Universitatea TITU MAIORESCU

FACULTATEA DE MEDICINA

Specializarea ASISTENȚĂ MEDICALĂ

GENERALĂ

Disciplina
FARMACOLOGIE
LUCRARI PRACTICE

Semestrul I

An univesitar 2020 – 2021

 Cuprins LP
5
1. Forme medicamentoase
lichide

2. Forme medicamentoase
gazoase

3. Exerciții de receptură a diverselor forme farmaceutice.

2
 FORME MEDICAMENTOASE lichide și
gazoase
FORME MEDICAMENTOASE
LICHIDE
 Definiţie:sunt forme farmaceutice constituite dintr-un mediu de dispersie
fluid (solvent) in care se găsesc dispersate substanţe active solide lichide sau
gazoase.

 Avantajele formelor lichide: efect terapeutic prompt, administrare

controlabilă, este o formă accesibilă
copiilor.
 
 Dezavantajele formelor lichide: gustul, mirosul neplăcut se simt mai uşor,
volumul mare, pot apare reacţii de incompatibilitate (precipitare,
efervescenţă, de culoare).

3
Clasificare

 după complexitate sunt simple cu o singură substanţă

activă şi compuse sau amestecuri, mixturi.

 după gradul de omogenitate sunt soluţii omogene şi

dispersii eterogene.

 după modul de preparare: soluţii, emulsii, suspensii şi

soluţii extractive.

 după natura solventului: apoase, alcoolice şi

uleioase.
4
 după calea de
administrare :

1. forme lichide pentru uz extern

2. forme lichide pentru uz extern cu întrebuinţări speciale
3. forme lichide pentru uz intern
4. forme lichide pentru administrare parenterală
5. ceaiuri, soluţii extractive, extracte.

5
 1. FORME LICHIDE PENTRU UZ EXTERN

 1.1. Soluții pentru uz extern (solutio)

 1.2. Suspensii pentru uz extern (suspensio)

 1.3. Emulsii pentru uz extern (emulsio)

6
1.1. Soluții pentru uz extern (solutio)
 sunt utilizate pentru aplicare pe tegumente şi mucoase pentru badijonare,
comprese, fricţiuni, spălături. Conţin substanţe active dizolvate in
următorii solvenţi: apă distilată (Aqua destillata), alcool diluat (Alcoholum
dilutum) şi ulei de floarea soarelui (Oleum Helianthi).

 Uneori se poate adăuga şi glicerol pentru a creşte aderenţa de tegumente.

 Prescrierea formelor lichide magistrale – este necesar să cunoaştem

concentraţia substanţei active şi cantitatea totală (in funcţie de suprafaţa
pe care se aplică): 30-50 g pentru faţă, 100-150 g pentru frecţii, 200 g
pentru comprese, 300-1000 g pentru spălături.

7
Să prescriem soluţie apoasă de Rivanol 1 ‰ in cantitate de 500,0 g pentru spălarea plăgilor
infectate şi o soluţie alcoolică cu Acidum salicylicum 3% pentru badijonarea leziunilor micotice,
in cantitate de 50,0 g.

Rp/ Rivanoli 0,5 g

Aquae destillatae ad 500,0 g
M.f. sol.
D.S. extern pentru spălături

Rp/ Acidi salicylici 1,5 g

Alcoholi diluti ad 50,0 g
M.f. sol
D.S. extern, pentru badijonare

8
1.2. Suspensii pentru uz extern (suspensio)

 conţin substanţe insolubile, care se dispersează in apă

sau ulei.
 mai conţin şi agenţi de vascoyitate (metilceluloza,
gelatina, glicerina, macrogoli).
 Necesită agitare inainte de aplicare, numindu-se mixturi
agitande. Substanţele insolubile care intră in compoziţie
sunt oxidul de zinc, amidonul, talcul.
 Se prescriu ca şi soluţiile pentru uz extern.

