apare doar în prezenţa celui cornos
• - Stratul spinos compus din 7-8 rânduri de celule alungite
• - Stratul bazal sau germinativ, format din 1-2 straturi de celule bazale de formă cuboidă
sau alungită. Este situat pe membrana bazală.
• Epiteliul este separat de straturile subiacente prin membrana bazată.
• 2. MEMBRANA BAZALĂ
• Reprezintă o condensare a ţesutului
fundamental conjunctiv şi este alcătuită din
fibre de reticulină şi colagen ce se continuă în
stratul propriu-zis. Ea este alcătuită din 2
straturi
LAMINA LUCIDA - un strat de origine
proteică densă;
LAMINA DENSA - alcătuită din fibre de
colagen, numite fibre de ancorare.
• 3. MUCOASA PROPRIU-ZISĂ
• Este alcătuită din ţesut conjunctiv
prezentat prin substanţă intercelulară -
fibre şi celule (fibroblaşti, histiociţi,
celule plasmatice).
• Acest strat formează nişte papile de
joncţiune, care pătrund adânc în
epiteliu. Prin acest strat trec vase
sangvine, limfatice, nervi, glande mici -
salivare, sebacee.
• 4. STRATUL SUBMUCOS
• Este format din ţesut conjunctiv lax.
• Prin el trec vase sangvine şi limfatice de
un calibru mai mare.
• *Acest strat nu este prezent în toate
sectoarele şi anume în mucoasa gingiei,
palatul dur, partea dorsală a limbii.*
• Structura mucoasei diferă în diferite sectoare ale cavităţii bucale şi
prezintă anumite particularităţi în funcţie de zona pe care o acoperă.
• În unele sectoare, stratul epitelial este foarte gros (limbă, gingie, palatul
dur),
• În altele (buze, obraji) mai dezvoltat este stratul propriu-zis al mucoasei,
• Iar în regiunea plicii de tranziţie şi a planşeului bucal foarte bine este
dezvoltat stratul submucos.
 STRUCTURA MUCOASEI BUCALE ÎN DIFERITE SECTOARE
ALE CAVITĂŢII BUCALE

