CAVITATEA ORALĂ , FARINGELE, ESOFAGUL Ș I STOMACUL

Sistemul digestiv
Alcătuit din tub digestiv și organe associate

1) Tubul digestiv

– Segmente: cav. orală, faringe, esofag, intestin subțire și gros, canal anal;

– Perete + lumen;

2) Organe asociate:

– Organele din cav. bucală

– limbă, dinți

– Glande anexe: salivare, pacreas, ficat, vezică biliară

Cavitatea orală – repere anatomice

Structură generală:

1. Vestibul

• Arcade dentare

• Dinţi

2. Cavitate bucală propriu-zisă

• Tavan (palat dur şi moale)
• Podea (planşeu)
• Limba
• Istm buco-faringian

Structură histologică general

1. Mucoasa orală

a. Epiteliu: pavimentos stratificat ne- , para- sau (orto-) keratinizat

b. Membrană bazală

c. Lamina propria: ţesut conjuctiv lax sau dens semiordonat

1
2. Submucoasa: ţesut conjunctiv cu gl. salivare minore şi/sau ţes. Adipos

3. Musculara: fibre musculare striate

4. Structuri subiacente (profunde): os, piele, mucoasa respiratory

!! NU EXISTA INTRE MUCOASA ORALA SI SUBMUCOASA O DELIMITARE PRECISA

Varietăţi de mucoasă orală

1. Mucoasă de acoperire

2. Mucoasă masticatorie

3. Mucoasă specializată

1)Mucoasa de acoperire

- Tapeteaza cea mai mare parte din structurile de la niv cavitatii orale (mucoasa implicita a cavitatii
orale)

● obraji

● buze

● mucoasa alveolară

LOCALIZARE ● planşeul bucal

● faţa ventrală a limbii

● palatul moale

 Mucoasa

● Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat, gros, cu 3 straturi celulare (destul de gros) :

- stratul celulelor bazale

- strat intermediar (spinos)

- strat superficial (cellule cu nuclei turtiti)

● Epiteliul se descuamează și se înnoiește la aprox. 12 zile

2
● Alte tipuri celulare:

- melanocite – în stratul bazal

- celule Langerhans (in grosimea epiteliului, derivate din MOH, cu prelungiri ce stau printer celulele
epiteliale ale epiteliului de acoperire si supravegheaza imun regiunea)

- celule Merkel (neuroendocrine?, citoplasmă clară)

- limfocite intraepiteliale (in cadrul organelor limfoide ale cavitatii bucale- amigdala)

 Membrană bazală
 Lamina propria:

● ţesut conjunctiv lax cu:

- vase sangvine şi limfatice

- terminaţii nervoase libere şi corp. Meissner

● papile: - rare şi puţin adânci, cu excepţia mucoasei alveolare

Limita dintre epiteliul de acoperire si lamina propria nu e una dreapta=> exista protuziuni ale tesutului
conjunctiv in grosimea epiteliului numite PAPILE.

 Submucoasa:

● ţesut conjunctiv lax:

- fascicule de fibre de collagen

- fibre elastice

● glande salivare minore:

- buze, limbă, obraji, palat moale

- tubuloacinare; seroase, mucoase, mixte

● vase de sânge, nervi (vase de calibru mai mare la nivelul submucoasei)

● lipseşte pe faţa ventrală a limbii => absorbtie mai rapida

3
2) Mucoasa masticatorie

LOCALIZARE  gingii și palatul dur

 Mucoasa:

● Epiteliu pavimentos stratificat keratinizat (palatul dur) sau parakeratinizat (gingii)

● Ep. pavimentos stratificat parakeratinizat (process de keratinizare mai putin avansat)

- stratul celulelor bazale

- strat spinos - strat granular (minim)

- strat superficial – nuclei prezenți

 Lamina propria:

● strat papilar:

- papile ţes. conjunctiv profunde şi dese ( plan mechanic mai strans intre epiteliu si tesutul conjunctiv
subadiacent)

- vase sangvine, teminaţii nervoase libere, corpusculi Meissner

● strat reticular:

- ţesut conjunctiv dens semiordonat

- la nivelul gingiilor fibrele de colagen se continuă cu cele din periost

Forta de forfecare actioneaza perpendicular sau tangential pe suprafata epiteliului  trebuie o mai
buna adeziune si o atasare mai ferma a epiteliului la tesutul conjunctiv.