9
Să prescriem o suspensie pentru uz extern cu talc şi oxid de zinc aa 25%.

Rp/ Talci
Zincii oxydi aa 25,0 g
Gliceroli
Aquae destillatae aa ad 100,0 g
M.f. susp.
D.S. ext pe tegumente
( A se agita inainte de intrebuinţare!)

10
1.3. Emulsii pentru uz extern (emulsio)
 sunt preparate cu aspect lăptos
 obţinute prin dispersarea a 2 lichide nemiscibile, unul
apos şi altul uleios,
 cu ajutorul emulgatorilor de tip A/U sau U/A.
 Se agită inainte de aplicare.

11
2. FORME LICHIDE PENTRU UZ EXTERN CU
INTREBUINȚĂRI SPECIALE
 2.1. Picăturile pentru ochi (colire, oculoguttae)

 2.2. Picăturile pentru nas (rhinoguttae)

 2.3. Picăturile pentru urechi (otoguttae)

 2.4. Gargarismele sau apele de gură

 2.5. Clismele

12
 2.1. Picăturile pentru ochi (colire,
oculoguttae)
 se pot prezenta sub formă de soluţii, emulsii sau
suspensii
 care se aplică in sacul conjunctival, cate 1-3 picături
odată
 in tratamentul conjunctivitelor, iridociclitelor sau
pentru examenul fundului de ochi.
 trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie
sterile şi să fie izotone şi izohidre cu lichidul lacrimal.

13
 Pentru prescrierea colirelor magistrale trebuie să
cunoaştem concentraţia substanţei active, cantitatea
totală care este de 10 g şi solventul, care diferă in
funcţie de concentraţia substanţei active.
 Astfel, dacă concentraţia acesteia este mai mică sau
egală cu 1% se foloseşte Solvens pro oculoguttae, un
lichid foarte asemănător cu lichidul lacrimal care
conţine fenilmercuriborat, un antiseptic.
 Dacă concentraţia substanţei active este mai mare decat
1% se foloseşte apa distilată. La Subscriptio totdeauna
vom scrie “M.f. oculoguttae” pentru a fi preparat steril.

14
Să prescriem 2 colire: unul cu pilocarpină 1% şi unul cu azotat de argint 1,5%.

Rp/ Pilocarpini hydrochloridi 0,1 g

Solventis pro oculoguttae ad 10,0 g
M.f. oculoguttae
D.S. in sacul conjunctival 3X1 pic pe zi.

Rp/ Argenti nitratis 0,15 g

Aquae destillatae ad 10,0 g
M.f. oculoguttae
D.S. in sacul conjunctival 3X1 pic pe zi.

Există şi colire tipizate de ex. colir cu sulfacetamidă 10%.

15
2.2. Picăturile pentru nas (rhinoguttae)
 se administrează in fiecare nară pentru
decongestionarea mucoasei nazale in rinite sau sinuzite.
 De obicei, se folosesc substanţe vasoconstrictoare (cu
excepţia nou-născuţilor la care in scop decongestionant
se prescrie intotdeauna ser fiziologic).
 Pentru prescriere este necesar să se cunoască
concentraţia substanţei active, cantitatea totală care
este de 10 g şi solventul care este apa distilată.

16
Să prescriem soluţie de efedrină 1% pentru decongestionarea mucoasei nazale.

Rp/ Ephedrini hydrochloridi 0,1 g

Aquae destillatae ad 10,0 g
M.f. rhinoguttae
D.S.in fiecare nară 3x1 pic/zi.

17
2.3. Picăturile pentru urechi (otoguttae)
 pot fi preparate cu apă, ulei sau amestecuri, cu sau fără
glicerină.

 Trebuie să aibă u pH de 5-7,5. Există o soluţie pentru

urechi tipizată Boramid.

18
2.4. Gargarismele sau apele de gură
 forme lichide, care după intrebuinţare se expulzează
fără să fie inghiţite.
 Sunt soluţii care conţin substanţe active cu acţiune
antiseptică, dezinfectantă, dezodorizantă dizolvate in
apă, alcool sau amestecuri.
 Există preparate tipizate, fie gata preparate, fie
concentrate care se diluează in momentul utilizării. De
obicei din acestea se dizolvă 1-2 linguri in . pahar cu
apă. Ex.
Lysterine.

