1.

Structura histologica generala a tubului digestiv

-format din 4 tunici concentrice: mucoasa, submucoasa, musculara si
adventice/seroasa
MUCOASA
-formata din epiteliu, corion, muscularis mucosae

-prezinta invaginatii/cripte (in stomac, intenstin gros) sau expansiuni/proeminente (in

intenstinul subtire). La baza lor pot fi localizate structuri glandulare.

Epiteliul:
In esofac stratificat scuamos fara keratinizare
In stomac este epiteliu simplu prismatic omogen, de tip secretor
In intestin subtire si gros avem epiteliu simplu prismatic heterogen, de tip secreto-
absorbtiv
Corionul:
este un tesut conj lax, celularizat, vascularizat si inervat.
Contine:
In esofag: glande cardiale superioare si inferioare
In stomac: glande cardiale, fundice, pilorice.
In intestin subtire si gros: gl Lieberkuhn.
Muscularis mucosae:
este formata din doua straturi subtiri de fibre musculare netede (circular intern,
longitudinal extern)

SUBMUCOASA
Este un tesut conjunctiv lax, f bine vascularizat si inervat (plex nervos Meissner)
Contine glande:
In esofag: esofagiene proprii
In duoden: gl Brunner
In ileon: placi Peyer (elemente limfoide permanente)
MUSCULARA
Formata din fibre musculare netede , la esofag si netede si striate, si plexul nervos
Auerbach
ADVENTICEA/SEROASA
t conj lax este acoperit de mezoteliu, poate contine vase, nervi, adipocyte albe
 2. Structura histologica a esofagului
Organ alcatuit din 4 tunici
MUCOASA: foarmata din
Epiteliu: t stratificat scuamos fara keratinizare
Corion: tesut conjuctiv lax. Sunt localizate glande cardiale superioare si
inferioare,
si muscularis mucosae (2 straturi de fibre musculare netede circular intern
si longitudinal extern)

SUBMUCOASA:

- contine glande esofagiene propii(tubule acinoase de tip mucos, acini mucosi(structura rotund-
ovalara, formata din celule in trunchi de piramida care delimiteaza un lumen larg, au
citoplasma palida datorita aglomerarii granulelor de mucus, nucleu aplatizat) + canale de
excretie cu epiteliu stratificat cubic),
- tes conj lax bine vascularizat si inervat(microganglioni din plex nervos Meissner)
MUSCULARA:
1/3 Superior-fibre musculare striate
1/3 Mediu-fibre musculare striate si netede
1/3Inferior-fibre musculare netede;
Dispuse in doua straturi: circular intern si longitudinal extern
Microganglioni din Plex nervos Auerbach
ADVENTICEA:
Tes conj lax,prezinta mezoteliu

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
- Cu stomacul: prezinta epiteliu simplu cilindric care infunda formand cripte
gastrice la baza carora se deschid glande gastrice caracteritice
- Cu intestinal subtire: ep de tip intestinal cu enterocyte si caliciforme
Vilozitati intestinale
Gl intestinale Lieberkuhn cu numeroase celule
caliciforme
- Cu intestinal gros: epi de tip intestinal cu enterocyte si numeroase
caliciforme
Gl intestinale lieberkuhn cu numeroase calicifome
3. Structura histologica a stomacului – regiunea pilorica
Organ alcatuit din 4 tunici concentrice:

TUNICA MUCOASA: formata din epiteliu simplu prismatic inalt omogen de tip
secretor
Epiteliul de suprafata: se infunda si formeaza criptele gastrice lungi, la baza carora
se deschid glandele pilorice(tubulare ramificate de tip mucos). Sub epiteliu de afla
Corionul de aparare
Muscularis mucosae formata din 2 straturi subtiri de fibre musculare netede dispuse
circular interior si longitudinal exterior.
TUNICA SUBMUCOASA: este formata din tesut conjunctiv lax cu vase si plexul
nervos Merissner
TUNICA MUSCULARA: este formata din fibre musculare netede, dispuse:
oblic intern,
circular mijloc) si
longitudinal extern. Intre straturile circular si longitudinal apare plexul nervos
Auerbach.
TUNICA SEROASA : este formata dintr-un tesut conjunctiv lax cu vase, nervi si
adipocite albe, care este tapetat la exterior de mezoteliu