• MUCOASA BUZELOR
• BUZELE AU 3 ZONE:
• ROŞUL BUZEI - este zona de trecere de la piele la mucoasă acoperită cu epiteliu
pluristratificat, keratinizant. pe restul mucoasei buzei epiteliul nu se keratinizează.
• ZONA KLEIN - reprezintă linia de contact a buzelor, care trece direct în mucoasa
vestibulară şi cea jugală
• MUCOASA BUZEI – acoperă faţa internă, orală. Mucoasa buzelor tapetează
musculatura lor, iar sub mucoasă se află o mulţime de glande salivare mici, secretul
cărora poate fi observat dacă răsfrângem buza.
• MUCOASA JUGALĂ
• Are o culoare roz-pală şi este bogat vascularizată.
• Uneori pe suprafaţa ei putem observa o plică, o linie albicioasă, numită LINIA ALBĂ
JUGALĂ, care proeminează slab, dar care se poate şi keratiniza.
• Pe mucoasă, în dreptul dinţilor 1.7 şi 2.7, deasupra liniei albe, se poate observa o papilă,
deseori destul de pronunţată – orificiul canalului Stenon.
• Posterior, mucoasa jugală se continuă cu mucoas regiunii retromolare, numită comisura
intermaxilară.
• Uneori roşul buzei şi mucoasa obrajilor, preponderent zona posterioară, conţin câteva
glande sebacee, numite glandele Fordyce. În unele cazuri, ele formează conglomerate,
provocând senzaţii neplăcute pacienţilor.
• FRENUL BUZELOR
• Reprezintă 2 plici de mucoasă cu structură fibrilară ce unesc mijlocul vestibular
al buzelor de procesul alveolar.
• Uneori ele pot fi foarte scurte, fixându-se chiar la vârful papilei gingivale,
provocând patologii parodontale (migrarea şi mobilitatea dinţilor, distrucţia
osului şi formarea pungilor parodontale), diasteme şi treme.
• GINGIA, PALATUL DUR
• Mucoasa acestor sectoare nu are strat submucos, este fixată şi se keratinizează pronunţat.
• LIMBA
• este un organ muscular, care participă la masticaţie, sugere, deglutiţie şi determină gustul.
• Are 3 zone - vârf, corp şi rădăcină.
• Pe partea ei dorsală lipseşte stratul submucos, iar în regiunea rădăcinii sunt prezente acumulări
de ţesut limfoid, numite amigdalele linguale.
• Pe dorsul limbii sunt prezente 4 tipuri de papile linguale - filiforme, fungiforme, foliacee şi
circumvalate - la rădăcina ei.
• Faţa ventrală (inferioară) a limbii este acoperită cu o mucoasă foarte subţire, astfel încât uşor
se pot observa venele sublinguale. Pe linia mediană, mucoasa sublinguală formează o plică,
frenul lingual, care poate avea o grosime şi lungime diferită.
• La baza frenului, pe ambele părţi, sunt situate carunculele sublinguale - orificiile Warthon
(ducturi salivare).
CLASIFICAREA AFECTIUNILOR MUCOASEI BUCALE
CLASIFICAREA MODIFICĂRILOR MUCOASEI BUCALE
DUPĂ GAFAR ŞI ANDREESCU (1990)
 GINGIVOSTOMATITA ERITEMATOASĂ (ERITEMATO-PULTACEE,
CATARALĂ)
• DUPĂ EVOLUŢIA • DUPĂ ETIOLOGIE: • FORME CLINICE:
INFLAMAŢIEI:
Cauze generale: • Gingivită eritematoasă
• Eritemul simplu
• hormonale (pubertate, • Gingivită hiperplazică
• Eritemul cu alterări sarcină, menopauză), • Stomatita eritematoasă
epidermice
• febre eruptive,
• Eritemul cu eroziuni ale
• boli renale ,
epidermului
• boli hepatice (hepatite
cronice, crize hepatice),
• boli digestive (dispepsii).
 STOMATITE:

• 1. STOMATITE VEZICULOASE: • 2. STOMATITE VEZICULO-

PUSTULOASE (AFTOASE):

• HERPESUL • AFTELE BANALE CRONICE

RECIDIVANTE
• GINGIVO-STOMATITA HERPETICĂ
• STOMATITA AFTOASĂ:
• HERPES (ZONA) ZOSTER
• STOMATITA AFTOASĂ ACUTĂ
• VARICELĂ
• FEBRA AFTOASĂ
• STOMATITA AFTOIDĂ *
• 3. STOMATITA BULOASĂ: • 6. STOMATITA PRIN CARENŢE
• • Pemfigusul vulgar VITAMINICE.

• 4. GINGIVOSTOMATITA • 7. MANIFESTĂRI BUCALE ALE

ULCERO-NECROTICĂ. LEUCOZELOR:

• 5. INTOXICAŢIILE CRONICE CU • • Leucemia acută

METALE ŞI METALOIZI ŞI • • Leucemia cronică
MANIFESTĂRILE LOR BUCALE: • • Agranulocitoza
• • Intoxicaţia cronică cu plumb • 8. MANIFESTĂRILE BUCALE ÎN
• • Intoxicaţia cu mercur ANEMII.
• • Intoxicaţia cu bismut
• • Stomatita bismutică
• 9. MANIFESTĂRILE BUCALE ÎN 12. GLOSITE:
FEBRELE ERUPTIVE: • Limba neagră (păroasă, limba viloasă)
• Rujeolă • Limba geografică (glosită exfoliativă
• Rubeolă marginală)
• Scarlatină • Limba plicată (limba scrotală)
• 10. STOMATITE MICOTICE. • Glosită romboidală median
• 11. AFECŢIUNI CRONICE ALE
MUCOASEI CAVITĂŢII BUCALE:
• Leucoplazie
• Eritroplazie
• Lichen plan