10/20/2017

Anatomia functionala a
bacteriilor

CELULE PROCARIOTE vs EUCARIOTE

Procariote Eucariote
Organisme Bacterii Protozoare, fungi, plante, animale

Nucleu cu membr. absent prezent

nucleara
Dimensiuni 1 10 m 10 200 m
M. citoplasmica prezenta prezenta
Perete celular peptidoglican chitin (fungi), celuloz (plante superioare),
absent (celule animale)
Citoplasma nestructurata, Citoschelet
granulara Exo- si endocitoza
Organite ribozomi ribozomi, reticul endoplasmic, aparat Golgi,
mitocondrii/cloroplaste, lizozomi etc

1
 10/20/2017

CELULE PROCARIOTE vs EUCARIOTE

Procariote Eucariote
Localizare ADN citoplasma nucleu
(nucleoid)
Structura ADN ADN circular; ADN linear, molecule mari, grupate in
fara introni cromozomi; introni si exoni
Sinteza ARN citoplasma nucleu
Sinteza proteine citoplasma citoplasma
Metabolism Anaerob / Aerob
aerob
Diviziune celulara Fisiune binara Mitoza, meioza

Organizare Unicelulara In general pluricelulara

celulara

Structura celulei bacteriene

Structuri constante
nucleoplasma (nucleoid)
citoplasma
ribosomi
membrana citoplasmatica
perete celular (exceptie: Mollicutes)
Structuri facultative
glicocalix
flageli
pili comuni (fimbrii) i pili sexuali
endospor

2
 10/20/2017

Nucleoplasma

echivalentul nucleului celulei eucariote

lipsesc membrana nuclear i nucleolul
exista proteine histone-like
Cromozom unic - molecul de ADN bicatenar circular
excepii
Borrelia burgdorferi cromozom liniar
Vibrio cholerae, Brucella melitensis 2 cromozomi diferiti
2000 4000 gene
celulule procariote - haploide

Plasmide
molecule mici (5 100 gene), circulare, de ADN
extracromosomal
se replica independent
1-20 copii / celula
prezente la unele bacterii
codifica structuri care confer avantaje selective (rezistena
la unele antibiotice, producerea de toxine etc.)

3
 10/20/2017

Citoplasma
- aflat permanent in stare de gel
- Sistem coloidal
ap (80%), substane organice (proteine, glucide, lipide,
metabolii cu molecul mic) i sruri minerale;
ribozomi, foarte numeroi, mai mici dect la celulele eucariote
70S (subuniti 50S i 30S), sediul sintezelor proteice;
Incluzii citoplasmatice
reprezint depozite de nutrieni: polimetafosfat (Corynebacterium),
amidon (Clostridium), glicogen (Bacillus), lipide (Bacillus,
Clostridium, Pseudomonas),
apar doar la unele specii bacteriene, n condiii nutritive favorabile
pot avea caracter taxonomic ex. granulaiile de volutin, prezente
la Corynebacterium diphteriae

Membrana citoplasmic

delimiteaz citoplasma
Structura
constituit din dou straturi fosfolipidice n care floteaz
proteine
- intrinseci hidrofobe, inserate in membrana; enzime ale
lanului respirator, enzime implicate in sinteza acizilor
grai, fosfolipidelor etc
- extrinseci hidrofile; enzime periplasmatice
proteinele - >70% din masa membr.
nu conine steroli (cu excepia micoplasmelor, care
incorporeaz colesterolul sintetizat de celulele eucariote);

4
 10/20/2017

Membrana citoplasmatic

Funcii
1. barier osmotic, cu proprieti de permeabilitate i
transport selective
transport pasiv
transport activ
translocare (ex fosfotranferaza membranar)
2. sediul metabolismului energetic (citocromi, componentele
lanului respirator implicate in transportul de electroni i
fosforilarea oxidativ)

