CLASIFICAREA FORMELOR FARMACEUTICE

În funcție de forma fizică

1. Forme farmaceutice solide:

 Pulberi: obținute prin fragmentarea fină a medicamentului (magistral/industrial)
o Avantaje: suprafață mare de contact cu sucurile digestive; permit amestecul
omogen
o Dezavantaje: conservare dificilă (tot prin suprafața mare de contact cu mediul); la
administrarea per os nu se poate evita gustul neplăcut; nu se pot administra astfel
substanțe higroscopice (rețin multă apă) sau amestecuri eutectice (substanțe
solide, care amestecate, devin lichide).
o Clasificare:
 În funcție de compoziție:
 Simple
 Compuse
 În funcție de origine:
 Naturale:
o Vegetale – specii
o Animale – pulberi de organ (hipofiză, tiroidă)
o Minerale – săruri (NaHCO3, CaCO3, etc.)
 Sintetice
 În funcție de dozarea formei de prezentare:
 Nedivizate – pulberi la borcan cu o linguriță sau unitate de măsură
 Divizate:
o Plicuri (ex. SMECTA) – minim 200mg
o În capsule
 În funcție de organul țintă:
 Uz intern
 Uz parenteral (dupa reconstituire)
 Uz extern:
o Cosmetice
o Cataplasme (medicamentase) – în scop emolient și decongestiv
 Capsule = învelișuri pentru pulberi, dar la care se pot adăuga amestecuri eutectice,
lichide, substanțe higroscopice (pentru perle);
Pot fi:
o Amilacee (preparate magistrale)
o Gelatinoase:
 Operculate – 2 cilindri cu capete rotunjite
 Perle – perete continuu
Cele operculate sau perlele pot avea înveliș de gelatină keratinizată – pentru
protecția conținutului împotriva HCl
o Spansule – capsule cu granule gastrosolubile sau enterosolubile (cu absorbție
rapidă, respectiv întârziată)
 Pilule, comprimate, granule: obținute prin modelare și presare, cu adaos de
excipienți, acoperite sau nu de înveliș
o Excipienți: substanțe fără acțiune farmacologică/farmacodinamică (ex. talc,
cretă). Tipuri de excipienți:
 De volum
 Agreganți
 Dezagreganți (pt. efervescență = amestec de ac. Citric și NaHCO3)
 Edulcoranți și aromatizanți (pentru gust și miros plăcut)
 Coloranți
 o Pilule = formă farmaceutică obținută în farmacie (dezavantaj – dozare inexactă)
o Comprimate = formă farmaeutică obținută în industrie
 Avantaje:
o Dozare exactă; dimensiuni mici, costuri foarte mici
o Pot fi realizate în diverse forme și culori; se pot inscripționa
 Dezavantaj: dozare standardizată, nu se pot obține exact alte doze decât cele
prevăzute de industrie
 Tipuri de comprimate:
o Drajeu
o Cp. Filmate
o Cp. orodispersabile
o Cp. efervescente
o Cp. cu administrare parenterală – în flacoane de sticlă; se dizolvă cu
solvent steril
o Cp. cu administrare externă - Cloramina
o Cp. cu administrare vaginală
o Cp. cu administrare subcutanată (grefă) – matriță inertă + hormon sexual
o Cp. retard – abs. întârziată prin poziționare în mozaic sau straturi a
substanței active
o Microcomprimate pentru antibiogramă
o Granule = formă farmaceutică obținută prin presare; au dimensiun mici și mult
zahăr; se folosesc în pediatrie, alopatie, homeopatie
 Alte forme solide:
o Pastile – pentru supt, cu conținut crescut în zahăr
o Ciocolate –Cavit, Lecitină
o Supozitoare – pentru mucoase; excipient: unt de cacao; care are proprietatea de
a se lichefia la temperatura organismului.
 Rectale- cele mai folosite
 Intrauretrale – bujii
 Intravaginale – ovule
 Otice - otoconii
o Creioane
 Nazale
 Hemostatice (Al2(SO4)3)
 Cu AgNO3 – cauterizant și dezinfectant