Diagnostic diferential:
- Stomac regiune fundica:cripte gastrice scurte, prezinta glande fundice
(tubulare simple sinuuoase)cu5 tipuri celulare(accesori-gatul glandei,
parietale-corpul gl, principale-corp + baza gl, neuroendocrine-baza gl si de
regenerare-gatul gl)
- Cu intestinal subtire: ep de tip intestinal cu enterocyte si caliciforme
Vilozitati intestinale
Gl intestinale Lieberkuhn cu numeroase celule
caliciforme
- Cu intestinal gros: epi de tip intestinal cu enterocyte si numeroase
caliciforme
Gl intestinale lieberkuhn cu numeroase calicifome
4. Structura histologica a duodenului
Organ alcatuit din 4 tunici concetrice:
MUCOASA: prezinta 3 elemente:
-epiteliul de tapetare(simplu, prismatic, inalt, heterogen, secreto-absorptiv) format
din enterocyte, celule caliciforme, celule M si celule enteroendocrine;
un corion de aparare si muscularis mucosae(discontinua deoarece este strabatut de
glandele Brunner din submucoasa) Mucoasa ascensioneaza pentru a forma vilozitati
instestinale inalte. La baza vilozitatilor intestinale sunt gl Liebercuhn adanci (formate
din 5 tipuri celulare:c. bazale, enterocyte, c. caliciforme, c. paneth, c enteroendocrine)
Lamina propria de la nivelul vilozitatilor intestinale contine vase sanguine si cateva
fibre musculare netede desprinse din muscularis mucosae, care formeaza muschiul
lui Brucke.
TUNICA SUBMUCOASA: Este un tesut conjunctiv lax bine vascularizat care
contine plexul MEISSNER, glande bruner
TUNICA MUSCULARA: formata din doua straturi de fibre musc netede dispuse
circular intern si longitudinal extern. Intre cele doua straturi se afla plexul nervos
Auerbach
TUNICA SEROASA: este formata dintrun tesut conjunctiv lax cu vase, nervi si
adipocite albe care este tapetat de mezoteliu.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
- jejunul: viloz intestinale efilate, foarte inalte, submucoasa nu prezinta
elemente particulare
- Ileonul: vilozitati intstinale scurte si late, gl lieberkuhn mai
scurte, contine placi peyer
- Stomacul: ep simplu prismatici inalt mucoido-secretor care
formeaza criptele gastrice, gl gastrice caracteristice fiecarei
zone
- Intestinal gros: nu prezinta vilozitati intestinale, gl lieberkuhn
sunt lungi, dese si cu numeroase caliciforme
5. Structura histologica a jejunului
Organ alcatuit din 4 tunici concetrice:
MUCOASA: prezinta 3 elemente:
-epiteliul de tapetare(simplu, prismatic, inalt, heterogen, secreto-absorptiv) format
din enterocite, celule caliciforme, celule M si celule enteroendocrine;
un corion de aparare si muscularis mucosae(continua) Mucoasa ascensioneaza
pentru a forma vilozitati instestinale efilate, foarte inalte. La baza vilozitatilor
intestinale sunt gl Liebercuhn adanci (formate din 5 tipuri celulare:c. bazale,
enterocyte, c. caliciforme, c. paneth, c enteroendocrine)
TUNICA SUBMUCOASA: Este un tesut conjunctiv lax bine vascularizat care
contine plexul MEISSNER
TUNICA MUSCULARA: formata din doua straturi de fibre musc netede dispuse
circular intern si longitudinal extern. Intre cele doua straturi se afla plexul nervos
Auerbach
TUNICA SEROASA: este formata dintrun tesut conjunctiv lax cu vase, nervi si
adipocite albe care este tapetat de mezoteliu.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
- Duodenul: vilozitati intestinale largi cu aspect de frunza de
feriga, gl lieberkuhn mai scurte, contine gl brunner
- Ileonul: vilozitati intstinale scurte si late, gl lieberkuhn mai
scurte, contine placi peyer
- Stomacul: ep simplu prismatici inalt mucoido-secretor care
formeaza criptele gastrice, gl gastrice caracteristice fiecarei
zone
- Intestinal gros: nu prezinta vilozitati intestinale, gl lieberkuhn
sunt lungi, dese si cu numeroase caliciforme
6. Structura histologica a ileonului
Organ alcatuit din 4 tunici concetrice:
MUCOASA: prezinta 3 elemente:
-epiteliul de tapetare(simplu, prismatic, inalt, heterogen, secreto-absorptiv) format
din enterocyte, celule caliciforme, celule M si celule enteroendocrine;
un corion de aparare si muscularis mucosae(discontinua) Mucoasa ascensioneaza
pentru a forma vilozitati instestinale scurte si late. La baza vilozitatilor intestinale sunt
gl Liebercuhn putin adanci (formate din 5 tipuri celulare:c. bazale, enterocyte, c.
caliciforme, c. paneth, c enteroendocrine) Lamina propria de la nivelul vilozitatilor
intestinale contine un chilifer central, vase sanguine si cateva fibre musculare netede
desprinse din muscularis mucosae, care formeaza muschiul lui Brucke.
TUNICA SUBMUCOASA: Este un tesut conjunctiv lax bine vascularizat care
contine plexul MEISSNER, foliculi limfatici organizati sub forma de placile
peyer
TUNICA MUSCULARA: formata din doua straturi de fibre musc netede dispuse
circular intern si longitudinal extern. Intre cele doua straturi se afla plexul nervos
Auerbach
TUNICA SEROASA: este formata dintrun tesut conjunctiv lax cu vase, nervi si
adipocite albe care este tapetat de mezoteliu.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
- jejunul: viloz intestinale efilate, foarte inalte, submucoasa nu prezinta
elemente particulare
- Duodenul: vilozitati intestinale largi cu aspect de frunza de
feriga, gl lieberkuhn mai scurte, contine gl brunner
- Stomacul: ep simplu prismatici inalt mucoido-secretor care
formeaza criptele gastrice, gl gastrice caracteristice fiecarei
zone
- Intestinal gros: nu prezinta vilozitati intestinale, gl lieberkuhn
sunt lungi, dese si cu numeroase caliciforme
7. Structura histologica a colonului
Format din 4 tunici concentrice
MUCOASA:
Epiteliul: simplu prismatic inalt, heterogen, secreto-absorbtiv, cu celule caliciforme
si mai putine enterocite.
NU CONTINE VILOZITATI INTESTINALE!!! Iar gl Liebercuhn de la acest
nivel Nu prezinta celule Paneth.
Corionul de aparare: contine infiltratii limfoide de tip T dependent si T
independent, limfocite, plasmocite, macrophage, muscularis mucosae discontinua
SUBMUCOASA: este un tesut conjuctiv lax cu vase de sange si plex nervos
Meisser, foliculi limfatici si infiltratii limfoide tranzitorii
MUSCULARA: este formata din fibre musc netede, aranjate in doua straturi ,
circular intern si longitudinal extern discontinuu formand 3 benzi inguste cunoscute
sub denumirea de TENIA COLI.
SEROASA: este un tesut conjunctiv lax cu vase, nervi si adipocite albe, tapetat de
mezoteliu.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
- Stomacul: ep simplu prismatici inalt mucoido-secretor care
formeaza criptele gastrice, gl gastrice caracteristice fiecarei
zone
- Cu intestinal subtire: ep de tip intestinal cu enterocyte si caliciforme
Vilozitati intestinale
Gl intestinale Lieberkuhn cu numeroase celule
caliciforme
- Apendicele ileo-cecal: gl lieberkuhn scurte, mai rare, cu putine
caliciforme, muscularis mucosae intrerupta de numerosi foliculi limfatici
primary si secundari, inflitrate limfoide in corion si submucoasa
8. Structura histologica a apendicelui ileo-cecal
- reminescenta a intestinului gros, are un perete subtire, are 4 tunici:
-tunica mucoasa:
• epiteliul de tapetare simplu cilindric heterogen de tip secreto
absorbtiv, are mai putine celule caliciforme, comparativ cu colonul
si mai multe celule enteroendocrine;
• mucoasa nu formeaza vilozitati intestinale,
• iar glandele Lieberkuhn din corion se deschid in lumen, sunt mai
putine, scurte si au in structura lor celule Paneth.
• lamima propria: prezinta pe langa glandele Lieberkuhn si
numeroase inflitratii limfoide si foliculi limfatici. Acestea ocupa
toata mucoasa si coboara si in submucoasa si de aceea muscularis
mucosae este discontinua
-tunica submucoasa:
• tesut conjunctiv lax cu vase si plex Meissner, ocupat partial de infiltratii limfoide
extinse
-tunica musculara:
• doua straturi de fibre musculare netede, dispuse circular intern si longitudinal
extern
-tunica seroasa:
• are o structura similara cu cea a colonului (tes conj lax, vase, adipocite albe),
tapetat de mezoteliu
- DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
• Colon: gl liebercuhn lungi, dese, cu nemeroase caliciforme,foliculi limfatici in
corion de aparare
• Intestine subtire: ep intestinal cu enterocite multe si caliciforme, vilozitati intesti,
• Stomac: ep simplu cilindric omogen de tip secretor, cu cripte gastrice
caracteristice
 9. Structura histologica a ficatului – lobulatia ficatului
• Un organ parenchimatos format din:
-capsula(capsula lui Glisson): tesut conjunctiv dens semiordonat, din care se
desprind septuri prin care sunt conduse vasele, nervii, caile biliare
-stroma ficatului: tesut conjunctiv bogat in fibre de reticulina si are rolul de a sustine
parenchimul. Bine vascularizata de o serie de vase cu capilare sinusoide
-parenchimul hepatic: format din hepatocite.
• Lobulatia ficatului
-Imaginea de lobul hepatic clasic apare la ficatul de porc, o forma hexagonala, ce are
in cele 6 unghiuri cate un spatiu porto-biliar, iar in centru se gaseste venula centro-
lobulara
La om imaginea clasica de lobul hepatic se poate doar imagina, aproximativ
hexagonal, ce are in mijloc venula terminala si in 3 din 6 unghiuri cate un spatiu
porto-biliar
-Spatiu porto-biliar prezinta o insula de tes conj lax care contine triada portala: o
venula(ram din vena porta), o arteriola(ram din artera hepatica) si un canal biliar
extralobular(marginit de ep simplu cubic)
-Lobulul portal ,forma triunghiulara, bazat pe functia exocrina a ficatului. El este
contrat de un spatiu porto-biliar, in cele 3 unghiuri existand 3 venule centrale din 3
lobuli clasici vecini.
-Acin hepatic vascular: forma elipsoidala, centrat de o latura a unui lobul classic,
hepatic, cu varfurile in doua vene centrale din lobuli clasici vecini
• DACA MA INTREABA=
• VASCULARIZATIa
- Vena porta→vene interlobulare(patrunde in lobul)→vene
perilobulare→venule pericapilare→sinusoidele hepatice→se varsa in vena
central→vena hepatica→vena cava
- Artera hepatica→se ramifica intre lobuli si formeaza o retea de capilare
• Cai biliare intrahepatice: canaliculii biliary intralobulari, canalul hering, canaliculii
biliary extralobulari
 10. Structura histologica a ficatului – hepatocitul, sinusoidul hepatic
• Hepatocitul in MO apare ca o celula poligonala, cu o citoplasma acidofila sau mai
bazofila, in raport cu starea de activitate,. Are un nucleu rotund, hipocrom, situat central,
cu 1-2 nucleoli. Are 3 poli:
-polul interhepatocitar: este zona de jonctiuni intercelulare intre doua hepatocite
vecine
-polul biliar: teritoriul dintre membranele plasmatice a doua hepatocite
-polul vascular: vine in raport cu sinusoidul hepatic, intre MB a sinusoidului si mem
plasmatica a hepatocitului existand un spatiu numit spatiu Disse
• Sinusoidele hepatice au o dispozitie radiara printre cordoanele hepatocitelor dinspre
spatiile porto-biliare spre venulele centrale. In MO prezinta un endoteliu discontinuu,
membrane bazala fragmentata, celule component sunt: celule endoteliale cu nuclei
aplatizati, macrophage hepatice (celula kupffer) cu nucleu rotund, celula ito (depozitante
de lipde), pit-cel(intervine in apararea antivirala)