19
 Alte forme lichide asemănătoare sunt: dușurile buco-
faringiene - soluţii apoase administrate in jet sub
presiune cu ajutorul unui dispozitiv adecvat (pară de
cauciuc, seringă, canulă pusă in legătură cu un irigator).
 Colutoriile sunt soluţii de consistenţă siropoasă,
vascoasă pentru badijonarea cavităţii bucale, gingiilor,
faringelui. Excipientul este un amestec hidroglicerinat.
Aceste soluţii formează un inveliş protector, ce
favorizează contactul prelungit al substanţelor
medicamentoase cu mucoasa pe care au fost aplicate
(ex. glicerina boraxată 10%).

20
 2.5. Clismele
 conţin substanţe medicamentoase care se introduc pe
cale rectală in scop diagnostic, terapeutic sau
evacuator.

 Ca solvenţi se folosesc apa, glicerina, amestecuri, ulei,

etc. In scop terapeutic se folosesc in tratamentul
colitelor ulceroase, iar in scop diagnostic pentru
irigografie, irigoscopie.

21
 Cuprins LP
6
1. Forme medicamentoase
lichide

2. Forme medicamentoase
gazoase

3. Exerciții de receptură a diverselor forme farmaceutice.

22
 3. FORME LICHIDE PENTRU UZ INTERN
 După natura solventului sunt apoase, uleioase sau alcoolice. După modul de
preparare sunt soluţii, emulsii şi suspensii.

 3.1. Picături pentru uz intern (gutta, guttae)

 3.2.Poțiunile

 3.3.Suspensii pentru uz intern

 3.4.Emulsii pentru uz intern

23
3.1. Picături pentru uz intern (gutta, guttae)
 sunt soluţii care conţin substanţe active dizolvate intr-un solvent adecvat.
Se introduc intr-o linguriţă cu zahăr, compot dulceaţă, miere sau pe un cub
de zahăr sau pe un miez de paine, pentru a masca gustul neplăcut al
substanţelor active.
 Pentru prescriere trebuie să cunoaştem numărul de picături dintr-un gram
de soluţie.
 Doza unitară a substanţei active se include in 1 g sau 0,5 g de soluţie.
Cantitatea totală este cuprinsă intre 10,0 şi 30,0 g . Numărul de picături
dintr-un gram de soluţie diferă in funcţie de natura solventului. Pentru
soluţiile apoase (cu apă distilată) 1 g soluţie are 20 picături, iar pentru
soluţiile alcoolice 55-60 de picături.

24
 Să prescriem picături pentru uz intern cu Atropini sulphas D.U. = 0,0005
g.
 1 g sol …………20 pic…………….0,0005 g

 10 g sol ……………………………..X
 X= 10x 0,0005 g = 0,005 g Atropini
sulphas

Rp/ Atropini sulphatis 0,005 g (miligrammata quinque)

Aquae destillatae ad 10,0 g
M.f. sol
D.S. intern, 3X20 pic/zi pe un cub de zahăr
S-a scris cantitatea şi in litere, deoarece atropina este o substanţă toxică !

25
 3.2. Poțiunile
 sunt forme destinate administrării pe cale orală cu
lingura la adulţi şi cu linguriţa la copii.
 In afară de substanţa sau substanţele active conţin
edulcoranţi in proporţie de 10-30% din cantitatea totală,
iar solventul este apa distilată.
 Pentru prescriere trebuie să cunoaştem că doza unitară
D.U. se include intr-o linguriţă la copii şi intr-o lingură la
adulţi.
 O linguriţă conţine 5 g soluţie, iar o lingură 15 g soluţie.
 Se prescriu 10-20 linguri la adult şi 20 linguriţe la copii.