2. Forme farmaceutice semisolide:

 Unguente:
 Excipienți caraceristici (mediu de dispersie):
 Naturali:
 Solizi – parafină, cetaceu, ceară galbenă, ceară albă, untură de porc
(axungia)
 Semisolizi – lanolină (produsă de gl sebacee ale oilor); este parțial
miscibilă cu apa; vaselina albă
 Lichizi – ulei de floarea soarelui, soia, pește
 Sintetici: plastibază, tween, silicon
 Faza dispersată – omogenă sau heterogenă
 Tipuri de unguente:
 Suspensie – faza dispersată este solidă (dacă faza dispersată>25%=pastă –
ex jecozinc)
 Emulsie – 2 lichide nemiscibile:
o Apă în ulei
 o Ulei în apă
o Pentru a nu se separa se fol emulgatori (dacă au>10%H2O=creme)
 Soluție
 Pomadă – cremă cu sucuri de fructe
 Geluri – baza = MACROGOL (polietilenglicol)
 Cerate labiale – rujuri, strugurel
 Săpunuri medicinale – săruri de acizi grași cu Na (solid) sau K (lichid)
 Emplastre – săpunuri, ceruri, rezine pe suport steril (plasturi). TDDS
 Liniment – aplicate prin fricțiune.

3. Forme farmaceutice lichide:

 Apoase – au ca solvent apa (pentru formele cu administrare parenterală - distilată,
sterilă, apirogenă)
 Soluții nezaharate
o Administrare internă
 Trebuie să aibă un anumit pH (5-7) și să nu aibă precipitate
 Se măsoară la greutate (g) sau cu lingurițe standardizate sau nu
5 ml H2O = 5 g; 5 ml ulei = 4,5 g; 5 ml sirop simplu = 6,6 g
1 lingură = 3X 1linguriță
o Administrare parenterală
 Tb sa aibă un pH de 5-7; pt calea IV, pH=7,4, izotone; se măsoară în
unități de volum și UI
Formele efective de administrare
 Fiola = formă de condiționare din sticlă inertă = Ampulă,
 Flaconul – mono sau multidoză, din sticlă sau plastic
 Punga - mono sau multidoză, din plastic, se pot atașa la
perfuzoare 1 ml H2O = 20 picaturi
 Seringi preumplute
 Pen-uri
o Administrare externă = Spălături
 Tegumente
 Mucoase
 Nazală – rhinoguttae
 Oculară – oculoguttae (colir)
 Otică – otoguttae
 Bucală:
o Gargarisme
o Dușuri bucofaringiene (sol cu presiune)
o Colutorii – sunt vâscoase, se utilizează pe bețișor cu vată prin
badijonare
 Vaginală – spălături vaginale
 Rectală – clisme (evacuatorii, medicamentoase, nutritive)
 Soluții zaharate:
o Sirop – minim 40%zahăr; din sirop simplu (64%zahăr), nu se degradează
o Poțiune – max. 20% sirop simplu; se alterează ușor (3 zile)
o Limonade – zahăr + excipient efervescent, în sticle cu perete gros
 Suspensii – se pot administra intern, extern, parenteral (cu particule de max 10μ)
 Alcoolice
 Se fol alcool etilic medicinal, cu rol antiseptic,
 VINURI MEDICINALE (stim secr gastrică),
 OȚETURI MEDICINALE
 Uleioase
 Ulei de ricin, ulei de pește – utilizate ca atare,
  Sau ca solvenți – măsline, parafină, floarea soarelui, soia
 Se administrează intern, extern (masaj), parenteral
o Soluții extractive și extractele
 Soluții extractive: din fragmente de plante (specii) + solvenți + apă, alcool, ulei:
 Hidrolate
Metode de obținere:
 Macerare
 Infuzare (apă fiartă + specii, lăsate 30')
 Decoct (fierbere specii 30')
 Alcoolice, tincturi – amare, gențiana
 Macerare
 Percolare (prin percolator)
 Uleioase: utilizate în cosmetică
 Extracte: din soluții extractive, prin eliminarea apei sau a altui solvent:
 Lichide
 Moi (max 20% solvent)
 Uscate (max 5% solvent)

4. Forme farmaceutice gazoase:

 Aerosoli
 Mediul de dispersie – lichid volatil
 Faza dispersată:
o Particule de lichid = cețuri
o Particule solide = fumuri
 Gaze anestezice