Membrana citoplasmatic

3. excret enzime hidrolitice

- la procariote digestia este extracelular
- exist mai multe tipuri de transport transmembranar al proteinelor;
de ex. secvene semnal din membran pot lega proenzime, care
devin active extracelular dup clivarea secvenelor semnal
4. biosintez a unor componente structurale
- fosfolipide membranare
- peptidoglican - perete bacterian (mezosomi septali)
- ADN - autoreplicarea genomului bacterian (mezosomi laterali)
5. conine receptori pentru substane din mediul extern

Structura i funcionalitatea membranei pot fi

afectate de unele antibiotice i dezinfectante

5
 10/20/2017

Membrana citoplasmatic - mezosomi

- plieri ale membranei, cu rol in

- diviziune (mezosomi septali)
- replicarea ADN (mezosomi laterali)

Peretele bacterian
in contact cu membrana citoplasmatic
constituit din:
- structur de baz - peptidoglican (mureina) - prezent la
toate eubacteriile (cu exceptia Mollicutes)
- structuri speciale difereniaz categorii mari de bacterii
(ex bacterii Gram pozitive, Gram negative, acido-alcoolo
rezistente etc)

6
 10/20/2017

Peptidoglicanul

Reea rigid i rezistent care acoper protoplastul bacterian

Rigiditatea peretelui bacterian determinat de configuraia i
mrimea ochiurilor reelei de peptidoglican (toate bacteriile au
perete rigid, cu exceptia spirochetelor)
determin forma bacteriilor
asigur rezisten menine protoplastul bacterian
echilibreaz presiunea osmotic intracelular (5- 20 atm)
rol in diviziunea celular
sinteza peptidoglicanului afectat de unele antibiotice

Structura peptidoglicanului

Heteromacropolimer constituit din lanuri polizaharidice unite

prin puni peptidice
lanuri polizaharidice - dou aminozaharuri dispuse alternativ: N-
acetilglucozamina i acid N-acetilmuramic;
- lizozimul atac legtura dintre N-acetilglucozamina i NAM
lanuri laterale tetrapeptidice - aminoacizi (dispui n forma L Ala
D Glu L R3 D Ala); L Ala - legat de acidul N-acetilmuramic, iar
R3 legat la un alt lan tetrapeptidic; solidarizeaz lanuri
polizaharidice adiacente
la bacteriile gram-pozitive unitile tetrapeptidice ale lanurilor
polizaharidice adiacente sunt legate prin puni transversale
polipeptidice

7
 10/20/2017

Sinteza peptidoglicanului

Etape
1. citoplasmatic formarea complexului
UDP N Ac Mur L Ala D Glu L R3 D Ala D Ala
2. membranar ataarea N Ac Glc
3. parietal - legarea complexului dizaharid pentapeptid
de peptidoglicanul n formare
exterior alungirea peretelui
interior formarea unui sept care pregatete diviziunea
polimer preexistent- ingroarea peretelui

Sinteza peptidoglicanului

se realizeaz
- in vecintatea septului de diviziune (bacterii Gram +)
- aleator (bacterii Gram -)
este controlat de enzime de pe suprafaa extern a
membranei citoplasmatice:
- glicoziltransferaze asigur formarea lanurilor polizaharidice,
prin legarea dizaharidelor din complexe adiacente;
- transpeptidaze unesc lanurile intre ele, prin formarea
lanurilor tetrapeptidice i punilor peptidice
- carboxipeptidaze
- autolizine desfac controlat reeaua de peptidoglican i permit
inseria de noi molecule

8
 10/20/2017

Sinteza peptidoglicanului

rezult dintr-un echilibru ntre producerea i rearanjarea

elementelor constitutive, sub aciunea unor enzime
Peretele bacterian este ancorat n membrana citoplasmic,
prin lanurile de glican in formare
Enzimele care controleaz sinteza peptidoglicanului -
proteinele de legare ale penicilinei (PLP)
Penicilina, analog structural de D-Ala-D-Ala, se fixeaz pe
PLP i inhib sinteza peptidoglicanului

