tonuintroducere

Morfologie:
1. Ansamblul osos
2. Ansamblul muscular
3. Partile moi oro-faciale
Caracteristicile principale ale sis:
Sis biologic compex
Sis biologic deschis
Sis integral
Sis integrat org uman
Sis interconditionat
Sis biologic automat de reglare
Sis efficient de aparare-frontierele de lupta sunt: gingia,
santurile gingivale, fisurile suprafetelor ocluzale ale dintilor,
parodontiu.
Functiile sof:
-digestiva
-respiratorie
-comunicarea interumana si interspecii
-aparare-lizozim, leucocite
-autointretinere
Mediul buccal
-dubla deschidere
=ecosystem fizico-chimic
Cuprinde:
-elem tranzitorii
-elem propria, provizorii
-flora microbiana mobile si fixa (placa dentara)
-componentele proprii, fixe: dinti, gingie, limba
=sis natural deschis
=camera de fermentatie=>mediu de cultura pt microbi
LP2
Cavitatea bucala
-in viscerocraniu
-vestibul/arcada dentara/cavitatea bucala; regiunile comunica
prin spatial retrodentar.
Parodontiu=sis de sustinere al dintilor; Din punct de vedere
topografic parodonţiul este acel ţesut conjunctiv specializat
situat între cementul ce acoperă rădăcina dentară şi osul ce
formează “buzunarul” alveolar în care stau rădăcinile dentare
cu care formează un tot unitar.
Buzele:
=2 repliuri cutaneo-mucoase
-f ant e cutanata cu foliculi pielosi si glande
sebacee

Filtrum=sant median; se termina

prin tuberculul labial
+Santul labiogenian
+Santul labiomentonier

+Comisurile bucale
-Zona de tranzitie-strat lucios+un corion
La nou nascut

-fund de sac vestibular

-Mucoasa labiala=strat epithelial+corion/derm
-zona de tranzitie=tesut epitelial stratificat pavimentos
nekeratinizat
-statul epitelial al buzelor=strat bazal de celul cilindrice, strat
malpighian (form din cellule poliedrice), superficial-celule cu
granulatii de keratohialină
Stratul mucoasei jugale a obrajilor= epiteliu pavimentos stratificat
Corionul sau dermul mucoasei labiale este bogat în fibre colagene şi
elastice aici fiind prezente şi numeroase glande seroase.
+Diastema=departarea incisivilor centrali
Obrajii:
=formatiuni musculocutanate
Osul zigomatic
M maseter 1.Tegumentul la ext
Santul nazolabial

2.Stratul celulo-grasos
3.Stratul muscular
4.Stratul mucoasei jugale

Linia oblica externa a

mandibulei

-bula grasoasa Bichat

Bolta palatina:
-palatul dur+palatal moale
-rafeul median/palatin-gandele mucoasei palatine
-3-7 creste rugoase transversale, oblice sau arciforme, cunoscute
sub numele de rugi palatine
torus palatin
papilla incisive
-foveele palatine - mici depresiuni în care se deschid canalele
excretorii ale glandelor.
-linia Ah-linia de despartire dintre palate
-leuta
-stalpii valului palatin=>amigdalele palatine
-m tensori, ridicatori, coboratori ai valului
-bogata inervatie si vascularizatie=>receptori=>reflex de varsatura sau de
deglutitie

Planseul cav bucale

-muşchi milohioidieni care, alături de muşchii geniohioidieni şi
pântecele anterior al digastricului, formează diafragma bucală
-etajul supramilohioidian-glande sublinguale
-etajul submilohioidian-glande submaxilare
Regiunea sublinguala:-fraul limbii
-plicile sublinguale->glande sublinguale->canalele excretoare Rivinius şi
Bartholini

-carunculele de vărsare a canalului Wharton

-La acest nivel pot fi absorbite substanţe introduse în cavitatea bucală
(alcoolul, unele medicamente).
Regiunea linguala:-limba=organ Musculo-fibros
-amigdala linguala
Muschii intrinseci:
-superiori=baza->varf
-mijlocii=fibre musculare dispuse transversal
-inferiori
-fibre vertical=>turtirea limbii
Muschii extrinseci:
-muşchii geniogloşi
-muşchii stilogloşi
-muşchii palatogloşi şi faringogloşi
Mucoasa fetei sublinguale a limbii-subtire, transparenta
Mucoasa fetei dorsale a limbii-groasa, papile gustative->muguri
gustativi

