ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA OMULUI

APARATUL/SISTEMUL
DIGESTIV

Curs 3 - Tatiana Oglindă

✔ este format din toate organele care participă la funcția de
digestie și absorbție a alimentelor.

TUBUL DIGESTIV
= tractul digestiv :
-cavitatea bucală
-faringe: exofaringe și
endofaringe;
-esofag;
-stomac;
-intestin subțire:
duoden, jejun-ileon;
-intestin gros: cec +
apendice, colon
-rect;
-anus. Curs 3 - Tatiana Oglindă
 ANEXELE APARATULUI
DIGESTIV
⮚ glande salivare
⮚ ficat
⮚ pancreas

Glandele satelite
tubului digestiv au rol:
-de secreție a
sucurilor digestive;
-în procesele de
digestie.
 CAVITATEA BUCALĂ
• se găsește în partea inferioară a
feței, sub fosele nazale, înaintea
faringelui;
• este împărțită prin intermediul
arcadelor dentare în:
Vestibulul bucal:
- mărginit de arcade dentare și
buze;
- la locul de întâlnire al celor doi
pereți, exterior (musculo-cutanat)
și interior-osos (arcadele dentare)
se formează șanțurile
gingivolabiale (superior și
inferior);
CAVITATEA BUCALĂ

Cavitatea bucală propriu-zisă:

-cuprinsă între arcadele dentare, bolta palatină și
limbă, un organ musculo-membranos, al gustului
(receptori ai analizatorului gustativ), cu o structură
scheletică osteo-fibroasă, un țesut muscular cu mușchi
extrinseci și intrinseci și o mucoasă linguală;
- mucoasa linguală prezintă glande (de tip seros și
mucos), papile (proeminențe în care se găsesc
mugurii gustativi) și foliculi limfatici;
-căptușită de mucoasa bucală (epiteliu pavimentos
stratificat necheratinzat), situată pe un strat muscular
și un strat osos (palat), + strat glandular;
 CAVITATEA BUCALĂ
Anexele cavității bucale:
-gingiile: între cavitatea bucală propriu-zisă și vestibulul
bucal, acoperă arcadele dentare și alveolele dentare;
- dinții = organe dure,
implantate în alveolele
maxilarelor, cu rol în
masticație și în vorbire;
- în nr de 20 inițial apoi 32
(dentiția definitivă);
- fiecare arcadă → 16:
incisivi 2/2; canini 1/1;
premolari 2/2; molari 3/3;
- între dinte și alveolă =
articulație de tipul sinartroze;
CAVITATEA BUCALĂ
Glandele salivare (secreție exocrină):
Glanda parotidă = cea mai
voluminoasă:
-situată înapoia mandibulei ;
→ canale intralobulare, interlobulare
care se deschid în canalul principal
al glandei, canalul excretor Stenon.
Glanda submandibulară = submaxilară:
-situată în planșeul bucal în loja submandibulară;
→ canale intralobulare, interlobulare care se deschid
în canalul principal al glandei, Warthon.
Glanda sublinguală situată în loja sublinguală, imediat
înapoia simfizei mentoniere;
→ canalele extraglandulare, Bartholin și Walther.
 jugulară internă, lobii glandei
FARINGELE
- a doua porțiunetiroide,
a tubuluinervul
digestiv;cranian X, a.
carotide externă și internă
- conduct musculo-membranos, și cu ggl.
la nivelul căruia se
limfatici
intersectează calea jugulari.cu cea digestivă;
respiratorie
- se continuă cu laringele și porțiunea superioară a
esofagului;
- comunică cu urechea medie prin trompa Eustachio;
- are forma unei pâlnii musculo-membranoase,
FARINGELE
Endofaringe: (suprafața internă):
-nazofaringe = rinofaringe (între baza craniului și vălul
palatin); în pereții laterali se găsesc orificiile tubelor
auditive prin care faringele comunică cu urechea medie;
-orofaringe (între vălul palatin și osul hioid);
-laringo-faringe = hipofaringe (între osul hioid și cartilajul
cricoid).
Structură:
-tunică fibroasă = schelet pe care se inseră mușchii;
-tunica musculară: mușchi constrictori (superiori, mijlocii,
inferiori);
-adventice: țesut conjunctiv subțire;
-mucoasa faringelui este ~ mucoasei nazale (la nivelul
nazofaringelui) a mucoasei bucalei (la nivelul
orofaringelui).
 ESOFAGUL
= conduct musculo-membranos, cu
traiect longitudinal, prin care trec
alimentele dinspre faringe spre
stomac;