11. Structura histologica a pancreasului

Pancreasul este un organ cu dubla functie: exocrina si endocrina.
-capsula: tesut conjunctiv dens semiordonat care trimite in interior septuri ce
compartimenteaza organul in lobuli
-stroma: este redusa si este reprezentata de tesut conj lax, bine vascularizat
-parenchimul:
Pancreasul exocrin:
alcatuit din acini serosi si canalele lor de excretie.
Acinii serosi nu prezinta celule mioepiteliale, dar au celule centro-acinoase.
Canalele de excretie intralobule au un perete marginit de un epiteliu simplu cubic.
Pancreasul endocrin:
este reprezentata de insulele Langerhans.(MO: nucleu neregulat)
Insulele langerhans apar ca mase celulare de dimensiuni variabile, cu o tenta
acidofila. Cele mai multe celule B-70% secreta insulina, celulele A-20% secreta
glucagon, celulele D-5% secreta somatostatin, celulele G secreta gastrina si celule
PP(secreta polipeptid pancreatic)

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
- Gl parotida (exclusive seroasa): parenchimul alcatuit din acini serosi si
canale intra si extra lobulare
 12. Structura histologica a glandelor salivare (glanda salivara mixta,
glanda parotida)
- Gl salivare mixte=sublinguale
• Gl salivare majore
• capsula: tesut conjunctiv dens semiordonat din care se desprind septuri ce
compartimenteaza organul in lobuli
• stroma:este repre de tesut conjunctiv lax care contine vase, nervi, adipocite albe.
• parenchimul: organizat sub forma de lobuli, alcatuit din acini(component secretorie) si
canale (component excretorie)
Acinii: serosi(secreat enzime), mucosi(secreta mucus), micsti, prezinta celule
mioepiteliale
Canale
Canalele intralobulare sunt repre de canalele Bol (ep simplu cubic) si canalele
Pfluger (ep simplu prismatic inalt, stratificat scuamos fara keratinizare).

Canalele extralobulare: la niv septurilor si au un perete format dintr-un ep

stratificat cubic, simplu prismatic si stratificat scuamos nekeratinizat)

-Gl parotida este asemanatoare ca structura, singura diferenta fiind component

secretorie a parenchimul care este reprezentata doar de care acinii serosi

13. Structura histologica a traheei si bronsiilor supralobulare

- Traheea este un conduct care face legatura dintre laringe si bronsii. Are 4 tunici:

-mucoasa epiteliu pseudostratificat prismatic ciliat cu celule(bazale, prismatic inalte

cu cili si caliciforme, marg in perie de tip 1, marg in perie de tip 2, celule bazale cu
granule mici), sub care se afla un tes conjunctiv care contine fibre elastice si
conjunctive,
-submucoasa: tes conj lax, vascularizat, glande tubulo-acinoase sero-mucoase
-fibro musculo cartilaginoasa: cartilagiu hialin, alcatuita din inele cartilaginoase
incomplete, cu aspect de potcoava, intre ele tes conj dens, bogat in fibre elastice, si
fibre musc netede care formeaza muschiul tracheal, celule: condrocite in
condroplaste,
-adventicea: alcatuita din tesut conjunctiv lax bogat in vase, nervi si adipocite albe
DIGANOSTIC DIFERENTIAL cu bronsiile supralobulare

- Bronsiile supralobulare: perete structurat in 4 tunici

-tunica mucoasa: un epiteliu de tip respirator , un tes conjunctiv mai redus

-submucoasa: tes conj lax , diminuat, glande tubulo-acinoase seroase,
-tunica fibro musculo cartilaginoasa: formata din piese de cartilagiu hialin, fibre de
colagen si elastice, si fibre musculare netede → musc reissesen
-adventicea: tesut conjunctiv fibro-elastic cu vase si nervi
 14. Structura histologica a plamanului
- Organe parenchimatoas, formate din:
-capsula-pleura: formata din doua foite: foita interna(viscerala) este alcatuita din tes
conjunctiv lax acoperit de mezoteliu, foita externa din tes conjunctiv dens
semiordonat tapetat de mezoteliu.
-stroma: tesut conj lax cu multe fibre elastice(asigura distensia) si fibre de
colagen(rezistenta).
-parenchimul:reprezenatt de
• bronsiile repiratorii supraloburare cu ep respirator,
• bronsiile respiratorii intralobulare (bronsiole propriu zice cu ep simplu
cilindric, bornsiole terminale cu ep simplu cubic si bronsiole respiratorii cu ep
simplu scuamos),
• canalele alveolare cu un ep simplu scuamos discontinuu,ce se sfarsesc in fund
de sac si formeaza
• sacii alveolari fara perete propriu,
• alveolele pulmonare (pneumocit de tip 1 aplatizat, pneumocit de tip 2 rotund,
macrofag alveolar) separate de septuri interalveolare

la acest nivel celulele caliciforme sunt inlocuite cu celulele bronsiolare

- ASTA DACA MA INTREABA

Vascularizatie: artere pulmonare(asigura schimburile de gaze), artere bronhice(rol in
nutritie)

15. Structura histologica generala a rinichiului – histoarhitectonie,

componente
- Organ parenchimatos
- alcatuit din capsula, stroma si parenchim
- capsula este de natura conjunctivo-fibroasa
- stroma este alcatuita din tesut conj lax bine vascularizat
- parenchimul contine nefroni(corpuscul renal + tub contort proximal, distal si
ansa henle) si tubi colectori
- histoarhitectonie:
• rinichiul prezinta doua zone: corticala si medulara
• corticala: culoare rosie, prezinta corpusculi renali (reprezentat de
capsula bowman cu doua foite:parietala si viscerala), tubii nefronului
si vase, zona in care nu sunt corpusculi se num cortex cortices, coloane
bertin, zonr labirintice
• medulara: culoare glabena, este formata din piramide Malpighi,
piramide Ferrein prezinta tubii colectori,ansa Henle
16. Structura histologica a rinichiului – corpusculul renal (componente)
- Prezinta o componenta epiteliala, una endoteliala si o componenta mezangiala
- Componenta epiteliala:
• Alcatuita din capsula Bowman(contine foita parietala=ep simplu
scuamos, si foita viscerala cu podocite(corp celular voluminous,
citoplasma evidenta, nucleu globular, ME prezinta podocalixina)si
pedicele)
- Componenta endoteliala:
• Este reprezentata de capilare glomerulare de tip fenestrat=ep simplu
scuamos
- Componenta mezangiala:
• Alcatuita din matrice si celule mezangiale
• Matricea alcatuita din molecule anionice
• Celulele mezangiale: forma stelata, citoplasma condensate, nucleu
chromatic, au capacitate de fagocitoza
- Membrane bazala
• Separa component epiteliala de component endoteliala
• Formata din lamina lucida externa, lamina densa, lamina lucida interna
• Contine colagen d etip IV, matrice proteoglicanica si molecule de
adeziune

17. Structura histologica a rinichiului – tubii renali

- Tubii renali sunt: tub contort proximal, ansa Henle, tub contort distal si tubi
colectori
- Tubul contort proximal:
• Format din ep simplu cubic
• Alcatuit din celule cu aspect striat care prezinta margine in perie, are
rol in reabsorbtie
- Ansa Henle:
• Este de doua tipuri: ansa Henle scurta(loc in corticala, ep simplu
scuamos cu celule de tip I) si ansa Henle lunga(loc in medulara, ep
simplu scuamos cu celule de tip II, III si IV )
• Are rol in concentrarea urinii
- Tubul contort distal:
• Format din epiteliu simplu cubic, celule cu nuclei rotunzi, este absent
aspectul de margine in perie,
• are rol in reabsorbtia de Na
- Tubi colectori:
• Sunt localizati in piramidele Malpighi,
• formati din epiteliu simplu cubico-prismatic,
• in MO are limite celulare foarte vizibile, pot prezenta celule clare si
celule intunecate,
• in ME prezinta microvilozitati mici, au rol in reabsorbtia apei
18. Structura histologica a vezicii urinare
- Organ cavitar
- Alcatuita din 3 tunici: mucoasa, musculara si adventice
- Tunica muscoasa alcatuita din uroteliu si tes conjunctiv lax
- Uroteliul in stadiu de vacuitate: epiteliu pseudostratificat, format din celule
bazale(de regenerare), celule intermediare (in racheta de tenis) si celule
superficiale(in umbrela), in stadiul de plenitudine raman doar stratul bazal si
celule in umbrele
- Tunica musculara alcatuita din fibre musculare netede dispuse plexiform
- Adventicea este alcatuita din tesut conjunctiv lax, vascularizat si enervat
- Diagnosticul diferential se realizeaza cu ureterul
• Diferenta dintre uretra si ureter este la nivelul tunicii musculare, care
la ureter este alcatuita din fibre musculare netede, dispuse pe 2 straturi:
longitudinal intern si circular extern