Papile calciforme 9-11

glandele salivare seroase von Ebner

Mucoasa bucala:
Functiile:
-protectie si aparare antibacteriana
-resorbţie a moleculelor lipo şi hidrosolubile
-excreţie a unor substanţe toxice produse de metabolismul
endogen sau a unor bacterii şi virusuri
- exteroreceptor pentru sensibilitatea termică, tactilă, gustativă
Mucoasa gingivala:
BaMucoasa jugala este mucoasa care acopera fata interna, bucala a obrazului.

gingia liberă - răsfrântă spre cementul dentar şi gingia aderentă -

fixată la periostul alveolar
gingia libera se imparte in=portiunea marginala si portiunea
papilara
-tonofibrile Baratieri
-La nivelul corionului mucoasei gingivale există numeroase leucocite
-keratinizarea epiteliului buretelui gingival
Mucoasa gingivala->Mucoasa alveolara->restul mucoasei bucala
Parodontiul:
Form din cement, ligamentul alveolo-dentar, osul alveolar şi stratul
corial al mucoasei gingivale
-sacul fibros din juruc mugurelui dentar

-spaţiul desmodontal

-fibre colagene
-"frână hidraulică"=dilatatiile vaselor capilare
Desmodonțiul=lig alveolodentar
-dubla inervatie(senzitiva si vegetative)
Osul dentar=procesul alveolar-zona corticala ext/lamina
dura/corticala int
Curs 3
-principiul grupelor musculare antagoniste
111.muşchii mobilizatori ai mandibulei;
112.muşchii pieloşi ai feţei;
113.muşchii limbii;
114.muşchii vălului palatului, laringelui, faringelui;
115.muşchii regiunilor învecinate.

1.1.1.1.-4 tipuri
a)Muschii temporali-3 fascicule
b)Muschii maseteri-3 fascicule
-gradul protuziei mandibulei
c)Muschiul pterigoidian intern-antagonist cu fas inf ale
temporalului
1.1.1.2.a)Coboratori propriu-zisi ai mandibulei
-m milohioidian
-m geniohioidian
-m digastric-ant
Aceşti muşchi coboară mandibula după ce osul hioid a fost fixat
de muşchii infrahioidieni (subhioidieni).
b)M coboratori indirecti ai mandibulei-stabilizeaza osu hyoid
-m digastric-post
-m stilohioidian
-m subhioidieni: m sternohioidian, omohioidian, sternotiroidian,
tiroidohioidian
Contracţia acestor muşchi coboară şi stabilizează osul hioid,
favorizând acţiunea de deschidere a gurii, a muşchilor
suprahioidieni.
M hioidieni:
Suprahioidieni:
-digastric
-stilohioidian
-milohioidian-timpul buccal al deglutitiei
-geniohioidian
Subhioidieni:
-sternocleidohioidian
-sternotiroidian
-tirohioidian-timpul faringian al deglutitiei
-omohioidian
1.1.1.3-m pterigoidian extern
-m maseter
-m pterigoidian intern
1.1.1.4.-m temporali
-m maseter
-m pterigoidian intern
Grupele antagoniste:
+Pe sens vertical
+In sens sagittal-propulsori si retropulsori
+In plan transversal- m pterigoidian extern

1.1.2.M pielosi ai fetei

-rolurile m orbicular al buzelor

1.1.3.M limbii + m oro-faciali=m auxiliary ai masticatiei

1.1.4.M valului palatului, laringelui,faringelui

a)M valului palatului-5 perechi-roluri
b)M laringelui-m constrictori ai glutei <-> m dilatatori ai glutei
-coardele vocale
c)M faringelui-5perechi de m -3 constrictori+2 ridicatori=>unda
peristaltica

1.1.5.M regiunilor invecinate

-m pielos al gatului
-m flexori ai capului->m
sternocleidomastoidian
-m extensori ai capului
Retrognatie mandibulara
Prognatie mandibulara

1.2. Receptorii musculari=mecanoreceptori

1.2.1. Fusurile neuro-musculare
-fibre intrafusale:-cu sac nuclear
-cu lant nuclear
-fibre sensitive primare si secundare
-inervatia motorie a fibrelor intrafusale- aparţin grupului A
gama din Erlanger şi Gasser=fibre gama eferente sunt de 2
tipuri de terminatii: dinamice(in placa) si statice(cuadrilate)
-neuronii motori beta
2 tipuri de raspuns:
a)raspuns static-cu lant nuclear-fibre sensitive prim si sec
b)raspuns dynamic-fibre senz primare
Neuronii gama se impart in:
-dinamici-fibrele cu sac nuclear
-statici-fibrele cu lant nuclear
-fusurile neuromusculare pot trimite la maduva:
->semnale positive=nr crescut de impulsuri=intinderea m
->semnale negative=nr `de impulsuri sub normal=m nu e intins
Controlul descarcarilor gama eferente
- reglaţi de tracturile descendente cu origine în diferite arii
corticale
-alti factori care influenteaza descarcariel: anxietatea, stimularea
cutanata
Reflexul miotactic-se produce la intindere
-mediatorul chimic=glutamatul
-cale monosinaptica
-fibrele sensitive secundare au 2 cai:-prima exprimata
-multisinaptica cu neuronii intercalari din subs cenusie,
cenectati cu n motor din cornul ant=intarziere a transmiterii
semnalului
-functiile: RM pozitiv-se opune intinderii muschiului
RM negative-se opune scurtarii muschiului
-mecanism de coactivare