 Submucoasa (in general absenta):

● prezentă numai la nivelul palatului dur

● anterior - ţesut adipos

● posterior – glande salivare minore ce se continuă în palatul moale

4
3) Mucoasa specializată

LOCALIZARE ● faţa dorsală a limbii

● prezintă papile şi muguri gustative

Buzele
Organe parenchimatoase

• Ax musculo-conjunctiv contine:

● fibre musculare striate – mm. orbiculari ai buzelor

● glande salivare minore

● adipocite

● vase sangvine şi fibre nervoase (regiune foarte bine inervata)

● toate incluse în ţesut conjunctiv

Faţă externă Faţă internă

● piele - ep. pavimentos stratificat keratinizat, ● tapetat de mucoasă orală de acoperire

foliculi piloşi, glande sebacee (la baza firului de
par), glande sudoripare
● la comisuri – granulele Fox-Fordyce (puncte
mici albe –gl. Sebacee-ce nu sunt atasate firului
de par)
• Roşul buzelor (vermillion)- zona de trecere
dintre fata anterioara (ep. Pavimentos stratificat
keratinizat cu piele )si fata posterioara (mucoasa
orala de acoperire)
-zona de trecere tapetata de ep. pavimentos
stratificat keratinizat mai subţire
-reţea vasculară bogată

Obrajii
• Ax musculo-conjunctiv- m. masticatori

Faţă externă: piele

Faţă internă: mucoasă orală de acoperire

● submucoasă – numeroase gl. salivare

5
● ţesut adipos, uneori sub formă de lobuli – bula grăsoasă Bichat

●f. de collagen de la nivelul submucoasei se continua cu f. de collagen ce invelesc muschii de la acest

nivel(epimisium) mucoasa epiteliului de acoperire are o aderenţă foarte mare la musculatura
buccinatorie prin ţesut conjunctiv neordonat (fun fact: previne muscarea epiteliului in timpul
masticatiei  )

• Organul juxtaoral Chievitz (a sarit peste el a zis ca e neimportant anul asta)

 localizat în spaţiul bucotemporal, medial de ramul ascendent mandibular

 insule de celule epiteliale cu aspect scuamos într-o stromă conjunctivă densă, cu terminaţii
nervoase libere (ce se gasesc in mod normal in profunzimea obrajilor)
 funcţii presupuse: neuroendocrine, senzoriale

Palatul şi uvula
Palatul dur:

● acoperit de mucoasă masticatorie cu falduri fixe. (strans aderenta de oasele din regiunea respectiva)

● posterior, glande salivare mici mucoase (apar odata cu aparitia posterior a submucoasei)

Palat moale:

● versant bucal cu Epiteliu Pavimentos Stratificat Nekeratinizat

● versant faringian cu epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat (respirator)

● ax cu fibre musculare striate (m. ridicator al valului palatin)

Uvula

● similară histologic palatului moale

Limba
• Ax muscular:

● fibre musculare striate perpendiculare unele pe celelalte

● aparţin muşchilor extrinseci (genioglos, hioglos) şi intrinseci (m. lingual)

● alternează cu glande salivare minore, celule adipoase, numeroase vase sangvine, fibre nervoase

 Faţă ventrală mucoasă orală de acoperire,

 Faţă dorsală mucoasă specializată

6
Limba – faţa dorsală

Repere anatomice:

• bază, separată prin

• “V”-ul lingual (sulcus terminalis) de
• corpul şi vârful limbii
• foramen cecum – vestigiu al canalului tireoglos

Baza limbii (posterior):