19. Structura generala a ovarului – foliculi ovarieni, stadii evolutive

- Ovarul prezinta doua regiuni: corticala alcatuita din albuginee(tes conj dens
semiordonat,cu epiteliu germinativ), stroma(celularizata cu fibroblaste dispuse
in vartejuri) si foliculi ovarieni in diverse stadii de evolutie si medulara
alcatuita din tes conjunctiv lax bine vascularizat si inervat
- Stadiile de evolutie a foliculilor ovarieni sunt:
• Folicul Ovarian primordial
• FO primar
• FO secundar preantral
• FO secundar antral
• FO matur
- Foliculul ovarian primordial:
• Contine ovocit I, este inconjurat de un rand de celule foliculare
aplatizate, in exterior prezinta membrane lui Slavianski, sunt localizati
pe mai multe randuri imediat sub albuginee
- FO primar:
• Contine ovocit I, este inconjurat de un rand de celule foliculare
cubice=celule granuloase, in exterior prezinta membrane lui Slavianski
- FO secundar preantral:
• Contine ovocit I, celulele granuloase se multiplica si se dispun pe mai
multe randuri, in jurul ovocitului apare membrane Pelucida iar la
exterior membrane lui Slavianski si tecile foliculare
- FO secundar antral:
• Contine ovocit I inconjurat de membrane pelucida si de un rand de
celule granuloase care formeaza corona radiata, la exterior prezinta
membrane lui Slavianski, iar in afara ei teaca interna si teaca externa
- FO matur: (tertiar sau de Graaf)
• Prezinta o cavitate mare= antrum, inconjurat de cateva randuri de
celule granuloase=granuloasa parietala
• Contine ovocit I, care este inconjurat de zona pelucida, corona radiata
si discul proliger, la exterior prezinta membrana lui Slavianski cu cele
doua teci
20. Structura histologica a ovarului – foliculi atrezici, corpul progestativ,
corpul albicans
- Foliculii atrezici
• Sunt foliculii ovarieni care nu devinmaturi si sufera un roces de
involutie
• Prezinta degenerescenta celulelor granuloase, diminuarea
dimensiunilor foliculare si moartea ovocitului
• Atunci cand se remarca persistenta prelungita a tecilor=foliculi
tecogeni
• Cand are loc hipersecretia de lichid folicular=foliculi chistici
- Corpul progestativ:
• Se formeaza din resturile FO matur
• Este alcatuit din doua tipuri de celule:
✓ Celule granuloase luteale- provin din fostele celule granuloase,
sunt celule rotunde/ovalare cu cit spongioasa
✓ Celule tecale luteale- provin din fostele celule ale tecii interne,
sunt celule mici, alungite si intens colorate
- Corpul albicans:
• Rezulta din alterarea corpului progestativ
• Sunt localizati in partea profunda a corticalei, spre medulara si dispar
in luni sau chiar ani
• Alcatuiti din colagen si rarefibrocite
21. Structura generala a uterului – faza proliferativa
- Uterul este un organ cavitar cu perete format din trei tunici:
• Mucoasa=endometru
• Musculara=miometru
• Seroasa=parametru
- Faza proliferativa:
• Incepe imediat dupa menstruatie, la nivelul fundurilor de sac
glandulare din patura bazala, si uterul in aceasta faza are urmatoarea
structura:
- Tunica muscoasa:formata din epiteliu de suprafata si corion
• Este structurata in 2 zone: superioara(functionala) si
inferioara(bazala/de regenerare)
• Epiteliu de suprafata este simplu prismatic cu doua tipuri de celule:
ciliate si secretorii, acesta se invagneaza si formeza glande
endometriale (rectilinii, cu lumen bine definit, rotunde sau ovalare)
• In corion = tes conj lax, format din fibroblaste, fuziforme si celule
stelate si subs fundamental, este vascularizat
- Tunica muculara:
• Este alcatuita din fibre musculare netede, dispuse in 3 straturi: intern
longitudinal, mijlociu plexiform, extern longitudinal
• Contine arteriole fara adventice
- Tunica seroasa:
• Este alcatuita din tes conjunctiv, prezinta mezoteliu
- Diagnostic diferential cu endometru in faza secretory
22. Structura histologica a uterului – faza secretorie
- Uterul este un organ cavitar cu perete format din trei tunici:
• Mucoasa=endometru
• Musculara=miometru
• Seroasa=parametru
- Faza secretorie:
• Incepe imediat dupa ovulatie si uterul in aceasta faza are urmatoarea
structura:
- Tunica muscoasa:
• Este structurata in 2 zone: compacta si spongioasa
• Epiteliu de suprafata este simplu prismatic, predomina celulele
secretorii, acesta se infunda in corion si formeza glande endometriale
(lungi,sinuoase,cu lumen larg, ondulat si festonat)
• La nivelul corionului se disting doua subzone: Compacta (contine
gatul gl endometriale si celulele predeciduale) si Spongioasa (contine
corpul glandelor cu aspect festonat))
- Tunica muculara:
• Este alcatuita din fibre musculare netede, dispusein 3 straturi: intern
longitudinal, mijlociu plexiform, extern longitudinal
• Contine arteriole fara adventice
- Tunica seroasa:
• Este alcatuita din tes conjunctiv, prezinta mezoteliu
- Diagnostic diferential cu endometru in faza proliferativa
 23. Structura histologica a testicolului
• Alcatuit din capsula, stroma si parenchim,
• CAPSULA: la periferie, tesut conjunctiv dens semiordonat (albuginee), care se ingroasa
si formeaza mediastinul, de la nivelul caruia pornesc septuri ce delimiteaza tubii
seminiferi
• STROMA: tesut conjunctiv lax vascularizat cu celule interstitiale Leydig (mari,
poligonale, cu citoplasma spumoasa) care secreta hormoni androgeni.
• PARENCHIM: reprezentat prin tubi seminiferi, cu ep stratificat heterogen, la nivelul
carora observam urmatoarele celule:
• Celulele Sertoli
✓ MO: celule prismatice inalte, citoplasma este palida, nucleu ovalar dispus in
treimea bazala, perpendicular pe membrana bazala, cu I-II nucleoli evidenti
✓ cand se intalnesc două celule Sertoli, membranele lor sunt foarte apropiate şi
între ele se realizează un sistem de joncţiuni strânse, formand două
compartimente: compartimentul bazal (în care sunt localizate
spermatogoniile) şi compartimentul adluminal (în care sunt localizate celelalte
celule germinale). Acestea sunt implicate în realizarea barierei hemato-
testiculare care crează un mediu favorabil maturării celulelor germinale

• Celulele germinale:
- sunt situate în peretele tubilor seminiferi
- Se formeaza prin spermatogenezei care cuprinde două procese: meioza şi
spermiogeneza
- Se identifica IV tipuri celulare, în raport cu stadiile spermatogenezei -
spermatogonii, spermatocite, spermatide, spermatozoizi
- spermatogoniile:
- MO: forma rotunda, cu citoplasma clara si omogena, nucleu voluminos,
rotund sau ovalar
- Aspectul cromatinei le clasifica in:
- spermatogonie Ad (A densă), cu cromatina intens colorată, cu
un nucleol,
- spermatogonie Ap (A palidă), cu cromatină slab colorată,
- spermatogonie B, cu cromatină sub formă de grunji mari,
neregulaţi
- spermatocitele: localizate deasupra spermatogoniilor din care derivă
- se clasifica in spermatocite de ordin I şi de ordin II
- spermatocitele de ordin I: cele mai mari din linia germinala,cu nucleu
mare si cromatina dispusa in gramezi
- spermatocitele de ordin II: celule mai mici, cu citoplasma redusă şi
reprezintă un stadiu de transformare rapid, dau naştere la spermatide
- spermatidele: localizate în apropierea lumenului tubilor seminiferi
- celule mici, rotunde, cu nucleu hipercromatic, trec prin spermiogeneză, si
se formeaza spermatozoizii
- spermatozoizii - gameţii masculini, localizaţi înspre lumenul tubilor
seminiferi - formaţi din cap, gât şi coadă
 24. Structura histologica a cailor spermatice intra si extratesticulare