26
 Edulcoranții sunt substanţe cu rol corectiv, folosite pentru ameliorarea gustului
necorespunzător al substanţelor active. Se folosesc:
 a) ape aromatice – soluţii diluate de uleiuri volatile, reprezentand reziduurile care
răman la distilarea plantelor ce conţin uleiuri volatile. Ex.apă de mentă, de
scorţişoară.
 b) Siropurile - sunt soluţii dulci. Se folosesc Sirupus simplex, adică apă cu zahăr
67%, siropuri aromate: Sirupus citrici (de lămaie), Sirupus aurantiorum (de
portocale), Sirupus codeini (un sirop medicamentos).
 c) Limonadele gazoase – soluţii acre conţin compuşi gazoşi, efervescenţi. Se folosesc
in cazul prescrierii bromurilor. Ex. Solutio effervescens, Solutio magnesii
citras.
 d) Mucilagiile – sunt soluţii coloidale vascoase cu rol corectiv şi de protecţie. Din
punct de vedere chimic sunt glucide cu structură poliuronică. Formează o peliculă
fină pe suprafaţa mucoasei tubului digestiv, protejand-o de efectul iritant al
substanţei medicamentoase. Ex. Mucilago gummi arabici – un lichid gălbui
opalescen, produs natural de exsudaţie al arborilor din specia Accacia; Mucilago
gummi arabici diluti, Mucilago methylcelulosi. Sunt necesare cand se prescrie
cloralhidrat.
 e) Glicerolul sau glicerina – se foloseşte pentru prescrierea poţiunilor cu ioduri.

27
Să prescriem o poţiune pentru copii cu Aminophenasonum D.U.= 0,1 g şi Phenobarbitalum
natricum D.U.= 0,01 g.

Rp/ Aminophenasoni 2,0 g

Phenobarbitali natrici 0,2 g
Sirupi simplicis 30,0 g
Aquae destillatae ad 100,0 g
M.f.solutio
D.S. intern. o linguriţă la 6 ore.

Calculele :
1 linguriţă …….5 g sol…….0,1 g Aminophenasonum……0,01 g Phenobarbitalum
20 linguriţe …..100 g sol……………..X…………………………….Y
X= 20 x 0,1 g= 2,0 g Aminophenasonum
Y = 20 x 0,01 g = 0,2 g Phenobarbitalum

28
Un exemplu de poţiune pentru adulţi cu Natrii bromidum, Kalii brobidum, Ammonii bromidum
aa D.U. = 0,3 g. Fiind vorba de bromuri vom folosi ca edulcorant intotdeauna o limonadă
gazoasă.

Rp/ Natrii bromidi

Kalii bromidi
Ammonii bromidi aa 3,0 g
Solutionis effervescetis 15,0 g
Aquae destillatae ad 150,0 g
M.f.solutio
D.S. intern 3X1 linguri pe zi.

Calculele :
1 lingură…..15 g sol…………0,3 g NaBr/ KBr / NH4Br
10 linguri…..150 g sol ………….X
X = 10 x 0,3 g = 3,0 g NaBr/ KBr / NH4Br

29
 3.3. Suspensii pentru uz intern
 se prescriu ca şi poţiunile.
 Conţin substanţe insolubile in solvent, dar şi agenţi de
vascozitate ca metilceluloza, mucilagul de gumă
arabică.
 Necesită agitare inainte de intrebuinţare.

30
 3.4. Emulsii pentru uz intern

 sunt preparate cu aspect lăptos obţinute prin dispersarea a 2

lichide nemiscibile.
 Omogenizarea se obţine cu ajutorul emulgatorilor.
 Emulgatorii sunt substanţe tensioactive care reduc tensiunea
superficială la nivelul suprafeţei de contact intre cele 2 faze
şi permit o bună omogenizare a preparatului.
 Aceste emulsii mai conţin şi agenţi de vascozitate, de ex.
mucilag de gumă arabică.
 Emulsiile pentru uz intern sunt totdeauna de tip U/A, ca
emulgatori folosindu-se Sorbi macrogoli oleas, PEG-uri.

