13-Sistem Digestiv Med

SISTEMUL DIGESTIV
TUBUL DIGESTIV
PROF. DR. IRINA-DRAGA CĂRUNTU

SISTEMUL DIGESTIV - TUBUL DIGESTIV
CONSIDERAŢII GENERALE
1. CONSIDERAŢII GENERALE
- modalitate de organizare de tip tubular

- include segmentele digestive
de la esofag la anus
- funcţie: propulsie, digestie,
absorbţie
Structură: 4 tunici concentrice

- mucoasă
- submucoasă
- musculară
- adventice/seroasă
Mucoasa prezintă aspecte structurale diferite, caracteristice pentru

diversele regiuni/segmente ale tubului digestiv
A. MUCOASA CONSIDERAŢII GENERALE
- epiteliu, lamina propria, muscularis mucosae

- poate prezenta
- invaginaţii/înfundături/cripte (stomac, intestin gros)
- expansiuni /proeminenţe (intestin subţire)
→  suprafaţă contact
- bază invaginaţii / expansiuni: lamina propria →
- structuri glandulare - localizare, structură, funcţie
variabilă / segmente tub digestiv
EPITELIUL
FEA - faringe, esofag, anus – epiteliu stratificat pavimentos fără
keratinizare
SII - stomac, intestin subţire, intestin gros – epiteliu simplu
prismatic:
omogen, de tip secretor /celule secretante de mucoid
(stomac),
heterogen, de tip secreto-absorbtiv/enterocit, celule
caliciforme (intestin subţire, intestin gros)
A. MUCOASA
LAMINA PROPRIA
- TC lax, foarte bogat celularizat (elemente migrate: limfocite,
plasmocite, macrofage, eozinofile), foarte bine vascularizat şi
inervat
- ± glande:
cardiale superioare şi inferioare (esofag)
cardiale, fundice, pilorice (stomac)
Lieberkuhn (intestin subţire, intestin gros)
MUSCULARIS MUCOSAE
- două straturi subţiri – celule musculare netede (CILE)
B. SUBMUCOASA
- TC lax foarte bine vascularizat şi inervat (plex nervos mienteric
Meissner)
- ± glande:
esofagiene proprii (esofag)
Brunner (duoden)
± elemente limfoide permanente
plăci Peyer (ileon)
C. MUSCULARA
- celule musculare netede, dispoziţie în straturi/tunici
- aspecte particular esofag (celule musculare striate, celule musculare
netede), anus
- între tunicile musculare  strat subţire TC lax  plexul nervos
Auerbach
D. ADVENTICEA/ SEROASA
- supradiafragmatic: TC lax, în continuitate cu TC organe vecine
- sub-diafragmatic: TC lax acoperit de mezoteliu (epiteliu simplu
pavimentos), foiţă viscerală peritoneu
ESOFAGUL
2. ESOFAGUL
- falduri/pliuri longitudinale mucoasă, parţial submucoasă  aplatizare

la trecerea bolului alimentar  revenire la dispoziţia anterioară
- distensie  + contracţie musculară  facilitare propulsie bol spre
stomac
mucoasă, submucoasă, musculară, adventice
ESOFAGUL
2. ESOFAGUL
MUCOASA

- epiteliul de suprafaţă - stratificat pavimentos fără keratinizare
- lamina propria
- TC lax, infiltrat de elemente limfoide
- ± glande cardiale superioare (1/3 superioară)
- ± glande cardiale inferioare (1/3 inferioară)
- glande tubulo-acinoase de tip mucos
- prezenţă inconstantă ? mici insule ectopice de
mucoasă gastrică
ESOFAGUL
2. ESOFAGUL
SUBMUCOASA
- ţesut conjunctiv lax, bine vascularizat
- glande esofagiene proprii =
glande tubulo-acinoase de tip mucos
-canale de excreţie-epiteliu bistratificat cubic
- muscularis mucosae →
lamina propria → epiteliu → suprafaţă lumen
ESOFAGUL
2. ESOFAGUL
MUSCULARA
- 1/3 superioară – celule musculare striate
- 1/3 medie – celule musculare striate, celule musculare netede
- 1/3 inferioară – celule musculare netede
- două straturi, CILE ; 1/3 superioară  control voluntar
ADVENTICEA
- strat subţire: fibre colagen, fibre elastice, trec prin mediastin, printre
cavităţile pleurale şi pătrund în diafragm
- mezoteliu ABSENT până în momentul în care străbate diafragmul
- segmentul pregastric, subdiafragmatic - acoperit de o reflectare a
mezoteliului peritoneal - seroasă
PASAJUL ESOFAGO - GASTRIC
STOMACUL
3. STOMACUL
A. CARACTERISTICI GENERALE
- 3 zone anatomice, cu corespondenţe histologice:
- regiunea cardială
- regiunea fundică
- regiunea pilorică
- funcţie:
-mecanică
-secreţie exocrină
-secreţie endocrină
-structură: 4 tunici concentrice:

-mucoasă
-submucoasă
-musculară
-seroasă
STOMACUL
3. STOMACUL
- suprafaţa stomacului
- falduri/pliuri longitudinale evidente,
anastomazate între ele, formate din
mucoasă şi submucoasă
- pliurile → teritorii mai mult sau mai
puţin poligonale = aspect mamelonat
evident
- mamelonările: ciuruite de mici orificii
circulare (0,1-0,4 mm), care corespund
invaginărilor tubulare ale epiteliului
(cripte)
MUCOASA :
- epiteliu
- lamina propria
- muscularis mucosae
STOMACUL
3. STOMACUL
MUCOASA
- epiteliul de suprafaţă - simplu cilindric, omogen, de tip secretor
→ celule secretante de mucoid, cu pol închis
- MO
- PA palid (acumulare picături mucoase: gag tip neutru, > vâscos /
mucus, slab colorat mucicarmin, PAS pozitiv
- PB – nucleu perpendicular MB
- ME
- PA microvilozităţi scurte, peliculă fină de glicocalix
- apical: granule precursor mucoidului, RER, aparat Golgi
supranuclear
- joncţiuni laterale tip ocludens şi adherens
STOMACUL
3. STOMACUL
MUCOASA
- lamina propria: elemente celulare migrate (corion de apărare)

- epiteliul de suprafaţă → invaginare  cripte gastrice  continuitate
structuri glandulare, specifice pentru cele 3 regiuni:
- glande cardiale (glande tubulo-
acinoase de tip mucos) =
regiune cardială
- glande fundice (glande tubulare
simple sau bifurcate, drepte
sau uşor sinuoase, conturnate
în zona bazală, de tip mixt) =
regiune fundică
- glande pilorice (glande tubulare
ramificate de tip mucos)
= regiune pilorică
STOMACUL
3. STOMACUL
SUBMUCOASA
- TC lax, bine vascularizat şi inervat (plex nervos mienteric Meissner)
MUSCULARA
- celule musculare netede, 3 straturi: intern oblic, mijlociu circular,
extern longitudinal
- între stratul circular / longitudinal → plexul nervos Auerbach
- strat circular foarte bine dezvoltat (hipertrofic) în regiunea cardială şi
regiunea pilorică → sfinctere
SEROASA
- TC lax, mezoteliu
3. STOMACUL STOMACUL
B. REGIUNEA FUNDICĂ
- organizarea generală respectă elementele prezentate anterior,
existând particularităţi la nivelul mucoasei
- cripte gastrice scurte: 1/3 din mucoasă
- bază: glande fundice (glande tubulare simple, drepte / sinuoase,
de tip mixt)
3. STOMACUL SISTEMUL DIGESTIV - TUBUL DIGESTIV
STOMACUL
STOMACUL
 celule mucoase / accesorii

- localizare: colet
- , mici, cubice, nucleu bazal
(mitoză → regenerare cripte /
glande)
- mucus: gag tip acid  mucus
celule epiteliu de suprafaţă
STOMACUL
 celulele parietale
(oxintice)
- localizare: predominant corp
- HCl, factor intrinsec Castle
- MO: mari, rotunde, intens
acidofile, net delimitate, nucleu
central
a b
a) indică mecanismul sintezei HCl la nivelul celulei parietale
b) diferenţe la nivel ultrastructural ȋntre o celulă parietală ȋn stare
de activitate (dreapta) şi o celulă parietală ȋn stare de repaus
(stanga)
ME:
- PA: invaginaţii adânci, ramificate =
canaliculi intracelulari
→ comunicare lumen
→ tapetare microvilozităţi lungi, interdigitate,
asociate cu REN, foarte numeroase
mitocondrii → transport activ ioni hidrogen
STOMACUL
 celule principale
(pepsinogene, bazofile)
- localizare: bază, corp
- pepsinogen, apă, K, Cl, NaCl,
labferment (la copil)
MO: cilindrice, intens bazofile 1/3
bazală, fine granulaţii PA, limite
puţin evidente, nucleu ovalar PB
ME:
- PA: microvilozităţi scurte,
acoperite de glicocalix
- apical: granule sferice cu
conţinut omogen, dens, delimitate
de membrane (zimogen), complex
Golgi proeminent
- bazal: RER, mitocondrii
STOMACUL
 celule enteroendocrine
(argentafine, G)
- localizare: dispersate printre
celulele exocrine
- NU H.E., DA coloraţii cu
săruri de argint
- ME: granulaţii PB
 CELULELE ENTEROENDOCRINE
Celulele A: - secretă glucagon (stimulează
glicogenoliza în hepatocite, creşte glicemia)
- localizare: stomac, IS
Celulele D: - secretă somatostatin (inhibă eliminarea