CĂILE SPERMATICE INTRATESTICULARE:

- sunt reprezentate de catre tubii drepţi, reţeaua lui Haler şi conurile eferente

- tubii drepti sunt structuri tubulare rectilinii şi scurte, tapetate de epiteliu simplu scuamos sau
cubic;

- reţeaua lui Haler este o reţea labirintică de canale anastomozate şi lacune, tapetate de un
epiteliu simplu, cu celule scuamoase, cubice sau cilindrice

- conurile eferente uneste reţeaua Haler şi epididim; constituie X-XII canale tapetate de un
epiteliu ce prezintă celule cubice neciliate si celule cilindrice ciliate,

CĂILE SPERMATICE EXTRATESTICULARE:

- sunt reprezentate de epididim, canalul deferent şi canalul ejaculator

- epididimul este un conduct foarte lung, flexibil, are un epiteliu pseudostratificat, cu celule
cubice bazale (de regenerare) şi celule cilindrice, înalte, cu stereocili, lumenul este larg, regulat,
circular;

- canalul deferent are un lumen strâmt şi ondulat, iar peretele este format din III tunici
concentrice: mucoasă (epiteliu pseudostratificat, celulele cilindrice cu stereocili si cubice bazale,
corion), musculară (III straturi de fibre musculare netede, LI, MC, LE) şi adventice=tes conj lax;

- canal ejaculator
25. Structura histologica a mucoasei orale – clasificare, elemente
morfologice particulare regionale

Mucoasa orala se clasifica in:

- mucoasă de tapetare (buze, palat moale, obraji, mucoasa alveolară)
- mucoasă masticatorie (gingie, palat dur)
- mucoasă specializată (faţa dorsală a limbii)

I. Mucoasa de tapetare: (buze, palat moale, obraji, mucoasa alveolară)

• Structură histologică:
- epiteliul oral – epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat
- lamina propria:fibre de colagen, elastice şi de reticulină
- interfaţa epitelio-conjunctivă: relativ netedă
- legătura cu structurile subjacente – printr-o submucoasă laxă, elastică

Obrajii – mucoasa bucală (jugală)

• Mucoasa:
interfeţa epitelio-conjunctivă: papilele sunt lungi şi subţiri, prezentând numeroase
anse capilare
• Submucoasa:
- ţesut conjunctiv dens, bogat în fibre de colagen şi fibre elastice, conţine celule
adipoase şi glande salivare minore de tip mixt

Mucoasa suprafeţei ventrale a limbii

•Mucoasa:
lamina propria cu fibre de colagen şi puţine fibre elastice, glande salivare minore de
tip mixt,
interfaţa epitelio-conjunctivă - numeroase papile scurte.

Mucoasa planşeului cavităţii orale

•Mucoasa:
- lamina propria cu papile conjunctive scurte, bine vascularizată+fibre elastice

Mucoasa alveolara
• Mucoasa:
- lamina propria cu papile conjunctive şi numeroase fibre de tip elastic.
• Submucoasa:
- ţesut conjunctiv de tip lax şi conţine glande salivare minore, fibre elastice foarte
numeroase.
II. Mucoasa masticatorie(gingie, palat dur)
• Localizare
- tapetează gingia şi palatul dur
- acoperă întreaga suprafaţă masticatorie a arcurilor dentare
• Structură histologică:
- epiteliu stratificat scuamos ortokeratinizat
- lamina propria groasă; fibrele de colagen sunt constituite din fascicule mari
- interfaţa epitelio-conjunctivă este extrem de ondulată, cu numeroase papile
conjunctive înalte

III. Mucoasa specializată –( faţa dorsală a limbii)

• Mucoasa:
- caracterizată prin papilele linguale: rol mecanic, rol senzorial (muguri gustativi)
- epiteliu stratificat scuamos keratinizat sau nekeratinizat
- lamina propria bogat vascularizată
- nu există o submucoasă individualizată, fibrele conjunctive ale laminei propria se
extind profund
- papilele linguale pot fi:
✓ Filiforme-forma de con, ep keratinizat, rol mechanic, 2/3 ant a limbii
✓ Fungiforme-varful si laturile limbii, sub forma unei ridicaturi, rol perceperea
gustului(dulce, sarat,acru)
✓ Circumvalate-intre corp si baza limbii, ep kerat superior si nekerat lateral, rol
perceperea gustului (sarat, acru, amar, dulce)
✓ Foliate – marg laterale ale partii posterioare a limbii, ridicaturi cu forma de
frunza,
✓ Toate papilele contin muguri gustative cu exceptia celor filiforme, mugurii
gustative au rol de receptori, (MO:pata clara, ovoida cu cellule fuziforme ME:
4 tipuri celulare: c clare, c intunecate, intermediare, bazale)
 26. Structura histologica a mucoasei palatine si a glandei palatine

I. Mucoasa palatului moale

Mucoasa de tapetare
• Mucoasa :
- epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat: subţire, prezintă muguri gustativi
- lamina propria groasă,ce contine papile conjunctive, extrem de vascularizată, ceea
ce conferă o culoare mai deschisă (roz pal), in comparatie cu palatul dur; la acest
nivel există numeroase fibre elastice
• Submucoasa:
-tes conj lax, înalt glandular (conţine glanda palatină) si are doar acini mucosi

II. Mucoasa palatului dur

Mucoasa masticatorie
- zone macroscopice: linia mijlocie a palatului dur se numeşte rafeu median
- zona anterioară a palatului dur prezintă mici ridicături numite creste rugoase
- posterior faţă de incisivii anteriori există o ridicătură numită papilă incisivă.
• Mucoasa:
- epiteliu stratificat scuamos cu ortokeratinizare şi parakeratinizare;
- lamina propria groasă, constituită din ţesut conjunctiv dens, putin vascularizat cu
putine fibre elastice
• Zone fără submucoasă:
- la nivelul crestelor rugoase: fibrele ţesutului conjunctiv din stratul papilar al laminei
propria se ataşează direct de osul subjacent
- la nivelul liniei mijlocii a palatului dur: mucoperiost; ţesutul conjunctiv dens, bogat
în fibre de colagen, al laminei propria, stabileşte legătura cu osul subjacent.
• Zone cu submucoasă:
- în regiunile laterale
- ariile de submucoasă includ: ţesut adipos (anterior), glande salivare minore de tip
mucos – glande palatine (posterior), glande care se continuă şi în zona palatului
moale

GLANDA PALATINALA
• capsula: tesut conjunctiv dens semiordonat din care se desprind septuri ce
compartimenteaza organul in lobuli
• stroma:este repre de tesut conjunctiv lax care contine vase, nervi, adipocite albe.
• parenchimul: organizat sub forma de lobuli, alcatuit din acini(component secretorie) si
canale (component excretorie)
Acinii: mucosi(secreta mucus),
Canale
Canalele intralobulare sunt repre de canalele Bol (ep simplu cubic) si canalele
Pfluger (ep simplu prismatic inalt, stratificat scuamos fara keratinizare).

