SISTEMUL DIGESTIV

CAVITATEA ORALA
LP 7
 SISTEMUL DIGESTIV
Constituit din:

- TUBUL DIGESTIV (cavitatea orala → orificiul anal) alimentele

suferă procese de degradare mecanică şi chimică

- GLANDELE ANEXE (glande salivare, ficat, pancreas): prin

secreţiile lor participă la procesul de digestie
TUBUL DIGESTIV
Format din mai multe segmente:
• Cavitatea orală
• Faringe
• Esofag
• Stomac
• Intestin subțire
• Intestin gros
ORGANIZAREA TUBULUI
DIGESTIV
Anatomic:
• segmentul supradiafragmatic
• segmentul subdiafragmatic

Histologic :
• segmentul bucofaringian
• segmentul esofago-gastro-
intestinal
CAVITATEA ORALĂ
• împărţită prin arcadele dentare în 2
compartimente:
► VESTIBULUL BUCAL : între buze şi
arcadele dentare
► CAVITATEA ORALĂ PROPRIU-ZISĂ: în
spatele arcadelor dentare:
- limba
- dinţii
- ductele excretoare ale glandelor
salivare majore și minore
• Frâul buzei (superior şi inferior)
• Frâul limbii
• Tapetată de MUCOASA ORALĂ
CAVITATEA ORALĂ

Superior: bolta palatină

Inferior: planşeul bucal
Lateral: obrajii
Anterior: orificiul bucal
Posterior: istmul buco-faringian

• Inelul limfatic Waldeyer:

format din 4 amigdale:
palatină, linguală, faringiană şi
tubară
• INELUL LIMFATIC WALDEYER
- porţiunea posterioară a cavităţii
orale, în jurul orificiului de intrare în faringe,
constituit din :
• tonsilele (amigdalele) palatine - localizate la
intrarea în orofaringe, în fosele tonsilare
• tonsila (amigdala) faringiană - localizată pe
peretele superior al nazofaringelui
• tonsilele (amigdalele) tubare - dispuse pe pereţii
laterali ai nazofaringelui, în jurul orificiului
faringian al tubei auditive
• tonsila (amigdala) linguală - localizată în
porţiunea posterioară a limbii, pe faţa superioară
a acesteia
MUCOASA ORALĂ

• Origine ecto – mezodermică

• Tapetează întreaga cavitate orală: mucoasa palatului,
planşeului bucal, jugală, linguală, gingivală, labială
• Se continuă anterior cu tegumentul feţei, posterior cu
mucoasa faringelui
• Prezintă 2 varietăţi :
- mucoasa fixă (aderentă): palatul dur, gingia, limbă
- mucoasa mobilă – în restul cav. orale
Mucoasa orala - morfo – funcţional :

• Mucoasa de ACOPERIRE – la nivelul buzelor, obrajilor, feţei

ventrale a limbii, planşeului bucal, palatului moale; formată din
epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat şi lamina propria
(ţesut conjunctiv lax)

• Mucoasa MASTICATORIE – la nivelul gingiilor şi palatului dur

• Mucoasa SPECIALIZATĂ – pe faţa dorsală a limbii

 STRUCTURA HISTOLOGICĂ A
MUCOASEI CAVITĂŢII ORALE

● EPIT. STRAT. PAV NEKERATINIZAT:

-epit parakeratinizat: zonele expuse la fricţiuni permanente (gingia,
palatul dur) - parţial keratinizate

● CORIONUL – ţesut conj. subiacent epiteliului - formează papile

conjunctive (proiecţii ale acestuia în epiteliu)
-corion superficial (papilar): ţes. conj. lax, infiltrat cu limfocite, vase
de sânge şi nervi
-corion profund (subpapilar, reticular): tes. conj. dens cu lf, foliculi
limfoizi, vase, nervi, gl. salivare minore
Mucoasa orală de acoperire, buză, col. HE
BOLTA PALATINĂ
• PALATUL DUR 2/3 anterioare
- suport osos
- mucoasa masticatorie ( fibro-mucoasa palatină)

- epit stratificat pavimentos parakeratinizat (datorita fricţiunilor)