hormonilor celulelor endocrine vecine)
Celulele EC: - secretă serotonina (stimulează motilitatea

intestinala)
- secretă substanţa P
- localizare: stomac, IS,IG
Celulele ECL: - secretă histamina (stimulează secreţia de HCl)

- localizare: stomac
Celulele G: - secretă gastrina (stimulează secreţia de HCl din

celulele parietale, motilitatea gastrică,
proliferarea celulelor regenerative)
- localizare: stomac, IS
Celulele GL: - secretă glicentina (stimulează

glicogenoliza în hepatocite, creşte glicemia)
- localizare: stomac, IS, IG
CELULELE ENTEROENDOCRINE
 Celulele VIP - secretă peptid intestinal vasoactiv

 - stimulează peristaltismul intestinului
subțire și gros
- stimulează eliminarea de apă și
electroliți de la nivelul tubului digestiv
- localizare: stomac, IS, IG
 Celulele PP - secretă polipeptid pancreatic

 (? acțiune necunoscută)
 - localizare: stomac, IS, IG
STOMACUL
3. STOMACUL
C. REGIUNEA PILORICĂ
- organizarea generală respectă elementele prezentate anterior, existând
particularităţi la nivelul mucoasei
- cripte gastrice lungi → 1/2 - 2/3 din mucoasă
- bază: glande pilorice (glande tubulare ramificate de tip mucos)
INTESTINUL SUBŢIRE
4. INTESTINUL SUBŢIRE
A.CARACTERISTICI GENERALE
- 3 regiuni: duoden, jejun, ileon

- ansamblu de structuri care
măresc/amplifică suprafaţa de contact:
- valvule conivente (repliuri
permanente ale suprafeţei interne a
peretelui, cu dispoziţie perpendiculară
pe ax, formate din mucoasă şi
submucoasă)
- vilozităţi intestinale
(proiecţii/proeminenţe ale mucoasei,
formate din epiteliu şi lamina propria)
- microvilozităţi
(elemente de ultrastructură,
expansiuni digitiforme prezente la
polul apical al enterocitelor, cu aspect
de platou striat în M.O.)
Sursa: http://slideplayer.com/slide/1703117
INTESTINUL SUBŢIRE
- funcţie: digestie, absorbţie, apărare

mucoasă, submucoasă, musculară, seroasă
MUCOASA
- epiteliul de suprafaţă - simplu cilindric, heterogen, de tip secreto-
absorbtiv:
- enterocite (celule absorbtive)
- celule caliciforme/celule cu pol deschis (celule sintetizante de
mucus)
- celule M
- celule enteroendocrine
INTESTINUL SUBŢIRE
MUCOASA
Enterocitele
- MO:
- cilindrice, citoplasmă bazofilă
- PA condensare = platou striat
- PB -nucleu ovalar
- ME:
- PA: microvilozităţi, strat subţire de glicocalix
- organite celulare bine dezvoltate – RER, ribozomi, REN, aparat Golgi
- joncţiuni laterale tip ocludens, adherens, desmozomi, gap
INTESTINUL SUBŢIRE
MUCOASA
Celulele caliciforme
- MO:
- calice de floare, cupă de şampanie
- citoplasmă palidă → mucus → gol optic
- PB: nucleu turtit
- ME:
- apical: multiple granule cu mucus, confluente
- organite celulare implicate în sinteza de glicoproteine:
– RER, ribozomi, complex Golgi
INTESTINUL SUBŢIRE
MUCOASA
Celulele M Sursa: www.studyblue.com/notes/note/n/gi-and-renal-

- specifice regiunilor MALT anatomyphys/deck/2620419
- dificil de identificat MO
- ME: forma de cupolă (en dome), microvilozităţile PA
- cel mai probabil componente ale
sistemului fagocitar mononuclear
- rol de transport antigene luminale
Lamina propria
- numeroase
elemente celulare implicate în apărare
INTESTINUL SUBŢIRE
MUCOASA
- formează vilozităţi intestinale

