Ingrijirea calificata a bolnavului cu

nevoi nutritionale speciale

Dr. Savulescu Florin –Sectia Chirurgie II

Intubatia gastrointestinala
 Definitie: Insertia unui tub de cauciuc sau plastic in
stomac, duoden sau intestin. Tubul putand fii
introdus prin :
 Nas

 Gura

 Perete abdominal
 Clasificarea Sondelor pentru intubatia
gastrointestinala
 Sonde nazogastrice
 Sonde nazoenterice pentru decompresie
 Sonde nazoenterice pentru alimentatie
Sondajul Nazogastric - Indicatii
 Decompresia stomacului (eliminarea gazelor sau fluidelor)
 Lavajul stomacului in ingestia de substante toxice

 In scop diagnostic pentru tulburari de motilitatete

gastrointestinala.
Sondajul Nazogastric - Indicatii
 Administrarea medicatiei sau alimentatiei
 Pentru tratarea obstructiilor

 In scop hemostatic

 Pentru aspirarea continutului gastric in scop diagnostic

Sondajul Nazogastric – Nursingul 1
 Instruireapacientului si prezentarea avantajelor
sondajului nazogastric.
 Descrierea senzatiei pe care pacientul urmeaza sa o
experimenteze pe parcursul si dupa manevra.
 Asistarea medicului pe parcursul manevrei – Asistenta
va purta manusi pe toata durata procedurii
 Confirmarea plasarii eficiente a sondei
Sondajul Nazogastric – Nursingul 2
 Avansarea sondei la nivel intestinal
 Monitorizarea permeabilitatii sondei

 Asigurarea igienei orale si nazale a pacientului

 Monitorizarea potentialelor complicatii

 Extragerea sondei nazogastrice.

Sondajul Nazogastric – Materiale
Necesare
 Sonda nazogastrica
 Manusi
 Gel lubrifiant
 Pahar cu apa
 Spray anestezic
 Seringa
 Punga colectoare
 Banda adeziva
 Tavita renala
Sondajul nazogastric - Tehnica
 Alegerea lungimii se va face prin masurarea distantelor
Narina-Tragus si Tragus-Proces xifoid

 Pacientul in pozitie Fowler sau in sezut

 Se recomanda aplicarea de hidrogel pe varful sondei

Sondajul nazogastric - Tehnica
 Se inspecteaza narinele pacientului pentru a nu exista
obstructie la acest nivel. Se depisteaza narina mai patenta.
Se poate pulveriza anestezic local la acest nivel.
 Pacientul este incurajat sa respire pe gura

 Se introduce sonda cu miscari blande, iar cand ajunge in

nazofaringe, pacientul este rugat sa inghita, tubul avansand
progresiv.
Sondajul nazogastric – Confirmarea
pozitiei sondei
 Examinarea continutul.
Sonda se poate plasa cu punga conectata inca de la inceputul
manevrei – daca punga se umfla cu aer, sonda se umfla cu aer, de
asemenea, pacientul constient va tusi.
Aspirarea continutului – in cazul in care este ineficienta se modifica
pozitia pacientului
 Radiologic
 Auscultarea dupa insuflarea de aer pe sonda
 Masurarea pH-ului – stomac – pH acid (1-5)
- intestin - pH 6+
Sondajul nazogastric – Securizarea
sondei
 In cazul sondajului gastric, sonda este
securizata cu leucoplast de nas/frunte
imediat dupa verificarea pozitiei sondei
 In cazul sondajului enteral, securizarea
este tradiva la 24 h
Sondajul nazogastric – Avansarea
sondeila nivel intestinal 1
 Dupa pasajul pilorului, sonda poate avansa 5-7 cm / h
 Pentru a facilita pasajul, pozitia pacientul va fi modificata
astfel: Decubit lateral drept pentru 2 ore, decubit dorsal
pentru 2 ore, decubit lateral stang pentru 2 ore
 Daca sonda avanseaza prea repede exista riscul cudarii
la nivelul stomacului.
Sondajul nazogastric – Avansarea
sondeila nivel intestinal 2
 Se va administra ser fiziologic la fiecare 6-8 h pentru
prevenirea obstructiei.
 Postoperator, anestezia afecteaza peristaltismul pentru 24-
48 h, ceea ce va face necesara aspirarea regulata a
continutului cu evitarea obstructiei sau cresterii presiunii in
tubul digestiv.
Sondajul nazogastric – Monitorizarea
pacientului 1
 Daca sondajul a fost efectuat in scopul decompresiei se
va atasa unui sistem de aspiratie intermitenta.
 Daca sondajul a fost efectuat in vederea nutritiei
enterale, capatul extern al sondei va fi clampat intre
administrari.
Sondajul nazogastric – Monitorizarea
pacientului 2
 Deplasarea sondei poate fi cauzata de tensionarea
tubului (cand pacientul se misca), tuse, intubare.
 Monitorizarea fluidelor administrate pe sonda si a
aspiratului (la fiecare 8 h – culoare, consistenta,
cantitate).
 Banda adeziva se schimba la 2-3 zile.
Sondajul nazogastric – Extragerea
sondei
 Premergator suprimarii sondajului nazogastric se va clampa
intermitent tubul pe perioada a 24h pentru a infirma
greata, varsaturile si distensia abdominala.