 EPSNK
 cripte
 amigdale linguale: ţesut limfoid difuz şi folicular, proemină la suprafaţă
 foramen cecum

Faţa dorsală:

• papile linguale
• mucoasa specializata
• Proeminenţe cu ax ţes. Conjunctiv

● Tipuri morfologice:

filiforme fungiforme foliate circumvalate

->Numeroase, ascuţite ->Acoperit de EPSNK ->Ax de tesut ->Cele mai mari
->Pe toata suprafata ->Izolat, printre p. conjunctiv bine ->8 -12 la nivelul “V”-
dorsal a limbii filiforme reprezentat ului
->Acoperite de EPSK ->Ax bogat vascularizat ->Pe marginile limbii, ->0,1 – 0,2 cm
->Nu prezintă muguri -> Rari muguri perpendiculare pe axul diametru
gustativi gustative lung ->Înconjurate de un
->Mai mari si mai putin -> Ax bogat vascularizat şanţ profund (vallum)
numeroase, forma de -> Conţin muguri denumirea
ciupercuta gustativi, mai numeroşi ->Glande von Ebner (se
la tineri deschid la baza santului
vallum)
->Conţin numeroşi
muguri gustativi, pe
versantul lateral

Mugurii gustativi

• Formaţiuni ovoidale 80 x 50 µm

In grosimea epiteliului de acoperire

7
• Por gustative (comunica cu zona santului din jurul papilelor)

• Celule:

o senzoriale (neuroepiteliale) (mai palid colorate, process apical- cil, nucleu eucromatic cu
nucleol evident))
o de susţinere
o bazale

● Cei mai numeroşi în papilele circumvalate (~250 / papilă)

● P. fungiforme, p. foliate

● Arcul glosopalatin, palatul moale

LOCALIZARE ● Faţa posterioară a epiglotei

● Peretele posterior faringian

• Inervaţie senzorială

 Filete nervoase din n. cranieni VII şi IX

 prin Plexuri subgemale, perigemale şi intragemale

Funcţie: percepţia gusturilor

● acru (acid) Receptor:

canale ionice
● sărat caacanale

● dulce
Receptori cuplati

● amar cu proteine G

● umami

Acru- aciditatea mediului, canale dependente de ph

Sarat- 8 canale ionice

Gustul umami e dat de glutamat (adaousurile din alimente)

Inervaţia limbii

• Motorie: ● 2/3 anterioare – n. V

n. hipoglos (XII) • Senzitivă general ● 1/3 posterioară – n.IX

8
• Senzorială: ● 2/3 anterioare – n. VII ● 1/3 posterioară – n.IX

Dinţii
Dentiţie deciduală: Dentiţie definitivă:

● 20 dinţi ● 32 dinţi

● 2i, 1c, 2m ● 2i, 1c, 2 pm, 3m

Legatura dintre dinte si alveola dentara- structura apartinand paradontiului.

Pulpa dintelui
● Ţes. conjunctiv tânăr (mezenchimal), cu origine în papila dentară

● celule stelate, cu prelungiri

● alte celule: limfocite, plasmocite, macrofage, eozinofile

● substanţă fundamentală PAS+, gelatinoasă

● vase sangvine şi fibre nervoase din ggl. gasserian (cu ramuri în vecinătatea odontoblastelor)

● spaţiul Weil: zonă acelulară, străbătută de fasc. colagen (von Korff) ce pătrund în dentină

● odontoblaste adiacent dentine

Dentina
Component ă anorganică (70%) ● Tubuli dentinali (canaliculi Tomes) – conțin
procese Tomes și f. nervoase amielinice
● Cristale de hidroxiapatită
Componenta organică (30%)
● Linii incrementale von Ebner (sub ţiri), Owen
(groase) ● Matrice extracelular ă (colagen, GAG)

● Celule: odontoblaste

● Spaţii Czermak (interglobulare)

• Odontoblaste

 La nivelul camerei pulpare (la periferie)