- corion: subțire, ţesut conjunctiv dens cu aspect neregulat
• VĂLUL PALATIN (PALATUL MOALE) 1/3 post
- lueta (cută musculo-fibroasă) şi stâlpii laterali
- acoperit de mucoasa orală propriu-zisă
MUCOASA
PALATULUI

• Ep – epiteliu stratificat pav parakeratinizat

• L – lamina propria = ţes. conj. dens
• B - os
• S - ţes conj. dens submucos
- prezenţa de rugae – denivelări transversale
 GINGIA

• Gingia = modificare adaptativă a

mucoasei bucale, ce acoperă osul
alveolar şi coletul dinţilor
• Epiteliu stratificat pav. parakeratinizat
• Zona de trecere între mucoasa orală şi
dinte = joncţiune dento-gingivală
• topografic şi funcţional gingia prezintă 3
zone:
- Gingia marginală sau liberă
- Gingia aderentă
- Gingia interdentară
• Şanţul gingival
- spaţiu de 2 mm între gingie şi dinte
- formează o barieră între flora
bacteriană orală şi ţes. conj. al gingiei
FUNCŢIILE MUCOASEI ORALE

• Funcţie de PROTECŢIE a structurilor subiacente faţă de mediul

înconjurător şi faţă de microorganisme

• Funcţie SENZITIVĂ pentru stimulii termici, tactili, dureroşi şi

perceperea sensibilităţii gustative

• Funcţie de SECREŢIE a salivei datorită glandelor salivare majore și

minore (incluse în corion); în cavitatea bucală se deschid ductele gl
salivare majore care secretă saliva

• Funcţie de PERMEABILITATE şi ABSORBŢIE SELECTIVĂ: administrarea

unor substanţe medicamentoase
 BUZELE - 2 plici musculo-membranoase
BUZELE STRUCTURA HISTOLOGICA
Ax musculo- • fibre musculare striate,
conjunctiv • țesut conjunctiv dens cu fibre elastice,
• glande salivare mici
Fața externă • Epiderm: epiteliu pavimentos stratificat keratinizat
• Derm: țesut conjunctiv lax + dens semiordonat
• glande sebacee, sudoripare și foliculi piloși
Fața internă • epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat,
• corion (lamina propria – țesut conjunctiv lax cu glande
salivare accesorii)

Marginea • linia normală de demarcație între mucoasă și pielea

liberă (roșul din vecinătate (trecerea de la epiteliu nekeratinizat la
buzei, keratinizat);
vermilion) • epiteliu pavimentos keratinizat sau parakeratinizat
subțire, corion bogat vascularizat;
• nu conține glande sebacee, sudoripare sau foliculi
piloși
Buza

• M – muşchiul
orbicular al buzei
• S – faţa externă
• O – faţa internă
• V - vermilion
• G - gl salivare
minore
Faţa externă (cutanată) – tegument subţire

▪Epiderm - epit pavimentos stratificat keratinizat - subţire

▪ Derm - ţes conjunctiv subjacent

- anexe tegumentare (foliculi piloşi, glande sebacee şi gl
sudoripare)
Buză, fața externă (piele), col. HE
Faţa internă (mucoasă sau
vestibulară) aparţine mucoasei
bucale
• Epit. strat. pav. nekeratinizat - mai
gros decât epit. de pe faţa
superioară
• Corion - conţine acini ai glandelor
salivare minore
Buză, fața internă (mucoasa labială), col. HE
Marginea liberă (vermilion)
- acoperită de teg
subţire, slab keratinizat, lipsit de
glande şi foliculi piloşi

- Joncţiunea dintre epiteliu şi ţes

conj subiacent intens ondulată pe
secţiunile histologice, datorită
papilelor dermice foarte bine
dezvoltate

- Dermul papilar : bine vascularizat,

capilarele situate aproape de
suprafaţa epidermului → culoarea
roz
 Buza - Marginea liberă
• Epiteliu pavimentos stratificat keratinizat
• Corion- foarte bine vascularizat
 Faţă externă Faţă internă
Epiteliu stratificat Epiteliu stratificat
pavimentos keratinizat pavimentos
Foliculi piloşi nekeratinizat
Glande sebacee Ţesut conjunctiv lax
Dermul
•Scheletul musculo-conjunctiv