 Inainte de extragere tubul se spala cu 10 ml de ser

fiziologic, iar balonasul va fi dezumflat daca este cazul.
Sondajul nazogastric – Extragerea
sondei
 Tubul se extrage incet si cu miscari blande pana cand varful
tubului ajunge in esofag, apoi se grabeste extragerea
acestuia.

 sondele nazoenterale se vor extrage treptat la intervale de

10 minute.
Gastrostomia
 Definitie : Procedura chirurgicala prin care stomacul
este sondat la nivelul peretelui abdominal in
vederea alimentatiei.

 Indicatie : Pacientii obnubilati, comatosi

Gastrostomia
 Procedeul Janeway – Crearea unui “tunel gastric”
care este exteriorizat la nivelul peretelui abdominal
sub forma de STOMA

 PEG – Gastrostomia Percutana Endoscopica

Gastrostoma
 Gastrostomia – procedura chirurgicala prin care este creata o comunicare
intre stomac si exterior, cu scopul de a administra alimente si lichide

 Preferata pentru nutritie indelungata (mai mare de 3-4 saptamani)

 De preferat la pacientii in vastra, cu multe patologii sau aflati in coma

 Previne aparitia regurgitatiei si a aspiratiei

Gastrostoma
 Poate fi montata chirurgical sau percutanat endoscopic (PEG)
 Contraindicata pacientilor cu reflux gastroesofagian sever – risc de
aspirare si pneumonie – de preferat jejunostoma sau sonda nazo-jejunala
Gastrostoma - nursing
 Evaluarea:
 Abilitatea pacientului de a intelege experienta chirurgicala
 Pacientul intelege evolutia postoperatorie
 Scopul interventiei este de a ocoli gura si esofagul si a introduce
“mancarea” direct in stomac
 Daca gastrostoma are caracter permanent pacientul trebuie informat de
acest lucru
 Asistenta evalueaza tubul si incizia (pentru semne de infectie)
Gastrostoma - nursing
 Dignosticul de nursing:
 Nutritie alterata
 Risc de infectie (prezenta plagii si a tubului)
 Tulburari trofice tegumentara la nivelul tubului de gastrostoma
 Adaptare ineficienta la alimentatia administrata pe gastrostoma
 Risc de regim terapeutic ineficient legat de administrarea produsilor
nutritionali la domiciliu
 Posibile complicatii: infectia plagii, celulita, abces local, sangerare
gastro intestinala, suprimare accidentala a tubului
Gastrostoma - nursing
 Scop:
 Nutritiaadecvata
 Prevenirea infectiilor

 Mentinerea integritatii tegumentului

 Prevenirea complicatiilor

 Adaptarea la modificarile corporale

Gastrostoma - nursing
 Interventii de nursing:
 Mentinerea valorilor nutritionale
 Apa si glucoza 10% - 30-60ml/doza
 A doua zi – 180-240ml/doza
 Alimente macerate
Gastrostoma - nursing
 Interventii de nursing:
 Mentinerea valorilor nutritionale
 Prevenirea infectiilor locale:
 Toaleta locala zinica
 Pansament zilnic
 Verificarea permeabilitatii si a fixarii tubului
Gastrostoma - nursing
 Interventii de nursing:
 Mentinerea valorilor nutritionale
 Prevenirea infectiilor locale