(epiteliu de tapetare la exterior, ax
conjunctivo-vascular la interior:
elemente celulare specifice corionului
de apărare, vas chilifer central, câteva
fibre musculare netede desprinse din
muscularis mucosae – muşchiul
Brucke, cu rol de direcţionare şi
orientare)
- la baza vilozităţilor intestinale,
epiteliul de tapetare → epiteliu
glandular → glande Lieberkuhn
INTESTINUL SUBŢIRE
MUCOASA
- glandele Lieberkuhn
(glande tubulare simple)
-cripte Lieberkuhn=cripte intestinale
- 5 tipuri celulare:
- celule bazale (de
regenerare şi diferenţiere)
- enterocite
- celule caliciforme
- celulele Paneth
- bază, formă piramidală
- MO: apical numeroase granule mari, intens
acidofile (“icre de Manciuria”), conţin lizozim –
rol antibacterian
- ME: Golgi bine dezvoltat, RER evident,
numeroase mitocondrii, granule delimitate de
membrană în treimea apicală
- celule enteroendocrine
INTESTINUL SUBŢIRE
SUBMUCOASA
- TC lax, bine vascularizat şi inervat (plex nervos mienteric Meissner)
- particularităţi DUODEN, ILEON
MUSCULARA
- celule musculare netede: două straturi (CILE)
- plex nervos Auerbach
SEROASA
- TC lax, tapetat de mezoteliu
4. INTESTINUL SUBŢIRE INTESTINUL SUBŢIRE
B. DUODENUL
- mucoasa prezintă vilozităţi intestinale înalte şi glande Lieberkuhn
adânci
- submucoasa: elemente particulare
→ glandele Brunner
http://www.decoratiunigel.ro/frun
ze-feriga/
4. INTESTINUL SUBŢIRE INTESTINUL SUBŢIRE
B. DUODENUL
INTESTINUL SUBŢIRE
C. JEJUNUL
- mucoasa prezintă vilozităţi intestinale efilate, foarte înalte, şi glande
Lieberkuhn foarte adânci
- submucoasa NU PREZINTĂ ELEMENTE PARTICULARE
INTESTINUL SUBŢIRE
D. ILEONUL
- mucoasa prezintă vilozităţi intestinale scurte şi glande Lieberkuhn
puţin adânci
- mucoasa: elemente particulare
→ plăcile Peyer → submucoasa
INTESTINUL GROS
5. INTESTINUL GROS
- 5 regiuni: cec, colon, apendice, rect, anus

- funcţie: secreţie, absorbţie
A. COLONUL

MUCOASA
- epiteliul de tapetare - simplu cilindric, heterogen, de tip secreto-
absorbtiv
- extrem de numeroase celule caliciforme
- mai puţine enterocite, celule M şi enteroendocrine prezente
5. INTESTINUL GROS INTESTINUL GROS
A. COLONUL
MUCOASA
- NU prezintă vilozităţi intestinale
- glandele Lieberkuhn (glande tubulare simple) se deschid direct la
nivelul lumenului; mai adânci
decât în intestinul subţire, nu conţin celule Paneth
INTESTINUL GROS
5. INTESTINUL GROS
A. COLONUL
INTESTINUL GROS
5. INTESTINUL GROS
A. COLONUL
SUBMUCOASA
- TC cu noduli limfoizi, infiltraţii limfoide TRANZITORII
MUSCULARA
- celule musculare netede – 2 straturi (CILE)
- stratul intern continuu, strat extern – discontinuu, formează 3 benzi
înguste (tenia coli)
SEROASA
INTESTINUL GROS
5. INTESTINUL GROS
B. APENDICE ILEO-CECAL
MUCOASA
- epiteliul de suprafaţă - simplu cilindric, heterogen, de tip secreto-
absorbtiv
- mai puţine celule caliciforme decât în colon
- mai multe enterocite, celule enteroendocrine
5. INTESTINUL GROS INTESTINUL GROS
Structură: 4 tunici concentrice: mucoasă, submucoasă, musculară,
seroasă
MUCOASA
- NU prezintă vilozităţi intestinale
- glandele Lieberkuhn (glande tubulare simple) se deschid direct la
nivelul lumenului; sunt mai puţin adânci şi mai rare decât în intestinul
subţire şi, la acest nivel, conţin celule Paneth
INTESTINUL GROS
5. INTESTINUL GROS
Structură: 4 tunici concentrice: mucoasă,
submucoasă, musculară, seroasă
- lamina propria prezintă numeroase