 Secretă predentina – matricea organică
 Un strat ce mărgineşte dentina, cel. unite prin joncţiuni intercelulare
 Corp celular cilindric, cu granule secretorii, corpii abac

9
  Procese odontoblastice apicale (fibre Tomes): cu microtubuli, microfilamente, granule de
secreţie

Smalţul (cea mai dura component)

Component ă anorganic ă (98%)
– Cristale de hidroxiapatit ă
– Cea mai dur ă substanţă din organism
– Compus din prisme adamantine (strabat toata
grosimea smaltului) şi substanţă interprismatică
Componenta organica(2%): matrice
extracelulară
– Proteine specifice smalţului:
• amelogenină (numai în smalţul în formare)
• enameline +proteaze

– Liniile Retzius – mineralizare • proteinele tufelor

– Prismele sunt curbate, în form ă de S ( -> liniile – Produsă de adamantoblaste (enameloblaste)

Hunter - Schreger) în cursul histogenezei dintelui

– Tufele smalţului, la jonc ţiunea smalţ – • Cariile dentare: zone de demineralizare

dentină

Histogeneza dintelui – faza de “mugure dentar”

• Ameloblaste:

– Secretorii – De maturare

• celule înalte, cilindrice • caractere ultrastructurale ale celulelor

epiteliale de transport
• procese apicale
• Teaca epitelială Hertwig
• RER, granule de secreţie

Periodonţiul

• Cement

• Ligamentul alveolo-dentar

• Osul alveolar

• Gingia

10
Cement

– substanţă similară osului:

• componentă anorganică (40-50%)

• componentă organică – tipuri:

• acelular

• celular: cementocite în cementoplaste

– nu este vascularizat

– nu formează sist. Havers

Ligamentul periodontal

• Ţesut conjunctiv dens

– fibre colagen ce solidarizează cementul de periost

– fibre oxitalanice

– fibroblaste

• Ţesut conjunctiv lax:

– grupat în insule

– bine vascularizat (asigură şi nutriţia cementului)

• Insule epiteliale Malassez

• Funcţii lig. periodontal

– ancorare, suport, mobilitate

– remodelare os

– nutriţie cement

– propriocepţie

11
Alveola dentară

• Os alveolar

– compact: inserţia lig. periodontal

– spongios

• Os de susţinere

– în profunzime

– os lamellar

Gingia

• Mucoas ă oral ă masticatorie

– EPS(P)K

–Şanţ gingival

– Membrana bazal ă se ata şeaz ă de smal ţ = dispozitiv de ata şare epitelial ă (epiteliu jonc țional)

Faringele
• Nazofaringe - > palatul moale

• Orofaringe -> vârful epiglotei

• Hipofaringe - > esofag

Nazofaringele

• Repere anatomice:

– coane nazale

– palat moale

– orif. faringeal al trompei Eustachio

– reces faringian

12
  Mucoasa

– Epiteliu respirator (pseudostratificat cilindric ciliat) – porțiunea superioară (coane, tavan)

– Ep. pavimentos stratificat nekeratinizat – porțiunea inferioară, partea ant. a pereților laterali

– Porțiuni cu zone alternante de ER și EP

– Trecere bruscă între cele două tipuri de epiteliu, sau epiteliu intermediary

 Submucoasa

– Țesut conjuctiv bogat în collagen

– Numeroase glande seromucoase

– Țesut limfoid: amigdala faingiană, amigdala tubară,

 Planul profund:

- oase craniene, fața orală a vălului palatin

Oro- și hipofaringe
Repere anatomice:

– perete posterior

– epiglota

– pereți laterali (amigd. palatină)

– sinus piriform

 Mucoasa

– Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat

– Lamina propria - fibre elastice

 Submucoasa

– glande seromucoase

– ț. limfoid: amigdala palatină

 Plan muscular
– m. faringieni longitudinal și constrictor (m. striați)

