Sunteți pe pagina 1din 11

02-Apr-18

2.3.Ribozomii - constantă de sedimentare de 80S


• Rol în traducerea mesajului genetic (ARNm)
= sinteza proteică
a) citoribozomii:
– liberi
– ataşaţi:
• de reticulul endoplasmatic
• de învelişul nuclear.

b) mitoribozomii
- atașați mitocondriei

2.4.Reticulul endoplasmatic (R.E)


• Dimensiuni:
– celule vegetative-faza exponenţială = maxim
– celulă ascosporală şi mugure = rudimentar
– celule bătrâne = degenerat

• Rol (“transportor”= sistem circulator intraplasmatic)


– localizarea enzimelor pentru extensia peretelui celular (geneză)
– sediul complexelor enzimatice: citocromi, reductaze  implicarea
R.E. în respiraţia celulară
– depozitarea unor factori proteici  biosinteza chitinei parietale
– sediul unor metilaze  neutralizarea toxinelor
– contribuie la biogeneza lizozomilor, sferozomilor, aparatul Golgi
– participă la expansiunea învelişului nuclear şi plasmalemei

R.E drojdii ≡ R.E fungi filamentosi ≡ R.E. eucariotele vegetale

1
02-Apr-18

2.5. Aparatul Golgi


• polimorfism structural ridicat

• minim 4 unități funcționale = corpi


Golgi= dictiozomi

• numărul depinde de stadiul de


dezvoltare şi specie

• Locul în celulă:
– la celulele vegetative = împrăştiere în citoplasmă
– la celulele mugurale (faza de septare) = aglomerarea în zona
septului
• Rolul:
– locul de sinteză a mananului  biogeneza peretelui celular
– creşterea corpilor Golgi  o producţie mare de hidrolaze 
pregătirea înmuguririi, conjugării
– expansiunea P.C. și plasmalemei
– stocare polizaharide

2.6. Lizozomii
= sediul digestiei intracelulare

= vezicule ce conțin hidrolaze (enzime lizozomale)


– inactive (membrană lizozomi intactă)

– active sub influența factorilor fizici, chimici şi


biologici  distrugerea membranei lizozomilor 
funcţie heterofagică sau autofagică (îmbătrânire,
inaniție)

2
02-Apr-18

2.7 Vacuomul (vacuolele)

= Rezervoare de apă + metaboliţi (produşi în


exces) cu rol în:
- stabilitatea chimică a citosolului
- desfăşurarea proceselor vitale

• Structura și dimensiunea vacuomului:


– Cel. faza exponenţială + muguri în formare = vacuole
mici, sferice + număr mare

– Cel. faza staţionară + celule mugurale după separare


de celula-mamă = vacuole mari + număr mic

Evoluţia vacuolelor pe parcursul ciclului celular


(înmugurire):
• celule în plin proces de înmugurire
= vacuole se maresc;

• finalizarea înmuguririi = o singură vacuolă mare-


centrală:
– tonoplasma (3-lamelară);
– densitate diferită de cea a citoplasmei.

• la înmugurirea sincronă a celulei mamă şi fiică =


vacuola este fragmentată în mai multe vacuole
mici

• Între citosol- vacuolă = Schimburi selective prin


intermediul receptorilor (complexe enzimatice).

3
02-Apr-18

Conţinutul vacuolar:

• compoziţie chimică: apă, aminoacizi,


proteine, lipide, glucide, purine, acid uric,
polifosfaţi, ioni metalici;

• consistenţă:
– omogenă (faza exponenţială)
– structuri amorfe cristaloide (faza staţionară);

• enzime cu rol litic  sistemul lizozomal


cuprinde şi vacuomul

Eliberarea rezervelor vacuolare şi citosolice (schimburi):

Etape:
1. Permeabilizarea plasmalemei
2. Permeabilizarea tonoplasmei

Rol biologic :
– digestia enzimatică a unor substanţe;
– reacţii de diferenţiere celulară biochimică;
– funcţie lizozomală: atunci când celula are nevoie de aminoacizi
ce nu mai există în vacuole, începe degradarea proteinelor
celulare de catre enzimele hidrolitice din vacuole
– factor reglator al metabolismului pentru anihilarea unor
influenţe nefavorabile din mediu exterior;
– vacuola se perpetuează din generaţie în generaţie (celula
mama  mugure).

4
02-Apr-18

2.8 Peroxizomii
• prezintă membrană simplă + matrice granulară
• conțin enzimele peroxizomale oxidează alcooli, fenoli,
acid formic, formaldehida
• Oxidările din celulă:
– ¼ în Peroxizomi
– ¾ în Mitocondrii

• Rol:
– de detoxifiere
– β-oxidarea acizilor graşi  activaţi pentru esterificare

2.9 Condriomul (condriozomul) = totalitatea


mitocondriilor (Mt)
• Mt = „uzinele energetice ale celulei”, deoarece conțin
enzime oxido-reducătoare necesare respirației

• Mt asemănătoare la: fungi, celule vegetale şi celule


animale

• Număr:
– 10 Mt la celulele cu creştere rapidă;
– > 50 Mt - faza staţionară
– 1 Mt mare
• în cel. Diploide – pe medii de sporulare
• în ascospori

5
02-Apr-18

Rolul mitocondriile
– respiratie celulara
– fosorilare oxidativa
– sinteza de ATP

• Drojdii = 1 Mt gigantică + restul Mt = mici, elongate, sinuoase =


rețea

• Ocupă :
– 10-30% din volumul celulei (faza staţionară)
– > 50% (faza exponenţială)

• Volumul condrionului dep. de starea fiziologică a celulei:


– activitatea respiratorie normală sau Aerobioză 6,6%
= 10-15% din volumul celular;

- activitatea respiratorie anormală sau Anaerobioză 4%.