31
4. FORME LICHIDE PENTRU ADMINISTRARE
PARENTERAL
 4.1.Injecțiile Ă

 4.2.Perfuziile

32
 4.1. Injecțiile
 sunt preparate farmaceutice sterile şi apirogene, obţinute pe cale industrială.
Prin filtrare şi sterilizare se indepărtează impurităţile din soluţie şi
microorganismele.
 Soluţia injectabilă este condiţionată in fiole, flacoane sau seringi preumplute.
 Fiolele sunt recipiente de sticlă prevăzute cu o prelungire in care se introduce
o singură doză dintr-un medicament.
 Substanţele active conţinute se prezintă ca soluţii adevărate, emulsii sau
suspensii.
 Ca solvenţi se folosesc apa distilată sau bidistilată, uleiuri vegetale, solvenţi
sintetici, rareori solvenţi anhidri (propilenglicol). Pentru preparatele cu
acţiune prelungită se folosesc solvenţi anhidri, miscibili cu apa sau uleiul,
soluţii de macromolecule - gelatină, carboximetilceluloză sodică,
polivinilpirolidona, dextran, alginat de sodiu.
 Flacoanele sunt recipiente de sticlă prevăzute cu un dop de cauciuc şi uneori
armătură metalică. Pot conţine soluţii, emulsii, suspensii sau substanţe active
sub formă de pulbere care se dizolvă extemporaneu.
 Se prescriu după regulile de la preparatele tipizate. 33
De exemplu, vom prescrie Xilină fiole 1% pentru anestezia prin infiltraţie.

Rp/ Xilină f 1% a 10 ml
Nr. II
D.S. suo nomine

Cind prescriem flacoane care conţin pulberi ce se dizolvă extemporaneu ( ex tempore ),

trebuie să precizăm şi dizolvantul.

Rp/ Oxacilină, flac. 0,25 g

Nr.XX
D.S. i.m. 4X1 flac. pe zi
#
Rp/ Apă distilată , f 10 ml
Nr.XX
D.S. pentru dizolvare

34
 4.2. Perfuziile
 sunt soluţii sterile, apirogene care se administrează
intravenos in cantitate mare (250, 500, 1000 ml), in
ritm lent, picătură cu picătură, cu ajutorul aparatului
de perfuzie.
 Nu pot fi decat soluţii adevărate, deoarece emulsiile
provoacă embolie.
 Se condiţionează in flacoane sau pungi de plastic.
 Se intrebuinţează pentru restabilirea echilibrului
hidroelectrolitic, ca inlocuitori de plasmă, pentru
introducerea unor medicamente care se elimină prea
repede, in scop
nutritiv.

35
36
5. CEAIURI, SOLUȚII EXTRACTIVE, EXTRACTE
 5.1.Ceaiurile

 5.2.Soluțiile extractive

 5.3.Extractele

37
 5.1. Ceaiurile
 se numesc oficinal Species.
 Sunt amestecuri de plante uscate şi mărunţite din
care bolnavul işi prepară singur medicamentul. Se
comercializează prin unităţile PLAFAR, se eliberează
la cerere.
 Intr-un ambalaj există 50-100 g de produs, din care se
utilizează o lingură (conţine 5 g) la . l apă (250 ml).
 Se consumă ad libitum.
 Plantele conţin principii active cu efect slab.
Exemple: Ceai hepatic. Ceai laxativ, Ceai gastric,
etc.

38
39
 5.2. Soluțiile extractive
 sunt preparate lichide obţinute prin extracţie unopr
droguri vegetale cu ajutorul unui solvent.

 Din punct de vedere al solventului pot fi apoase şi

alcoolice.

40
 a) Soluțiile extractive apoase – după modul de preparare se clasifică in
3 grupe: infuzii, decocturi şi macerate.

 -Infuziile (Infusum) se prepară conform modului prevăzut de

farmacopee astfel:
 plantele uscate şi mărunţite se amestecă cu apă clocotită, se lasă in
contact 30’ sub un
capac,
 apoi se filtrează. Soluţia călduţă obţinută este o infuzie. Infuzarea este o
metodă de obţinere a
 prerparatelor oficinale cu efect expectorant.