13
Structura generală a tubului digestiv
Stratigrafia peretelui - 4 tunici:

1.Mucoasă

2.Submucoasă

3.Tunica musculară

4.Adventiție / seroasă

Mucoasa

•Secreție: enzime, HCl, mucus, anticorpi

FUNCTII •Absorbție: compuși metabolici, apă, vitamine, electroliți, etc

•Barieră

•Protecție imună

3 componente:

1. epiteliu de acoperire

2. corion (lamina propria)

3. musculara mucoasei

1. Epiteliul de acoperire:

– De la stomac la colon: simplu cilindric

– Esofag, canal anal: pavimentos stratificat nekeratinizat

2. Lamina propria/ corion:

– țesut conjunctiv lax,

– vase sanguine și limfatice mici

– terminații nervoase

– țesut limfoid + cel. imunocompetente

– glande ale mucoasei

14
3. Musculara mucoasei:

– țesut muscular neted organizat în

• strat intern – circular

• strat extern - longitudinal

– rol: mișcări independente ale mucoasei

– caracteristică tubului digestive

Modificări ale mucoasei

1. Evaginări: 2. Invaginări:

– vilozităţi -> mucoasa – glande → mucoase → submucoase

– pliuri -> mucoasa şi submucoasa rol: măresc suprafaţa de secreţie

rol: măresc suprafaţa de contact

Submucoasa

• Tesut conjunctiv dens

• vase sanguine si limfatice (mari)

• Poate contine glande (esofag, duoden)

• Plex nervos Meissner

• Țesut limfoid

Tunica muscular

• Fibre musculare striate: partea superioară a esofagului, sfincter anal extern

• Fibre musculare netede: restul tubului digestiv

– Strat intern circular

– Strat extern longitudinal

15
– Plex mienteric Auerbach - între straturile de fibre musculare netede

• Stomacul are in plus un strat oblic intern

• Sfinctere: cardial, piloric, valva ileocecală, anal intern

Tunica externă

• Seroasă sau adventice

• Adventice - tesut conjunctiv lax bogat in vase sanguine si limfatice

– esofag toracic, rect, organele fixate la peretele posterior al abdomenului

• Seroasă - ţesut conjunctiv lax acoperit de mezoteliu în restul tubului digestiv

– mezoteliul - epiteliu pavimentos simplu

Țesutul limfoid asociat tubului digestiv

1. ţesut limfoid difuz

2. ţesut limfoid nodular (foliculi limfatici)

foliculi limfatici solitari

- esofag

- regiunea pilorică a stomacului

- intestin subţire şi gros

agregate nodulare

- ileon (plăci Peyer)

- apendice

Plexurile intramurale

• localizare: esofag -> sfincter anal intern

• format din:

– ganglioni vegetativi mici (3-50 neuroni)

16
 • neuroni senzitivi

• interneuroni

• neuroni motori excitatori/ inhibitori şi secretori

– fibre nervoase amielinice

– celule gliale

1)Plexul submucos Meissner 2)Plexul mienteric Auerbach

• bine dezvoltat la nivelul intestinului subțire • toată lungimea tubul digestive

• controlează: • controlează:

▪ activitatea secretorie a mucoasei – activitatea motorie a tubului digestive

▪ activitatea muscularei mucoasei – activitatea secretorie  fibre care ajung în:

▪ vasele sangvine din submucoasă ▪ plexul submucos

▪ vezica biliară

▪ pancreas

Esofagul
• Mucoasa:

–Epiteliu de acoperire

• pavimentos stratificat nekeratinizat (metaplazie intestinală – esofag Barrett)

• Trecere bruscă la ep. simplu cilindric al stomacului

• Alte tipuri celulare: cel. endocrine, melanocite, cel. Langerhans, limfocite intraepiteliale:

– Lamina propria

• țes. conjunctiv lax sărac celular

• papile conjunctive înalte

• Glande cardiale – mucus neutru, în porțiunea terminală și porțiunea inițială

17
– Musculara mucoasei

• fibre musculare netede orientate predominant longitudinal

• în porțiunea inferioară e mai groasă decât m.m. stomacului

• Submucoasa:

– țes. conj. lax cu fibre elastice, vase sangvine și limfatice, plex Meissner

– sist. venos (anstomoze porto – cave)

– Glande esofagiene proprii:

• mici, compuse tubuloalveolare

• cu duct excretor tapetat de epit. simplu -> EPSNK.