Canalele extralobulare: la niv septurilor si au un perete format dintr-un ep

stratificat cubic, simplu prismatic si stratificat scuamos nekeratinizat)
27. Structura histologica a mucoasei gingivale
Tipul de mucoasa de la niv gingiei este mucoasa masticatrie. Este formata morfologic
din:

- GINGIA LIBERA
• Inconjurata de coletul dintelui
• Spatial dintre dinte si gingie=sulcus gingival
• 4 limite (coronara, apicala, interna si externa)
• Ep strat scuamos nekeratinizat, ortokeratinizat, parakeratinizat+tes
conj dens
• Varful sau este rebord gingival
- SANTUL GINGIVAL LIBER
• Separa gingia libera de gingia atasata
- GINGIA ATASATA
• Loc intre santulgingival liber si regiunea muco gingivala
• Imobila
• Ep stratificat scuamos cu zone de orto siparakeratinizare
- JONCTIUNEA MUCOGINGIVALA
• Trecerea de la mucoasa de tip gingival(roz palid, epiteliu kerat sau
parakerat) la mucoasa alveolara(roz inchis, ep stratificat scuamos
nekerat)
• Prezinta o usoara infundare=santul mucogingival sau o liniecu
aspect de “solzi de peste”
- SANTUL INTERDENTAR
• Corespunde depresiunilor dintre radacinilor dintilor adiacenti
- PAPILELE INTERDENARE
• Acopera spatial interproximal a coroanelor dentare invecinate
- COLUL PAPILELOR INTERDENTARE
• Ep strat scuamos nekerat+lamina propria
- SULCUSUL GINGIVAL
• Loc intre gingia libera si suprafata dintelui
• Ep startificat scuamos nekerat+lamina propria
- EPITELIUL JONCTIONAL
• Loc la niv coletului dentar
• Prezinta doua membrane bazale
• Ep stratif scuamos nekerat
 28. Structura histologica a buzei (versantul extern, versantul intern,
marginea libera)
-Din punct de vedere morfologic, buza prezinta III zone: versant extern – cutanat
versant intern – mucos
margine libera - vermilion
Descrierea elementelor:

• Versantul extern (cutanat) este alcatuit din:

a) epiderm subtire = ep stratificat scuamos keratinizat(bazal, spinos, granulos, lucios,
cornos),
b) dermul superficial: tesut conjunctiv lax
c) dermul profund: tesut conjunctiv dens semiordonat, ce contine:
✓ glande sudoripare = glande tubulo-glomerulate(canal-cubic bistratificat,
adenomer-simplu cubic)
✓ glande sebacee = glande sacciforme
✓ foliculi pilosi, care contin: II teci epiteliale – interna si externa, o teaca
conjunctiva, firul de par: corticala si medulara
✓ muschiul erector al firului de par (muschi neted)
• Versanul intern (mucos) este alcatuit din:
✓ epiteliu stratificat scuamos fara keratinizare, format din III straturi:
bazal
spinos
superficial
✓ lamina propria= glande salivare minore mixte, formate din acini serosi,
mucosi,micsti si canalele de excretie ale acestora

• Marginea libera este formata din:

a) epiteliu stratificat scuamos fara keratinizare cu zone de orto- si parakeratinizare
subtiri
b) corion – bine vascularizat, cu nervi periferici, hematiile din capilare sunt
responsabile de rosul buzelor
29. Structura histologica a limbii

-Limba este un organ musculos cu rol in masticatie, vorbire si perceperea gustativa.

-Mucoasa limbii este alcatuita din:
-epiteliu stratificat scuamos fara keratinizare(bazal, spinos, superficial)
care contine papile gustative
-corion care contine lumene vasculare,glande salivare minore formate din
= acini serosi, acini mucosi, canale de excretie

- Tunica musculara- Situata central, prezinta fibre musculare striate sectionate:

transversal
longitudinal
oblice
Intre fibrele musculare striate se gaseste: tesut adipos
lumene vasculare
nervi periferici
glanda Von ebner (seoasa)

Papilele linguale de lanivelul mucoasei sunt de IV tipuri: filiforme, fungiforme,

circumvalate, foliate
✓ Filiforme-forma de con, ep keratinizat, rol mechanic, 2/3 ant a limbii
✓ Fungiforme-varful si laturile limbii, sub forma unei ridicaturi, rol perceperea
gustului(dulce, sarat,acru)
✓ Circumvalate-intre corp si baza limbii, ep kerat superior si nekerat lateral, rol
perceperea gustului (sarat, acru, amar, dulce)
✓ Foliate – marg laterale ale partii posterioare a limbii, ridicaturi cu forma de
frunza,
✓ Toate papilele contin muguri gustative cu exceptia celor filiforme, mugurii
gustative au rol de receptori, (MO:pata clara, ovoida cu cellule fuziforme ME:
4 tipuri celulare: c clare, c intunecate, intermediare, bazale)
30. Histologia dezvoltarii dintelui: generalitati, etape si stadii in
dezvoltare
- Dezvoltarea dintelui are loc datorita interactiunile epitelio-mezenchimale se
produc intre epiteliul oral si mezenchimul subjacent
etape:
• initierea – stadiul de mugure
• proliferarea – stadiul de capison
• histo si morfodiferentierea – stadiul de clopot
• apozitia – finalizarea stadiului de clopot, formarea coroanei(anume
depunerea in straturi)
- etapele caracterizeaza actiunile si procesele ce au loc, iar stadiul
caracterizeaza morfologia structurii germenului dentar
- dupa formarea coroanei incepe formarea radacinei si a tesuturilor de suport
A. Formarea coroanei
- Etapa de initiere –apar germenii dentari, apare stadiul de mugure,
- Etape de proliferare- cresterea asimetrica a germenului dentar, se formeaza
stadiul de capison cu org smaltului(3 epitelii), papila dentara si sacul dentar
- Etapa de histo si morfodiferentiere- transformari morfologice si functionale
ale germenului dentar, viitorul dinte dobandeste forma generala si
dimensiunile relativ finale, se formeaza stadiul de clopot cu org smaltului (4
epitelii), se sintetizeaza ameloblastele, se diferentiaza odontoblastele, apare
dentina, smaltul, papila dentara se transforma in pulpa dentara
- Apozitie-formarea coroanei prin depunerea dentinei si smaltului,
B. Formarea radacinei
- din teaca epiteliala radiculara Hertwig, diafragmul epitelial si sacul dentar
- formarea cementului, ligamentului parodontal si osului alveolar
31. Histologia dezvoltarii dintelui: germenele dentar – stadiul de mugure
Dezvoltarea dintelui are loc datorita interactiunile epitelio-mezenchimale se produc
intre epiteliul oral si mezenchimul subjacent
- Are loc etapa de initiere care prezinta:
-Epiteliul stomodeal
• tapeteaza cavitatea orala primitiva
• are origine ectodermica si este format din 2-3 straturi celulare, bogate in
glicogen:
- stratul bazal – celule prismatic inalte
- stratul superficial – celule aplatizate
-tesutul mezenchimal=tes conjunctiv de tip embrionar, are origine in crestele neurale
- In ziua 37 de dezvoltare i.u., apare pe locul viitorelor arcade dentare 2 benzi
epiteliale continue si groase, in forma de potcoava .
- Fiecare banda primara are
• lamina vestibulara
• o lamina dentara
- Germenii dentari apar in sapt a 6-8 i.u.(20 germeni dentari pentru dintii
deciduali, ulterior apar si cei 32 de germeni dentari pentru dintii permanenti)
- In urma etapei de initiere apare stadiul de mugure format din 3 tipuri de
structuri:
• celule epiteliale – identice intre ele – viitorul organ al smaltului
• celulu mezenchimale/ectomezenchimale – strans impachetate – vor
forma viitoarea papila dentara, iar aceasta va forma dentina
• celule mezentimale/ectomezenchimale - la relativa distanta – vor
forma viitorul sac dentar
32. Histologia dezvoltarii dintelui: germenele dentar – stadiul de capison
- odata cu proliferarea , mugurele epitelial isi schimba forma din rotunda in
ovalara, zona centrala devenind concava
- apare o structura cu un aspect compact cu un capison sau cu o boneta
- elementele morfologice ale acestui stadiu sunt:
• organul smaltului care va forma smaltul
• papila dentara care va forma pulpa dentara, apoi dentina
• si sacul dentar care va forma tesuturile de suport ale dintelui
- Organul smaltului este alcatuit din trei epitelii:
• epiteliu extern - format dintr-un strat de celule mici ,cuboidale,strans
unite intre ele, rol de protectie si nutritie
• epiteliu intern – un singur strat de celule inalte, prismatice cu nucleii
ovalari, dispusi spre polul bazal
• epiteliu reticular -celule distantale datorita cresterii cantitatii de fluid
extracelular ,nuclei rotunzi,mici, citoplasma cu aspect stelat
- Ansa cervicala – locul in care epiteliul extern se uneste cu cel intern, se mai
numeste arhitectorul radacinii si este locul de unire dintre viitoarea coroana si
viitoarea radacina
- Papila dentara :
• in stadiul de capison incipient– contine o matrice extracelulara redusa,
cu numeroase fibrile de colagen III si putine tip I, glicozaminoglicani-
in special acid hialuronic, proteoglicani si glicoproteine de adeziune
• in stadiul de capison avansat
– aspect omogen
- contine : colagen III, limfocite, macrofage, fibriocite