41
Ex. infuzie din Ipecacuanhae radix - se folosesc 0,5 g plantă la 150,0 g apă. Se
administrează 3-4 linguri pe zi.

Rp/ Infusii Ipecacuanhae radicis 0,5 g/150,0 g

D.S. intern 3 X 1 linguri pe zi.

O altă infuzie este din Primulae radix, din care se folosesc 4,0 g la 150,0 g apă.
Rp/ Infusii Primulae radicis 4,0 g/150,0 g
D.S. intern 3 X 1 linguri pe zi.

42
 -Decocturile (Decoctum) se prepară conform
farmacopeei astfel: plantele uscate şi mărunţite se
fierb 30’, apoi se filtrează şi se reconstituie cu apă pană
la volumul iniţial de soluţie. Se foloseşte această
metodă pentru extragerea principiilor active din plante
mai cornoase.

 -Maceratele (Maceratum) sunt soluţii extractive apoase

care se obţin prin contactul plantei cu apa la
temperatura camerei timp de ore sau zile. Pentru
extragerea mucilagiilor extracţia durează cateva ore.

43
 b)Soluțiile extractive alcoolice sunt tincturile şi vinurile medicinale.
 Tincturile sunt soluţii hidroalcoolice obţinute din plante uscate şi
mărunţite. Se obţin prin macerare sau percolare (ultimul procedeu
permite obţinerea picătură cu picătură intr-un vas special numit
percolator, prin care de sus in jos circulă alcoolul). Se pot utiliza ca
atare sau pentru obţinerea altor medicamente. Prescrierea se face după
regulile de la oficinale.

Rp/ Ticturae Valerianae 25,0

g
D.S. intern 3 X 20 picături pe
zi

 Vinurile medicinale – se obţin prin fermentarea alcoolică a glucozei.

Conţinutul in alcool este redus (12-16%). Se folosesc la convalescenţi,
pentru stimularea apetitului. Ex. Vin tonic, cu efect
roborant.

44
 5.3. Extractele
 sunt forme oficinale care se obţin prin concentrarea soluţiilor
extractive pană la o anumită consistenţă, prin evaporarea solventului.
Pot avea diferite consistenţe in funcţie de cantitatea de solvent
rămasă.
 - fluide (fluidum) sunt asemănătoare cu tincturile. Extractum Seccalis
cornuti fluidum se foloseşte ca hemostatic uterin in tratamentul meno–
şi
metroragiilor.
 - moi ( spissum) conţin 20 % solvent. Ex. Extractum Valeriane spissum
folosit pentru prepararea pilulelor cu efect
sedativ.
 - uscate (siccum) conţin numai 5% solvent. Ex. Extractum Belladonnae
siccum se foloseşte pentru efect antispastic, antisecretor, intrand in
compoziţia pilulelor, supozitoarelor, pulberilor
dozate.

45
46
 FORME MEDICAMENTOASE lichide și
gazoase
FORME MEDICAMENTOASE
GAZOASE
 Sunt gaze, lichide volatile şi aerosoli.
 Gazele se administrează inhalator cu ajutorul aparatului de narcoză. De ex.
protoxidul de azot se livrează in cilindri de oţel sub presiune (54 atm). Are
punct de fierbere – 89 0C.
 Lichidele volatile sunt anestezicele generale (halotan, eter etilic) sau
uleiuri volatile (ulei de mentă, eucalipt)
 Aerosolii (spray-urile) sunt sisteme heterogene constituite dintr-un mediu
de dispersie gazos in care se dispersează substanţe active lichide sau solide.
Sunt de 2 tipuri: aeroemulsii sau ceţuri (substanţa activă este lichidă) - ex.
Codecam, Berotec şi aerosuspensii sau fumuri (substanţa activă este solidă) -
ex. Cromoglicat disodic.
47
48
49
50