= 3-4% din volumul celular

Ultrastructura mitocondriilor

• Membrana externă:
– Neteda

• Membrana internă:
– depresiuni circulare, elongate, nepenetrante = Criste
impachetate
• In faza exponenţială = împachetate/ tubuliforme/
microveziculare  activitate metabolică (respiratorie)
intensă
– prezinta particule globulare  asimetrie;
– sediul fixării ribozomilor Mt
– enzime complexe respiratorii
– enzime transport specific

6
02-Apr-18

Ultrastructura mitocondriilor

• Condrioplasmă = Matrix

a) fin granulară
• în celula cu activitate normală metabolică
• număr > ribozomi

b) negranulară
– celule sporale zigotice
– pe substrat sărac

• Zona ADN mitocondrial,(,nucleoizi”): apă (70%), lipide,


proteine, acizi nucleici, acizi organici, ioni.

Sisteme de transport mitocondrial

• Intrări: O2, H2O, ADP, fosfat, piruvat, acizi graşi.


• Ieşiri: produşi de oxidare, de fosforilare, CO2, ATP
– !!! Între Matrix și Citosol = Transport activ selectiv

• Mt = Impermeabile pentru:
– molecule polare (glucide, acizii)
– cationii (K⁺, Mg⁺)
– anioni (Cl²⁻, H₂PO₄⁻)

• Mt = Permeabile pentru:
– alcooli

• Proteinele transportoare intră în compoziţia


membranelor mitocondriale.

7
02-Apr-18

Nucleul (drojdiile = uninucleate)

• Formă: sferic/oval/rar lobat

• poziţie excentrică (datorită vacuomului mare central)

• dimensiune 1-2 µm

• Raportul nucleu/citoplasmă:
– mic în faza staţionară
– mare în procesul de diviziune

• Compartiment genetic (stocarea, replicarea şi


transcrierea informaţiei genetice)

Compartimentele nucleului:
1.Inveliş nuclear
• Rol: delimitare între transcriere (sinteza ARNm) şi
traducere (sinteza proteinelor de către ribozomi în citosol)
• Prezinta pori
• Lamina nucleară:
– reţea de proteine fibroase, conexată cu Membr. Internă  rigiditate
şi aspect tipic al N
– Rol:
• organizarea cromozomilor în spatial nuclear-situsuri specifice
• profilarea porilor în membranele nucleului

8
02-Apr-18

2.Nucleoplasma = sediul celorlalte componente

3.Cromonemata = cromozomii

4.Nucleolul (n) = unic


- volum mare faţă de alte eucariote
- ataşat de învelişul nuclear
- granular (precursori ai ribozomilor)

5.Fusul de diviziune intranuclear:


• fus mitotic tipic

• Rol:
– segregarea cromatidelor (Mitoză)
– cromozomi omologi (Meioză)
SPB –in verde

• SPB (spindle pole body) = corpi polari ai fusului de


diviziune= puncte de control ce asigură funcţionarea şi
organizarea fusului de diviziune

• Polimerizarea microtubulilor  fusul de diviziune

9
02-Apr-18

• Trăsături comune drojdii – fungi


filamentoși (tipice):

– persistența învelișului nucleic și a nucleului

– dezvoltarea fusului intranuclear

– prezența SPB în învelișul nucleic

– absența condensării cromozomilor și


formarea plăcii metafazice tipice

Ciclul vital (Reproducerea) la drojdii

• prin inmugurire

• procese de sexualitate  succesiuni de cicluri


mitotice și meiotice
- reprezentat de două faze:
- vegetativă:
• celule n sau 2n
• se multiplică prin cicluri mitotice succesive;
- reproducătoare:
• conjugarea celulei vegetative (n) sau a sporilor tip a si α
(”mating type”)
• diviziunea reducțională spori

10
02-Apr-18

Reproducerea prin sporulare


• Meioza: alternanța n  2n
 4 celule ascosporale (n)  conjugare (2n)

D - daughter = celula fiică


M – mother – celula mamă

În funcție de durată și tip, există 4 tipuri de cicluri vitale la


drojdii

1. Cu haplofaza predominantă și diplofaza (zigotul) -funcție de


ască- 4 spori (n)
- Schizosaccharomyces, Pichia, Debaryomyces

2. Haplofaza = diplofaza
- Hansenula, Saccharomyces

3. Apara dicariofaza (=conjugare 2 nuclee) intercalată între n


– 2n;
- gen Nadsonia

4. Forme asporogene- nu s-a observat un ciclu sexuat; apare


numai n (haplobionte);
- Candida, Torulopsis, Rhodotorula;

11

S-ar putea să vă placă și