ALIMENTAREA PRIN GASTROSTOMA

OBIECTIVELE PROCEDURII
-Punerea in repaus a esofagului obstruat sau lezat de ingestia accidentala sau voluntara de
substante caustice.
-Asigurarea aportului hidric si nutritional inaintea interventiei pentru esofagoplastie
PREGATIREA MATERIALELOR
-O palnie din plastic
-Recipientul cu lichid alimentar (supa, ceai)
-Regimul de stenoza esofagiana: alimente solide tocate marunt si pasate
-Bagheta pentru propulsarea alimentelor pe sonda
PREGATIREA PACIENTULUI
a) PSIHICA:
-Oferiti pacientului informatii clare, accesibile despre modul de alimentare pe stoma pentru a-i
reduce teama si a obtine colaborarea sa
Incurajati pacientul sa se alimenteze singur pentru a-si recapata autonomia
b) FIZICA:
-Asezati pacientul n pozitie sezand, pe marginea patului sau pe un scaun cu spatar, astfel incat
sonda sa fie mentinuta in pozitie verticala, paralela cu toracele
EFECTUAREA PROCEDURII:
Explicati pacientului care se alimenteaza singur:
-sa-si spele minile
-sa indeparteze dopul de la sonda
-sa adapteze plnia la capatul sondei mentinand-o in pozitie verticala
-sa introduca pe rand felurile de mancare din regimul de stenoza, astfel:
-lichidul sa-l toarne incet pe palnie, nu mai mult de 100 ml o data pentru a nu destinde brusc
stomacul
-alimentul solid pasat sa-l verse in palnie si sa-l impinga pe sonda cu ajutorul baghetei de plastic
sau lemn
-sa adauge din cnd in cnd lichid alimentar, pentru a usura inaintarea alimentului pasat
-sa nu introduca la o "masa" mai mult de 400 g de alimente pasate datorita tulburarilor de
digestie si de absorbtie existente
-sa termine totdeauna "masa" cu lichid pentru a spala lumenul sondei
-sa astupe capatul sondei cu dopul de plastic sau cauciuc
-sa fixeze sonda in pozitie verticala, paralela cu toracele
-sa evite pozitia de decubit dorsal dupa masa intrucat favorizeaza "regurgitarea" continutului pe
sonda
-sa-si spele mainile dupa masa

INGRIJIREA PACIENTULUI
-Observati tegumentul din jurul stomei
-Protejati pielea cu un unguent cu zinc si refaceti pansamentul din jurul stomei in cazul

regurgitarii sucului gastric.

EVALUAREA EFICACITATII PROCEDURII
Rezultate asteptate/dorite:
-Pacientul este compliant si respecta indicatiile oferite.
-Toleranta digestiva este buna.
-Cantitatea de alimente este adaptata posibilitatilor de digestie si de absorbtie ale stomacului.
Rezultate nedorite / Ce faceti
-Pacientul nu este compliant.
-Pacientul manifest atitudini de respingere a imaginii corporale a modificate.
-Incurajti pacientul sa-si accepte imaginea
-Toleranta digestiva este scazuta.
-Capacitatea de digestie si de absorbtie a stomacului este redusa iar pacientul prezinta semne de
denutritie.
-Informati medicul pentru a stabili conduita terapeutica

Asistentul va urmari

a)Clinic:
-Distensia abdominala;
-Zgomotele intestinale;
-Frecventa, consistenta, culoarea si volumul scaunului.
-Manifestarile pacientului: balonare, greata, varsaturi, dureri abdominale.
b)Paraclinic:
-Uree;
-Glicemie;
-Transaminaze;
-Proteinele;
-Lipidele;
-Colesterolul;
-Glicozuria.
Complicatiile nutritiei enterale:
-Sonde prea groase: pot aparea senzatia de disconfort, esofagita, eroziuni esofagiene si gastrice;
-Malpozitia sondei ( in caile aeriene, n cavitate peritoneala);
-Obstructia sondei (se previne prin spalarea sondei cu 10-20 ml apa la 6-8 ore sau ori de cte ori
se impune)
-Perforatia gastrica sau intestinala;
-Refluxul gastroesofagian si bronhopneumonia de aspiratie:

Apare mai frecvent n cazul sondelor nasogastrice;

Se poate preveni prin:

-Pozitie semiseznda 35-45 grade;

-Verificarea pozitiei sondei si aspirarea reziduului gastric , nainte de fiecare
administrare (reziduu peste 150 ml amana administrarea alimentelor cu 2 ore).

Sindromul diareic poate aparea datorita unei formule inadecvate (osmolaritate mai mare de
600mOsm) sau unei rate de administare prea mare.

Prevenirea colonizarii bacteriene se face utiliznd tehnici aseptice si administrarea

profilactica de antibiotice.
-Complicatii metabolice ( hiperglicemie, dezechilibre ionice).

Eficacitatea nutritiei enterale este influentata de:

-Precocitatea instituirii acesteia;
-Folosirea unei tehnici corecte;
-Folosirea unei diete corespunzatoare;
-Monitorizare adecvata;
-Masuri de ngrijiri specifice.
Un suport nutritional adecvat mbunatateste prognosticul pacientului sporind sansele de
supravietuire si recuperare a acestuia, asistentul medical avnd un rol important, bine delimitat si
esential n instituirea nutritiei enterale.
Nutritia parenterala se impune mai mult ca o solutie adjuvanta, atunci cnd calea enterala nu
permite administrarea suportului nutritional.