infiltraţii limfoide şi noduli limfoizi, care
ocupă în totalitate mucoasa, depăşesc
muscularis mucosae, localizându-se şi în
submucoasă
- MALT
- muscularis
mucosae
discontinuă,
întreruptă
INTESTINUL GROS
5. INTESTINUL GROS
Structură: 4 tunici concentrice:
mucoasă, submucoasă,
musculară, seroasă
SUBMUCOASA
- TC lax, ocupată de numeroase infiltraţii
limfoide şi noduli limfoizi, localizaţi iniţial în mucoasă
MUSCULARA
- celule musculare netede - 2 straturi (CILE)
SEROASA
INTESTINUL GROS
CELULELE ENTEROENDOCRINE
CELULE I
- secretă colecistochinina
- influențează secreția pancreatică și contractia colonului
CELULE K
- secretă peptid inhibitor gastric (GIP), antagonist al gastrinei
- inhibă secreția de HCl
CELULE Mo
- secretă motilină
- stimulează peristaltismul intestinal
CELULE N
- secretă neurotensina
- crește vascularizația ileonului
- scade peristaltismul intestinului gros si subțire
CELULE S
- secretă secretina
- influențează secreția hidro-electrolitică pancreatică și biliară
INTESTINUL GROS
RECT
- porțiunea distală a tubului

digestiv
CANALUL ANAL
- canalul anal se întinde de la
poțiunea superioară a
diafragmului pelvin până la
anus
-porțiunea superioară a
canalului anal prezintă pliuri
longitudinale: pliuri anale
- spațiile cuprinse între
pliurile anale se numesc
STRUCTURA : 4 tunici concentrice: mucoasă,
sinusuri anale
submucoasă, musculară, seroasă
CANALUL ANAL SISTEMUL DIGESTIV - TUBUL DIGESTIV
INTESTINUL GROS
1. MUCOASA
3 porțiuni diferite prin tipul de epiteliu:
1. Zona colorectală
- 1/3 superioară
- epiteliu simplu cilindric
2. Zona de tranziție
- 1/3 medială
- realizează tranziția dintre epiteliul
simplu cilindric al mucoasei rectale
și epiteliul stratificat scuamos al
zonei perianale
3. Zona scuamoasă
- 1/3 inferioară
- epiteliu stratificat scuamos fără
keratinizare
CANALUL ANAL INTESTINUL GROS
2. SUBMUCOASA
- ramificațiile terminale ale arterei rectale superioare + plex venos

(hemoroizi?!)
- inflitrații limfoide
- glande anale: secretă mucus
3. MUSCULARA
-celule musculare netede : CILE
* stratul circular intern formează sfincterul anal intern (contracție involuntară)

* musculatura striată a perineului formează sfincterul anal extern (contracție
voluntară)
4. SEROASA
- strat subțire de TC lax

SINOPSIS

13-Sistem Digestiv Med

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

13-Sistem Digestiv Med

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SISTEMUL DIGESTIV

PROF. DR. IRINA-DRAGA CĂRUNTU

- modalitate de organizare de tip tubular

Structură: 4 tunici concentrice

Mucoasa prezintă aspecte structurale diferite, caracteristice pentru

- epiteliu, lamina propria, muscularis mucosae

- falduri/pliuri longitudinale mucoasă, parţial submucoasă  aplatizare

- epiteliu, lamina propria, muscularis mucosae

-structură: 4 tunici concentrice:

- lamina propria: elemente celulare migrate (corion de apărare)

 celule mucoase / accesorii

Celulele D: - secretă somatostatin (inhibă eliminarea

Celulele EC: - secretă serotonina (stimulează motilitatea

Celulele ECL: - secretă histamina (stimulează secreţia de HCl)

Celulele G: - secretă gastrina (stimulează secreţia de HCl din

Celulele GL: - secretă glicentina (stimulează

 Celulele VIP - secretă peptid intestinal vasoactiv

 Celulele PP - secretă polipeptid pancreatic

- 3 regiuni: duoden, jejun, ileon

- funcţie: digestie, absorbţie, apărare

Structură: 4 tunici concentrice

Celulele M Sursa: www.studyblue.com/notes/note/n/gi-and-renal-

- formează vilozităţi intestinale

- 5 regiuni: cec, colon, apendice, rect, anus

Structură: 4 tunici concentrice

- lamina propria prezintă numeroase

- porțiunea distală a tubului

3 porțiuni diferite prin tipul de epiteliu:

- ramificațiile terminale ale arterei rectale superioare + plex venos

-celule musculare netede : CILE

* stratul circular intern formează sfincterul anal intern (contracție involuntară)

- strat subțire de TC lax

S-ar putea să vă placă și