Configurație externă:

- străbate regiunea gâtului, toracelui, diafragma având 4

porțiuni: cervicală, toracică, diafragmatică, abdominală;
- în plan frontal anatomic are 2 curburi: o curbură
superioară cu concavitatea spre dreapta și o curbură
inferioară cu concavitatea spre stânga;
 ESOFAGUL
- porțiunea toracală se află în raport cu traheea;
- la locul de bifurcare ⇒ un segment suprabronhic și un
segment subbronhic – unde vine în raport cu coloana
vertebrală toracală;
- porțiunea diafragmatică străbate diafragma prin hiatul
esofagian;
- porțiunea abdominală (unde este ușor dilatat) se află în
raport cu ficatul, aorta abdominală, fornixul stomacului;
Suprafața internă prezintă numeroase pliuri longitudinale, care
se atenuează sau se accentuează odată cu trecerea
alimentelor; sunt formate din mucoasă și submucoasă.
Structură – 4 tunici: musculară (fibre longitudinale, circulare),
submucoasă (foarte laxă, asigură mobilitatea mucoasei),
mucoasă (epiteliul pavimentos, glande esofagiene și glande
cardice ce secretă mucus) și seroasă.
STOMACUL
= segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv cu formă și
dimensiuni variabile, impuse de vârstă, tip constituțional și
perioadă funcțională;
-este locul în care alimentele suferă modificări importante
d.p.d.v. biologic, rezultând chimul gastric;
-se găsește în cavitatea abdominală, sub diafragm, în
epigastru;
-prezintă numeroase mijloace de fixare (repliuri peritoneale,
esofagul, duodenul);
-are o mobilitate ridicată;
-formă de litera J, cu o porțiune verticală și una orizontală,
separat de esofag prin orificiul cardia și de duoden prin
orificiul piloric;
Curs 3 - Tatiana Oglindă
STOMACUL
Configurație exterioară:
-2 fețe, 2 curburi, 2 extremități;
-fața anterioară: în raport cu peretele abdominal anterior, cu
spațiile i.c. 7, 8;
-fața posterioară/inferioară: vine în legătură cu colonul
tranvers, duodenul, pancreas, rinichi;
-curbura mică continuă marginea esofagului și se termină cu
antrul piloric;
-curbura mare formează cu marginea esofagului incizura
cardică (unghiul His);
-extremitatea superioară (esofagiană-cardia) corespunde
posterior v. toracale 7 și anterior cartilajului costal 7;
-extremitatea inferioară (duodenală-pilor) are raporturi
anatomice cu v. portă, capul pancreasului, peritoneu.Curs 3 - Tatiana Oglindă
STOMACUL
Configurația interioară:
-pliurile mucoasei: plice ale mucoasei
(transversale, oblice) care permit
distensia stomacului, orificii de
deschidere ale glandelor gastrice;
-orificiul cardia: prezintă o plică a
mucoasei care delimitează orificiul;

- orificiul piloric: prevăzut cu un sfincter format prin

îngroșarea fibrelor circulare ale musculaturii gastrice.
Structură → tunici:
-seroasă, formată din peritoneu: la nivelul stomacului dă
Curs 3 - Tatiana Oglindă
STOMACUL
Structură:
-musculară cu trei planuri – de la suprafață spre profunzime:
fibre musculare longitudinale (în lungul stomacului, cu rol în
depozitarea alimentelor, amestecarea lor cu suc gastric și
golirea lentă a chimului gastric în duoden), fibre circulare
(formează sfincterul piloric) și fibre oblice;
-submucoasă formată din țesut conjunctiv lax;
-mucoasă = principala componentă morfologică a
stomacului:
- glande gastrice (secretă HCl, pepsină);
- glande cardiale/pilorice;
- glande cu secreție internă (gastrina, serotonina,
enteroglucagon).
Curs 3 - Tatiana Oglindă
INTESTIN SUBȚIRE
= conduct musculo-membranos cu aspect aplatizat când
este gol și cilindric atunci când este plin;
-reprezintă sediul digestiei intestinale în care conținutul
alimentar este supus acțiunii sucului pancreatic, intestinal
și biliar;
-are trei porțiuni: duoden, jejun, ileon (între ultimele 2
porțiuni nu este clară limita).