- Sacul dentar -zona bogat vascularizata si inervata, va forma parodontiul

profund(cement, ligament si os alveolar)
33. Histologia dezvoltarii dintelui: germenele dentar – stadiul de clopot

- suprafata concava a capisonului se adanceste, prin cresterea in adancime a

epiteliului intern al osului smaltului.
- germenele dentar devine independent de epiteliul oral

- Organul smaltului prezinta 4 epitelii:

• epiteliu extern – celule cubice, citoplasma redusa, nucleu mare
• epiteliu intern – celule prismatice,nucleu central,citoplasma bogata in
glicogen ,ribozomi liberi, celulele se vor diferentia in preameloblaste si
ameloblaste
• epiteliu intermediar - intre epiteliul intern si reticular , 1-4 straturi de
celule :aplatizate,cuboidale,fuziforme,poligonale
• epiteliu reticular -celule stelate
- Linia de separare dintre epiteliul intern al organului smaltului si papila dentara
subjacenta reprezinta jonctiunea amelodentinara .
- Se diferentiaza ameloblastele
• transformarea celulelor epiteliului intern al organului smaltului in
ameloblaste datorita modificarii de polaritate.
• Sunt celule prismatice , nucleu mare , ovalar ,ocupand toata citoplasma
celulara .
• prin cresterea in dimensiuni a celulei ,nucleul ramane ovalar,dar
localizat la polul apical
• prin depunerea primului strat de dentina, nucleul migreaza catre polul
bazal
• polul bazal se transforma in pol apical – Prelungirile Tomes
• Zona de unire a epiteliului intern cu extern,numita ansa cervicala se
transforma in teaca epiteliala radiculara Hertwig .
- Papila dentara
• stadiul de clopot incipient : - colagen tip IV,V si glicozaminoglicani
• stadiul de clopot avansat: diferentierea odontoblastelor - celule prismatic
inalte ,dispuse la periferia papilei si vor secreta dentina
• ca urmare a eliberarii dentinei , papila dentara se transforma in pulpa
dentara

- Sacul dentar :
• inveleste organul smaltului si papila dentara, separandu-le de tesutul
mezenchimal al gingiei si de osul spongios maxilar

- Sfarsitul stadiului de clopot- aparitia dentinei si a smaltului

34. Structura histologica a smaltului (origine – ameloblastul, elemente
histologice in smaltul intern)
- Smaltul este de origine epiteliala, singurulul tesut epitelial mineralizat 99% si cel
mai dur
- Produs de amelobaste
• Prelungirile Tomes formeaza niste gauri care sunt viitoarele prisme
cilindrice
- Smaltul intern este aprismatic
- localizare – desupra jonctiunii amelodentinare
- dimensiuni -5 micro metri
- compomente:
• jonctiunea amelodentinara:
✓ limita dintre dentina si smalt
✓ aspect ondulat=solzi de peste
✓ reprezinta adezivitatea dintre doua substante cu grad de
mineralizare diferit

• fusurile smaltului :
✓ origine in dentina
✓ sunt mai multe in zonele cuspidienilor
✓ prelungirile odondoblastelor

• tufele smaltului:
✓ apar in zonele in care mineralizarea nu este completa
✓ forma ramificata
✓ mai inalte si mai multe decat fusurile

35. Structura histologica a smaltului (origine – ameloblastul, elemente

histologice in smaltul mijlociu)
- Smaltul este de origine epiteliala, singurulul tesut epitelial mineralizat 99% si cel
mai dur
- Produs de amelobaste
Prelungirile Tomes formeaza niste gauri care sunt viitoarele prisme
cilindrice
-Smaltul mijlociu aria cea mai extinsa a smaltului la nivelul caruia sunt prezente
prismele
-componente :
• benzile hunter-shreger
✓ localizate in treimea interna a smaltului mijlociu
✓ aspectg de lan de grau
✓ sunt date de modificarea orientarii prismelor→diazone si parazone
• smaltul noduros
✓ frecvent la niv cuspizilor
✓ se formeaza datorita unor grupe diferite de prisme cu
directie rasucita una in jurul celeilalte
• liniile Retzius – cresterea saptamanala a smaltului, linii
intunecate,paralele, caracteristice pentru smaltul dintilor permanenti
• striatiile transversale
✓ au aspect de scara, cresterea zilnica a smaltului
✓ situate la o distanta de 4 micrometri una de alta
• linia neonatala - indica limita dintre smaltul dep prenatal si postnatal
36. Structura histologica a smaltului (origine – ameloblastul, prisma
smaltului, elemente histologice in smaltul extern)
- Smaltul este de origine epiteliala, singurulul tesut epitelial mineralizat 99% si cel
mai dur
- Produs de amelobaste
Prelungirile Tomes formeaza niste gauri care sunt viitoarele prisme
cilindrice
- Smaltul extern este aprismatic
- Grosimea de 30 micrometri
- Macroscopic suprafata acestuia este neteda si stralucitoare iar microscopic are un
aspect uniform
- Componente:
• Perikimata(depresiuni) si liniile de suprapunere Pikeril(ariile mai ridicate
dintre Perikimata)
• Capetele terminale ale prismelor
• Lamelele smaltului –au aspect de frunza, apar datorita unor defecte de
mineralizare, sunt de trei tipuri:
✓ Tip A-localizate la niv smaltului
✓ Tip B-se pot extinde si la niv dentinei
✓ Tip C-se pot extinde si la niv dentinei

• Fisurile smaltului- manifestari externe ale lamelelor, fisurile profunde

favorizeaza colonizarea bacteriilor
• Pelicula castigata-formata dintr-un precipitat de proteine salivare, pe
aceasta colonizeaza placa bacteriana
 37. Structura histologica a dentinei (origine – odontoblastul, tubulul
dentinar)
- Dentina se depune in cursul dezvoltarii dintelui prin procesul de dentinogeneza, prezinta
tesut conj dur, mineralizat 60-70 %
- celulele responsabile = odontoblastele, celule ale papilei dentare, de origine
ectomezenchimala, diferentiate sub influenta ameloblastelor
- odontoblastele sunt viabile pe toata durata de existenta a dintelui
- evolutie ODONTOBLASTE:
• celulele ectomezenchimale stelate devin ovalare sau prismatice inalte, mari, si se
divid, transformandu-se in preodontoblaste, care nu se mai divid
• trecerea la forma de odontoblast matur este marcata de aparitia prelungirii
odontoblastice
• odontoblastul matur: prin dezvoltarea marcata a organitelor celulare va declansa
procesele secretorii intracelulare formand odontoblastul secretor
• acestea pot fi: transitional(vezibil doar in ME), batran( citoplasma redusa), si
odontoblast-like(produce dentina reparativa)