Organul tendinous golgi

=retea de terminatii nervoase butonate, incapsulate duspuse
printer fasciculele tendonului
-fibrele sensitive fac parte din grupul Ib, iar F neurom au fibre
sensitive din grupa Ia
Fusurile neuromusculare sunt stimulate de variatia lungimii m in
timp ce organul golgi e stimula de tensiunea din m.
-are 2 tipuri de raspuns:
+dynamic
+static
-fibrele transmit impulsurile atat local=in maduva, cat si catre
cerebel sau spre corteul cerebral
-reflexul de alungire
-rolurile organului tendinous golgi
-tonusul muschiului=rezistenta m la intindere
-flasc=m care are un tonus muscular scazut
-m hypertonic/spastic
-hipertonici sau hipotonici in functie de rata descarcarilor pe
neuronal gama efferent
Corpusculii Pacini
-f sensitive sunt stimulate la presiune, miscari rapide, vibratii si
intr o mica masuna la intinderi
-detectori de acceleratie
Terminatiile libere nemielinizate
-receptori ai durerii
-ischemie=diminuarea cantitatii de sange arterial dintr o zona
Receptori din musculatura sis of
-m ridicatori ai mandibulei-numeroase f neurom
-m coboratori ai mandibulei-putine f neurom
-m masticatori-inervatia senzitiva=n unipolari din nucelul
mezencefalic al trigemenului=>ganglionul Gasser(fara
sinapsa)
- din prelungirile lor se duc colaterale catre nucleul motor al
trigemenului=>fac legatura cu n motori alfa ai ridicatorilor =>
arcuri reflexe monosinaptice=suportul morphologic al
reflexului miotactic mandibular
-receptorii fusali din m gatului-intervin indirect in masticatie
Tonusul muscular
=starea de usoara contractie
4 forme:
-tonus de repaus
-tonus de postura- asigură fixitatea articulaţiilor şi amortizarea
elastică a mişcărilo
-tonus de atitudine
-tonus de comportament
Mecanisme tonigene
La originea mecanismului tonigen sta reflexul medular miotatic (de
întindere).
Arcul reflex miotatic cuprinde:
Tonusul muschilor masticatori
Rolul motoneuronilor alfa-ritm tonigen de descarcare a
impulsurilor
-prezinta activitate alternanta (la maseter)-avantajele:
+m nu oboseste
+consum energetic mic
-motoneuronul gama=actiune indirecta
Reglarea activitatii tonice a motoneuronului alfa
-intervin mai multe circuite:
a)Circuitul neuronului intercalar Renshaw-sinapsa
axoxomatica cu motoneuronal alfa
-trimite o colaterala la n intercalary
-limitator de frecventa
b)Aferentele corticale-fracturi cortico-nucleare sau prin
intermediul fibrelor cortico-reticulare
c)Aferente hipotalamice-cresc frecvente de descarcare a n
gama
d)Aferente reticulare-bucla gama
-cresterea descarcarilor motoneuronului gama
e)Aferentele cerebeloase-cerebelul are legaturi directe cu
motoneuronii alfa si indirecte cu motoneuronii gama
-excita sau inhiba circuitele tonic reglatoare
f)Aferentele periferice venite de la fusurile neuro-musculare-
realizeaza reflexul myotatic de reglare automata a tonusului
striat
-M ridicatori>m coboratori ai mandibulei (fusuri)
-repartiitia
Reflexul myotatic maseterin
-reactiile statice miotatice-pt asigurarea starii de postura
antigravitationala
-reatiile fazite apar in timpul miscarii
+elementele structural functionale ale reflexului myotatic
maseterin-fusurile neurom->fibrele anulo-spirale->prelungiri
dendritice ale n din nucleul mezencefalic al trigemenului->n
motor al trigemenului->motoneuronul alfa
Reglarea reflexului myotatic maseterin
a)aferente senzoriale tonigene
b)aferentele vestibulare-pozitia capului
-creste amplitudinea descarcarilor
-conexiuni vestibulo-motorii
-prin substanta reticulata care modeleaza bucla gama
-Excitarea labirintului modifică tonusul maseterin
De fapt, prehensiunea alimentelor, masticaţia,
vorbirea, mimica nu se pot desfăşura decât în poziţia
de veghe a capului.