Duodenul = porțiunea fixă a

intestinului subțire:
- continuă pilorul și descrie o
curbă care ajunge în dreptul
 DUODENUL

Conformația exterioară:
-este fixat de peretele
abdominal (îl deosebește de
jejun și ileon);

- are forma unei potcoave cu concavitatea orientată spre

stânga, în care pătrunde capul pancreasului;
- are 4 porțiuni:
- superioară (bulbul duodenal);
- descendentă (până la rinichiul drept);
- orizontală sau inferioară (traversează coloana în
dreptul vertebrei L4);
- ascendentă (urcă pană în dreptul vertebrei L2);
Conformația interioară: DUODENUL
-plici circulare (cute transversale ale mucoasei) cu rol de a
mări suprafața de absorbție;
-vilozități intestinale (proeminențe cilindrice ce acoperă
suprafața mucoasei) cu rol de a realiza funcția de absorbție.
Structură:
-tunica seroasă – peritoneul (sub care se găsește un strat de
țesut conjunctiv lax = strat subseros);
-tunica musculară cu 2 straturi musculare netede: extern,
subțire (fibre longitudinale) și intern (fibre circulare); asigură
mișcări segmentare, de pendulare, tonice, peristaltice;
-tunica submucoasă (țesut conjunctiv elastic);
-tunica mucoasă (prezintă plicele și vilozitățile; are enterocite,
celule endocrine și foliculi limfatici).
 INTESTIN
SUBȚIRE

Jejun și ileon = componente ale intestinului subțire, întinse

de la flexura duodeno-jejunală la valvula ileocecală.
Configurația externă:
-sunt legate de peretele abdominal posterior prin mezenter;
-au multe curburi, cu multe anse și mobilitate mare;
-ocupă cavitatea abdominală, regiunile ombilicală și
hipogastrică.
 INTESTIN SUBȚIRE