TUBULII DENTINARI
- unitatea morfofunctionala a dentinei
- prelungirile odontoblastice traverseaza intreaga suprafata a dentinei, formand tubulul
dentinar
- in apropierea suprafetei pulpare: 59.000-76.000 tubuli dentinari/mm2
- in apropierea jonctiunii amelodentinare numarul lor scade la jumatate
- tubulii au forma de tub si prezinta ramificatii majore (la extremitatea terminala a
tubulilor), minore (mai numeroase) si microtubulii (ramificatii laterale si fine)
- Tubulii dentinari contin
• prelungiri odontoblastice: - care se afla numai in treimea interna a dentine
• fibre nervoase
• colagen de tip I si V
• fluidul dentinar
• componenta organica: proteoglicani, albumina, transferina etc
• membrane limitanta – identificata in sectiuni demineralizate
 38. Structura histologica a dentinei (criterii de clasificare, tipuri de
dentina)
- Clasificare dentinei
• Dupa localizare
a. Dentina intratubulara/peritubulara
- formata si localizata in interiorul tubulului dentinar
b. Dentina intertubulara
– din jurul si dintre tubulii dentinari
c. Dentina manta
- prima zona de dentina formata precoce la nivelul coroanei
- localizata la periferia dentinei coronare
- confera aspectul de “solzi de peste”
- grad de mineralizare extrem de redus 4%

d. Dentina circumpulpara
- reprezinta miezul dintelui
- delimiteaza camera pulpara
- are un grad crescut de mineralizare
• Dupa modelul de mineralizare
a. Predentina
- prima matrice dentinara depusa
- nemineralizata
- tapeteaza aria interna a dentinei
- are rol in mentinerea integritatii dentinare
b. Dentina glubulara
- se formeaza in urma procesului fiziologic de mineralizare
c. Dentina interglobulara
- este prezenta atat in dentina manta cat si dentina circumpulpara(in zona coronara)
d. Stratul granular Tomes - localizat doar la nivelul radacinii dintelui=dentina exterioara
• Dupa modelul de dezvoltare
a. Dentina primara
- dentina aparuta anterior si in cursul eruptiei

- alcatuita din:
➢ Liniile de crestere zilnica – depunerea zilnica a dentinei – grosime de 4 μm
➢ Liniile von Ebner – depunerea saptamanala a dentinei
➢ Liniile de contur Owen - indica perioade alternative de mineralizare/maturare
➢ Linia neonatal – olinie densa, hipocalcificata, vizibila in dintii mineralizati la
nastere ce separa dentina prenatala de dentina postnatala
b. Dentina secundara
- se formeaza cand dezvoltarea dentine este completa
- schimbarea orientarii directiei a tubulilor dentinari
c. Dentina tertiara
- se mai numeste si dentina de iritare, reactiva, reparativa
- alcatuita din tubi dentinari putini sau chiar absenti
d. Dentina sclerotica
- material anorganic din interiorul tubilor dentinari, cu grad inalt de mineralizare si
aspect transparent
 39. Structura histologica a pulpei dentare (origine, histoarhitectonie)
- Se formeaza din papila dentara, care la randul sau deriva din Celulele mezenchimale care
inconjoara aria epiteliala
- Alcatuita din tes conj lax, nemineralizat
- Prezinta doua compartimente(camera pulpara si canal radicular) si patru zone:
- zona odontoblastica
- zona acelulara Weil (stratul subodontoblastic);
- zona bogat celulara
- miezul pulpei

• Zona odontoblastica
– formata din odontoblaste, care tapeteaza periferia pulpei dentare
- in coroana dintelui matur – sunt dispuse in mai multe randuri cate 3-5 celule
- “coarne” pulpare – celule prismatice inalte
- lateral si cervical fata de “coarnele” pulpare – celule cuboidale,
- pulpa radiculara, – celule aplatizate, pavimentoase
• Zona acelulara Weil
- contine: fibre de colagen, fibre nervoase amielinice si vase sanguine
• Zona bogat celulara
- contine: multe celule, elemente vasculare si nervoase
- Tipurile de celule: celulele Hohl, celule nediferentiate ectomezenchimale, fibroblaste,
fibrocite, limfocite.
• Miezul pulpei
- se afla in regiunea pulpei centrale
– densitate celulara mult mai scazuta
- contine vasele sanguine mari, trunchiurile nervoase ale pulpei dentare si celule
nediferentiate ectomezenchimale, fibroblaste, fibrocite, macrofage, limfocite, mastocite,
plasmocite, polimorfonuclear
 40. Structura histologica a cementul (origine, componente, clasificare -
tipuri de cement)
Origine - in cea mai mare parte mezenchimala, deriva din sacul alveolar, prezinta tes
conj dur
Componente: organica (50-55%) si anorganica (45-50%)
- componenta anorganica - fosfat tricalcic organizat in cristale de HA
- componenta organica - in principal colagen tip I si glicozaminoglicani

Clasificare in functie de:

- momentul formarii (primar/secundar)
- prezenta sau absenta celulelor in matricea depusa (celular/acelular)
- originea fibrelor de colagen ale matricei (intrinseci – proprii, rezultate prin sinteza
cementoblastelor, extrinseci – provenite de la nivelul ligamentului parodontal si consecutiv
incorporate)
Astfel sunt mai multe tipuri de cement:
• Cementul primar acelular fibrilar intrinsec
- este primul element al parodontiului care apare,
- grosime de 15-20 μm
- format de cementoblaste
• Cementul primar acelular fibrilar extrinsec
- acopera cele doua treimi ale radacinii
• Cementul secundar celular fibrilar intrinsec
- localizat in regiunile apicale si interradiculare ale dintilor
- absent in incisivi si canini
• Cementul secundar celular fibrilar mixt
- localizat in treimea apicala a radacinii,
- contine cementocite, fibre de colagen intrinseci (dispuse paralel cu axul
radicular) si fibre de colagen extrinseci (dispuse perpendicular cu axul radacinii)
• Cementul acelular afibrilar
- localizat proape de jonctiunii amelocementare
- apare ca o anomalie de dezvoltare

• Cementul stratificat mixt

- localizat la nivelul apexului
- este aranjat concentric, in straturi
• cementul epitelial
- localizat intre dentina si cementul propriu-zis
- se numeste cement epitelial deoarece contine proteine ce se asemana cu proteinele
smaltului
 41. Structura histologica a osului alveolar (origine, tipuri de os alveolar)
- Tesut conjuctiv dur mineralizat 55%, format din sacul dentar
- Exista urmatoarele tipuri de os aveolar:
• Osul alveolar propriu-zis
- se afla la nivelul zonei celei mai interne a procesului alveolar
- reprezinta partea osoasa a atasarii fibrelor ligamentare
• Osul fascicular
- osul care tapeteaza alveola
- contine multiple foramene care conduc elemente vasculare si nervoase
- are aspect radioopac
• Osul alveolar de suport
- reprezinta corpul si limita externa a procesului alveolar
- alcatuit din os spongios si placa coricala
• Osul spongios
- component al osului de suport,
- ocupa miezul proceselor alveolare

42. Structura histologica a ligamentul parodontal (origine, clasificare,

fibroblastul ligamentar)
- Alcatuit din tes conj dens semiordonat
- Se formeaza din sacul alveolar
- NU STIU DACA E OK CE URMEAZA LA CLASIFICARE
- Se clasifica in functiile de fibrele pe care le contine, acestea pot fi:
• Fibre Sharpey
- Se inglobeaza fie in cement fie in os
- Vizibile in MO, fibre principale
- In ME se identifica ca fibre indiferente si fibre intermidiare
• Fibrele de oxitalan
- Sunt fibre elastice
- Localizate in jurul peretilor vasculari
• Fibrele de elaunin

FIBROBLASTUL LIGAMENTAR
- principala componenta a ligamentului parodontal
- MO: celula alungita, fuziforma, cu citoplasma abundenta si nucleu oval
- sunt dispuse ordonat, paralele cu orientarea fibrelor de colagen
- prezinta grad mare de heterogenitate
-poate fi deopotriva fibroblast si fibroclast
43. Structura histologica a parodontiului superficial - epiteliul sulcular si
epiteliul jonctional
EPITELIUL SULCULAR
- constituie peretele moale al sulcusului gingival
- orientat cu fata spre dinte,
- nu este atasat de smalt
- este un epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat
- influenteaza maturarea epiteliala

EPITELIUL JONCTIONAL
- are origine in epiteliul redus al organului smaltului
- este un epiteliu stratificat
- limitat de 2 membrane bazale rectilinii, diferite structural: una externa, care il separa
de tesutul conjunctiv subjacent; una interna, atasata de dinte, formata din lamina
lucida si lamina densa
- prezinta doua straturi celulare: stratul bazal(format din celule cuboidale) si stratul
suprabazal(in ME se observa prezenta in numar mai mic a tonofilamentelor, prezenta
lizozomilor primari )
- celulele nu se elimina dar se exfoliaza in sulcus