Curs 4
FIZIOLOGIA GLANDELOR
SALIVARE
Saliva-produsa de glandele salivare principale si
accesorii+lichidul crevicular/gingival
G salivare principale=parotide, submaxilare si sublinguale
-secretie de tip merocrin(referitor la celulele secretoare care
descarca doar produsul secretat)
Salivonul=acin glandular si canalul sau excretor
Mai multi acini=lobul
Glanda parotida-limite
ant-marg post am
mandibulei
superior-conductul
auditive extern
post-mastoida

inferior-o linie conventionala

-cea mai voluminoasa glanda
-canalul secretor al lui Stenon
-canalul parotidean
-acini serosi=>glande serosae
-saliva de dilutie

Glandele submaxilare
Canalul excretor=canalul Wharton-uneori se uneste cu ductul
excretor principal sublingualei
-acini serosi, mucosi si micsti=>glande mixte
-saliva de gustatie

Glandele sublinguale
-este învelită într-o lamă fibroconjunctivă subţire
-canalul principal=Canalul Bartholin
-5-6 canale mici accesorii=Canalele Rivinius
-Glande mucosae
-saliva de deglutitie

Glandele salivare accesorii

-in stratul submucos din toata mucoasa bucala
+grupul glandelor palatine
+grupul gland labiojugale
+gr gl linguale
Saliva 1000-1500 (2000) ml saliva/24 ore
-deshidratare-100ml/24 ore.

Curs 6
Ca=1000-1500g
Ca depozitat- fixat-1200g-hidroxiapatita
-de schimb
Ca intracellular-10g
Ca cytosolic (in lichidul intracellular)
Ca plasmatic-difuzabil
-nedifuzabil
-ionzat
Rolurile calciului
Scaderea ca =>tetanie
Fosfor-600-900g
Fosfor depozitat in oase si dinti
Intracellular
Plasmatic
Sub f ionizata-roluri
Necesarul zilnic la adult de ca si p=800mg
Echilibrul fosfo-calcic
Absortia ca si p
Factorii care influenteaza abs ca
Protein calipexice
Acidul fitic
Absortia fosforului
Factori comuni=na, pth, vitamina d, pH acid
Ca fecale((PO4)2Ca3)>ca urina
P fecale<P urina (fosfati)
Reglarea metabolismului fosfo-calcic
Receptorul calcic

Activarea vit D -la ficat si la rinichi

Calcitriol
Efectele calcitriolului
Reglarea sintezei de calcitriol
PTH=(in ribozomi)prehormon=>prohormone=>RE si aparatul
golgi-PTH(inglobat)
Efecte PTH
Curs 8-9
Nervii:+trigemen-n lingual-2/3 ant
+facial-n coarda timpanului-2/3 ant
+glosofaringian-1/3 post
+vag-laringeul superior-regiunile epiglotica si glosoepiglotica
+hipoglos-muschii
Nucleul hipoglos-pt miscarea limbii
Rolurile limbii:-6
Receptorii gustative-chemoreceptori
-in papilele gustative-4
=muguri gustative-cu microvilozitati
Plexurile form din fibrele aferente-3
Calea Gustativa=Receptori->2/3ant->calea n coarda
timpanului(n facial) =>N1-ganglionul geniculat=>N2-nucleul
gustative- la tractul solitar bulbar
->1/3post->n glosofaringian=>N1-ganglionul Andersch=>N2-
calea n vag-la tractul solitar bulbar
=>N ventro-postero-median al talamusului
Caile reflexe gustative-origine in tractul solitar bulbar-directe
sau indirecte catre glandele salivare
Mecanismele prin care moleculele din solutie produc
potentiale generatoare, diferă de la substanta la substanta
Gustul dulce-oh-,coo-,ionii metalelor grele, conformatie spatiala
speciala
Gustul acru-acizi-H+
Gustul sarat-cationii sarurilor ionizabile(na+)
Gustul amar-unii alcaloizi, de glicozizi, saruri bliare, saruri ale
ca2+,mg2+
Adaptarea gustative-dulce si sarat
-restabilirea sensibilitatii gustative-cel mai repede-sarat; cel mai
incet-amar
Rolurile sensibilitatii gustative
Receptorii olfactive=telereceptori
-in mucus exista mai multe protein fixatoare de subs odorante
-3 nivele de centrii n la calea olfactive
-6 senzatii olfactive
-3 grupe de subs odorante
-factorii de care depinde pragul sensibilitatii olfactive
+lumina
+umiditatea
+sexul
+ovulatia, graviditatea