Jejun și ileon
- configurația internă și
structura sunt aceleași ca ale
duodenului;
Vascularizația arterială se
realizează prin artera
mezenterică superioară care dă
ramuri jejunale și ileale care, la
rândul lor, se ramifică → arcade
vasculare (vene omonime).
INTESTIN GROS
= segmentul terminal al tubului digestiv;
-continuă intestinul subțire, zona de
demarcație fiind valvula ileo-cecală;
-se deschide la exterior prin orificiul anal;
- se împarte în: cec, colon (ascendent,
transversal, descendent, sigmoidian) și rect;
Conformație exterioară:
-este mai scurt și mai gros decât intestinul
subțire;
-prezintă tenii musculare (= benzi musculare
late de 0,5 cm.) și haustrele colonului (=
porțiuni bombate ale intestinului gros către
exterior, din peretele intestinal);
Curs 3- Tatiana Oglindă
 INTESTIN GROS
Conformație interioară:
-tunica seroasă (la nivelul cecului,
colonului ascendent și a porțiunii
inițiale a rectului);
-tunica musculară cu 2 straturi:
extern (fibre longitudinale grupate
în cele trei tenii) și intern (fibre
circulare)
→ asigură motilitatea intestinului
gros prin mișcări lente,
peristaltice;
-strat submucos cu vase sanguine,
formațiuni ale mucoasei și foliculi
limfatici;
Curs 3- Tatiana Oglindă
INTESTIN GROS
Cecul = prima porțiune a
intestinului gros:
- are forma unui sac în partea inferioară;
- pe fața medială se inseră apendicele vermiform (=
segment rudimentar transformat în organ limfoid).
Structură:
- benzi musculare longitudinale, care se continuă la
nivelul celorlalte segmente ale colonului, între care se
găsesc boseluri, ce dau aspectul de sac;
- tunica seroasă/peritoneul aderă de cele cec și apendice;
- tunică musculară (cu fibre longitudinale și circulare),
- tunică submucoasă și tunică mucoasă (la nivelul
apendicelui are un număr mare de foliculi limfatici).
Curs 3- Tatiana Oglindă
 COLONUL
- situat între cec și rect, de la nivelul valvei ileocecale la
nivelul vertebrei S3, cuprinde:
- colonul ascendent: între valva ileocecală și fața viscerală a
ficatului;
- flexura colică dreaptă sau unghiul hepatic;
- colonul transvers: are o direcție transversală ușor oblic
ascendentă, de la ficat spre splină, până la nivelul coastei 8;
- flexura colică stângă sau unghiul splenic: situată mai sus și
mai în profunzime față de unghiul hepatic;
-colonul descendent: coboară până la creasta iliacă stângă, este
mai fix și mai profund;
-colonul sigmoidian = ilio-pelvin: de la creasta iliacă stg, trece
prin fosa iliacă stg (sigmoidiană) și coboară în bazin;
- forma literei S, calibru mai uniform, L = de 45 cm și 2 porțiuni:
iliacă (fixă și scurtă) și pelvină (mobilă);
Curs 3- Tatiana Oglindă
COLONUL - Structură:
-tunica seroasă acoperă colonul ascendent și descendent iar la
nivelul colonului transvers și sigmoid formează mezou;
- tunica musculară (cu fibre longitudinale), tunica submucoasă
și mucoasă.
RECTUL = ultima porțiune a intestinului gros;
-limita superioară corespunde vertebrei S3 iar limita inferioară
este linia de joncțiune dintre tegumentul anal și pielea
perineului;
-coboară prin pelvis și se deschide la exterior prin anus;
-prezintă:
- 1 porțiune pelvină = ampulă, porțiune largă, cu rol de
rezervor;
- 1 porțiune perineală îngustă – canal anal de evacuare;
Curs 3- Tatiana Oglindă
 RECTUL
Conformație exterioară:
-gol → aspect tubular iar în distensie → aspect ovoidal;
-pe suprafața exterioară lipsesc tunicile musculare și
haustrele.
Conformație interioară:
-ampula rectală: plice existente atunci când rectul este gol;
-canalul anal: coloane (fibre musculare longitudinale) +
valvule (situate la bazele coloanelor pe care le unește) +
sinusuri anale (între valvule și peretele anal);
Structură:
-tunica externă: peritoneul acoperă jumătate din suprafața
ampulei și în rest este înlocuit de țesut conjunctiv lax;
-tunica musculară (fibre longitudinale și circulare);
-strat submucos (rețele vasculare și plexuri venoase);
-tunica mucoasă (formată din epiteliu).
Curs 3- Tatiana Oglindă
ANUSUL = orificiul de
deschidere al rectului la
exterior, în profunzimea
șanțului interfesier.
ANEXELE TUBULUI DIGESTIV

Glande salivare (secreție exocrină):

- parotidă: (înapoia mandibulei);
- submandibulară (în planșeul bucal);
- sublinguală (în loja sublinguală.

Curs 3 - Tatiana Oglindă

ANEXELE TUBULUI DIGESTIV
Ficat:
- 2 fețe: viscerală (hil hepatic),
diafragmatică (acoperită de
peritoneu);
- 2 margini: anterioară (în raport cu
coastele VI-VII), posterioară (în
raport cu elementele anatomice);
- 2 lobi: drept și stâng;
- 2 extremități: dreaptă, stângă;
- la exterior: 2 membrane: tunica seroasă (peritoneu) și
tunica fibroasă (= capsula Glisson);
- în interior: parenchim hepatic (unitatea
macrofuncțională = lobulul hepatic); Curs 3 - Tatiana Oglindă
ANEXELE
TUBULUI
DIGESTIV

Curs 3 - Tatiana Oglindă

ANEXELE TUBULUI DIGESTIV
Căi biliare (intra- și extrahepatice) și aparatul
diverticular (VB și ductul cistic).

Curs 3 - Tatiana Oglindă

ANEXELE TUBULUI DIGESTIV
Pancreasul: secreție exocrină și endocrină;
- organ retroperitoneal, anexat duodenului;

Curs 13- Tatiana Oglindă

ANEXELE TUBULUI DIGESTIV
- pancreasul exocrin: acini pancreatici, sistem canalicular
excretor (ductul principal Wirsung și cel secundar Santorini
– ambele se deschid în duoden prin orificiul prevăzut cu
sfincterul Oddi);

Curs 3 - Tatiana Oglindă