• Orbicularul buzelor

• Ţesut conjunctiv de legătură

• Glande salivare minore

Buza Scheletul musculo-conjunctiv
- fibre musculare striate scheletale
LIMBA - Organ musculo-epitelial

LIMBA STRUCTURA HISTOLOGICA

Mucoasă epiteliu pavimentos stratificat

nekeratinizat, corion subțire;
pe fața dorsală prezintă papile gustative

Ax fibre musculare striate,

muscular glande salivare accesorii sero-mucoase,
țesut conjunctiv cu adipocite albe;
bogată vascularizație și inervație
 AXUL MUSCULO -
CONJUNCTIV
- mobilitate în timpul masticaţiei
şi vorbirii
- format din fibre musculare
striate scheletale orientate în
diferite direcţii = dg. de organ !
- între fibrele musculare există
acini ai gl salivare minore şi
celule adipoase

• Funcţiile limbii:
-
deglutiţie
- vorbire articulată
- receptor pt sensibilitatea
 MUCOASA LINGUALĂ
- Epiteliu stratificat pavimentos
- Corion

➢Faţa superioară (dorsală)

- neregulată: papile linguale
= mucoasa specializată

➢Faţa inferioară
- netedă
 Faţa inferioară (ventrală)
- netedă, transparentă

• Ep pav stratificat nekeratinizat

• Corion:
- ţes țes.conj bine vascularizat şi
inervat
Faţa superioară (dorsală)
- neregulată – papile linguale cu
rol mecanic şi senzitiv
= mucoasa orală specializată

• Papilele linguale
- hipertrofie adaptativă a mucoasei
linguale, cu rol mecanic şi senzitiv

Structura histologică a
papilelor
- ax central (corion): conj-vasc
- ep. de acoperire : ep. pavimentos
stratificat
 Papilele gustative
• Formate dintr-un ax de țesut conjunctiv lax, acoperit de
epiteliu pavimentos stratificat
După formă, se clasifică în:
• Papile filiforme – cele mai numeroase, dispuse în 2/3
anterioare ale limbii; au epiteliu pavimentos stratificat
keratinizat, fără muguri gustativi
• Papile fungiforme – la vârful și pe marginile laterale ale
limbii; prezintă 1-5 muguri gustativi la nivelul suprafeței
apicale
• Papile foliate – pe marginile laterale, în zona posterioară a
limbii, slab dezvoltate la om; suprafață plată, despicături
adânci, cu versanți la nivelul cărora se găsesc muguri
gustativi
• Papile circumvalate – dispuse în “V”; cele mai mari papile
gustative (diametrul până la 3 mm); prezintă șanțuri în jur,
la baza cărora se deschid glandele seroase von Ebner
 Mugurul gustativ

Comunică cu spațiul exterior prin porul gustativ.

Tipuri celulare:
• Celule gustative – cele mai numeroase, groase,
palide, cu microvili
• Celule de susținere – subțiri, mai întunecate, cu
microvili
• Celule intermediare – fără microvili
• Celule bazale – cu potențial regenerativ
Pe secţiunile histologice

- formaţiuni ovoidale
- palid colorate
- în grosimea epiteliului

- prezintă:
◦ pol bazal aşezat pe m.b.
epitelială
◦ extremitate apicală ce se
continuă cu
◦ canalul gustativ -canal
intraepitelial
◦ porul gustativ
 SENZAŢIILE GUSTATIVE
mugurii gustativi :
• vârful limbii - gustul dulce
• regiunile laterale şi postero-laterale: gustul sărat şi acru
• de la nivelul papilelor caliciforme - gustul amar

Stimulii: sărat, dulce, acru, amar

Umami (gustul anumitor aa; aa L-glutamat -

responsabil pt gustul umami

glutamatul monosodic adăugat în anumite

alimente pt intensificarea gustului acestora,
stimulează receptorii “umami”

Capacitatea de a distinge diferite gusturi este

determinată genetic

Percepţia gustativă este asigurată şi de organul

olfactiv: percepţia gustului este atenuată la
persoanele cu congestie nazală