 Ingrijirea tegumentului:
 Tegumentul poate prezenta iritatii locale – actiunea
enzimelor digestive
 Toaleta cu apa si sapun in jurul tubului
Gastrostoma - nursing
 Monitorizarea si managementul potentialelor complicatii:
 Cea mai frecventa complicatie – infectia plagii
 Celulita, abces de perete abdominal
 Sangerarea gastrica – monitorizarea semnelor vitale
 Suprimarea accidentala a tubului de gastrostoma – tegumentul se va
inchide in 4-6 ore daca nu este reintrodus tubul
Gastrostoma - nursing
 Evaluarea masurilor de nursing:
 Pacientul are o nutritie adecvata
 Pacientul nu prezinta complicatii locale
 Pacientul reuseste sa se alimenteze pe gastrostoma singur
 Pacientul reuseste sa aplice masuri de evitarea a complicatiilor locale
Nutritia parenterala
 O metoda de a administra produsi nutritionali prin abord IV

 Contine proteine, carbohidrati, grasimi, electroliti, vitamine, minerale, apa

sterila

 Scopul administrarii nutritiei parenterale: imbunatatirea statusului

nutritional, mentinerea masei musculare, promovarea cresterii ponderale,
accelerarea procesului de vindecare
Nutritia parenterala
 Stabilirea unei balante pozitive a proteinelor
 In cazul unui aport insuficient de proteine si nutrienti
organismul converteste proteinele din muschi in carbohidrati
 Rezultatul: emaciere musculara, scadere ponderala, deces

 Postoperator pacientul necesita 1500cal/zi

 Pacientul febril, cu trauma, arsuri, chirurgie mare –

10.000cal/zi
Nutritia parenterala
 Indicatii:
 Pierderea a 10% din greutatea corporala
 Imposibilitatea alimentarii per os in primle 7 zile postoperator
 Situatii hipercatabolice – infectii majore cu febra
 Aportul alimentar al pacientului nu permite sa mentina o stare
anabolica
 Interdictia administrarii de alimente per os: pancreatita acuta,
fistula enterocutanata cu debit mare
 Interventii extensive pe tubul digestiv
Nutritia parenterala
 Initierea terapiei:
 Gradual pana la atingerea ratei optime
 Se monitorizeaza raspunsul biologic al pacientului la terapia
parenterala
 Cantarirea pacientului, monitorizarea IN/OUT
 Doza de 2-3l se administreaza in 24h utilizand un
perfuzomat
Nutritia parenterala
 Metodele de administrare:

 Periferic
– solutii speciale
pentru administrare periferica

 Central
(c% solutiei>
c%sangelui de 5-6 ori)
Nutritia parenterala
 Oprirea administrarii:
 Se realizeaza lent pentru a permite pacientului sa se
adapteze la c% in scadere a glicemiei
 Dupa administrarea solutiei, se va administra glucoza solutie
izotona pentru a preveni hipoglicemia reactiva
 Se vor administra carbohidrati per os

 Se va suprima cateterul central sub supraveghere medicala

Nutritia parentelera - nursing
 Evaluarea:
 Evaluarea posibililor candidati la administrare de nutritie
parenterala

 Scadere ponderala, scaderea ingestiei de alimente pentru

mai mult de 7 zile, semne de scaderea concentratiei serice
de proteine, scaderea capacitatii de vindecare
Nutritia parentelera - nursing
 Diagnosticul de nursing:
 Nutritie alterata
 Risc de infectie a CVC
 Risc de crestere sau scadere brusca a volemiei
datorata administrarii solutiei de nutritie
 Risc de imobilizare la pat
Nutritia parenterala - nursing
 Posibile complicatii:  Posibile complicatii:
 Pneumotorax  Hiperglicemia

 Emboliegazoasa  Hipoglicemia reactiva

 Obstruarea cateterului  Incarcare volemica
Nutritia parenterala - nursing
 Interventii de nursing:
 Mentinerea unei nutritii adecvate
 Prevenirea infectiilor

 Mentinerea unei balante hidrice optime

 Incurajarea activitatii fizice – unde e cazul

Nutritia parenterala - nursing
 Evaluarea activitatii de nursing:
 Pacientul mentine balanta nutritionala optima
 Fara infectii la locul de introducere a cateterului

 Pacientul este hidratat

 Are activitate fizica in limita posibilitatilor