• secretă mucus ușor acid și bicarbonate

• rare cel. seroase, oncocite

• Tunica musculara:

– 1/3 superioara- fibre musculare striate

– 1/3 mijlocie- fibre musculare striate si netede

– 1/3 inferioara- fibre musculare netede

– straturi circular intern și longitudinal extern

• Adventice la nivelul esofagului toracic / seroasa – subdiafragmatic

Stomacul
– rol de rezervor de alimente

– macerarea şi digestia parţială -> chim gastric

FUNCTII – funcţie secretorie exocrină (HCl, pepsină, electroliți, mucus)

– funcţie secretorie endocrină → SNED – funcţie de absorbţie

18
  Mucoasa:

– pliuri longitudinale și șanțuri ->

– arii gastrice

– orificii de deschidere a criptelor gastrice (foveole)

–Epiteliu de acoperire

• simplu cilindric (tapetează și criptele gastrice)

• Cel. secretoare de mucus neutru – alcalin

• Vacuole la polul superior

– Lamina propria

• țes. conjunctiv lax

• Glande gastrice

– Simple tubulare ramificate

– Istm, col, bază

– Se deschid la nivelul criptelor

– Diferite în funcție de regiunea gastrică

• Țesut limfoid

• Fibre musculare netede

Regiunea cardială: Regiunea pilorică: Regiunea fundică și a

corpului gastric:
–Cripte scurte –Cripte adânci
–Cripte scurte
– Glande lungi, sinuoase, – Glande scurte, sinuoase,
lumen larg lumen larg – Glande lungi, drepte,
lumen strâmt
– Glande mucoase – mucină – Glande mucoase – mucină
neutră și sialomucine neutră

–Alte tipuri celulare: cel. –Alte tipuri celulare: cel.

parietale, cel. secretoare de parietale, cel. secretoare de
lizozim lizozim, cel. Endocrine

19
–Celule:

• Parietale (oxintice) – secretoare de HCl

• Principale (pepsinogene, zimogene) – secretă pepsinogen, lipază, renină

• Mucoase (col)

• Cel. mucoase: • Cel. oxintice: *Cel. oxintice, ME

– La nivelul colului – la nivelul corpului gl. : – numeroase mitocondrii

–Secretă mucus acid – rotunde, uni- sau – sistem canalicular intern

–Asemănătoare celulelor de
suprafață, dar mai mici
binucleate
– sistem tubulo-vezicular
– citoplasmă intens acidofilă
– nu conțin granule de
– secretă HCl și factor secreție
intrinsic

Celule parietale (oxintice)

Factorul intrinsec (glicoproteină)

necesar absorbţiei vitaminei B12

Eritropoieză
- aclorhidrie

- gastrite atrofice

Anemia megaloblastică Biermer

20
 Stomacul – glandele gastrice propriu-zise

• Cel. principale (zimogene): Cel. principale, ME:

– la nivelul bazei gl. – granule zimogen

– piramidale, uninucleate – vezicule de secreție

– citoplasmă cu polaritate tinctorială –RER abundent, bazal

– secretă:

• lipază gastrică

• renină

• pepsinogen

celulă produs

P/D1 grelină

EC serotonină
Regiunea corpului
D somatostatin

ECL histamină

A glucagon (regiunea fundică)

Esofagul

 Mucoasa:  Submucoasa:  Musculara – fibre

musculare netede –
– Musculara mucoasei – fără glande 3 straturi
• poate să apară un al treilea • oblic intern
strat de fibre musculare
netede, circular extern • circular mijlociu

• longitudinal extern

 Seroasa

21