Bacterii cu perete modificat

protoplati (la bacterii gram-pozitive) i sferoplati (la

bacterii gram-negative)
apar sub aciunea unor ageni muralitici (lizozim, peniciline);
pot supravieui doar n medii hipertone, pot fi metabolic active
dar nu pot s se multiplice;
sferoplatii, n absena agentului inductor, pot reveni la forma
de origine
forme L
- apar spontan sau sub efectul unor ageni inductori (oc
osmotic sau termic, antibiotice);
- pot s se multiplice (mai lent), dnd colonii cu aspect particular
(aspect de ou prjit);
- pot fi reversibile (dup dispariia agentului inductor revin la
forma iniial, dac exist resturi de peptidoglican) sau stabile
- pot determina infecii cronice

9
 10/20/2017

Bacterii cu perete modificat

ex.: n cursul unor tratamente cu antibiotice care inhib

sinteza peptidoglicanului (ex. beta-lactamine) pot s apar
forme L care s persiste in zone hiperosmolare (ex medulara
renal); dup ntreruperea antibioterapiei acestea pot reveni
la forma iniial (bacili) i produce recderi ale infeciei
renale

Bacterii fr perete: micoplasmele

Micoplasmele nu prezint peptidoglican, de aceea sunt
rezistente la Atb (peniciline, cefalosporine) care acioneaz prin
inhibarea sintezei peptidoglicanului

10
 10/20/2017

Peretele bacterian

Nu este colorabil, dar condiioneaz colorabilitatea

protoplastului in coloratii difereniale: Gram, Ziehl-
Neelsen.

Peretele bacterian
Gram poz vs. Gram neg
Perete gros, omogen format din Perete subtire, neomogen, format din
mai multe straturi de peptidoglican 1-2 straturi de peptidoglican retea laxa
dispus in retea cu ochiuri stranse (15% din greutatea uscata a peretelui) si
(50% din greutatea uscata a o membrana externa
peretelui)

Gram pozitiv Gram negativ

11
 10/20/2017

Structuri speciale ale peretelui la bacterii

Gram-pozitive
Acizi teichoici
de perete - legai covalent de peptidoglican
de membrana (lipoteichoici) strabat peptidoglicanul si se
leag covalent de glicolipidele stratului extern al membranei
citoplasmice
- polimeri de glicerol fosfat sau ribitol fosfat
- Apar ca structuri fibrilare pe suprafaa celulei bacteriene
Glicolipide
Polizaharide (Ag Lancefield)

Structuri speciale ale peretelui la bacterii

Gram-pozitive
Acizi teichoici - roluri
Stabilizeaz peretele bacterian
leag ioni de Mg
adezine - se ataeaz de suprafaa celulelor eucariote
Ag de suprafa (specificitate de tip/subtip)
recunoscui de receptori de pe suprafaa macrofagelor, care vor
elibera consecutiv citokine proinflamatorii;
prezint receptori pentru bacteriofagi sau bacteriocine

12
 10/20/2017

Structuri speciale ale peretelui la bacterii

Gram negative

a. Membrana extern
b. Proteine din membrana extern
c. Lipoproteine

Structuri speciale ale peretelui la bacterii

Gram negative
a. Membrana extern structur asimetric:
- strat intern fosfolipidic
- strat extern - include LPS (lipopolizaharidul), heteropolimer format din
3 componente:
1. lipidul A (endotoxin) hidrofob, dispus proximal
2. core (miez polizaharidic) sau Ag R (activator al complementului); prin
partea profund (ceto deoxioctonat, KDO) se leag de lipidul A
3. Ag O - uniti oligozaharidice repetate, care
mascheaz miezul polizaharidic i previn astfel activarea
complementului
contribuie la realizarea unei bariere pentru molecule hidrofobe
au compoziie diferit la variate specii sau chiar grupuri marker de
identificare prin reactii antigen - anticorp

13
 10/20/2017

Structuri speciale ale peretelui la bacterii

Gram-negative
b. Proteine din membrana extern - roluri
transport
- nespecific - porine (ex. prot Omp) - monomeri dispui n triplet,
care formeaz pori prin care difuzeaz molecule mici hidrofile
(ioni, zaharuri); molecule hidrofile mari (ex unele Atb) nu
difuzeaz
- specific transportul energo-dependent al anumitor molecule
(ex. vit. B12, complexul Fe-siderofor)
Adezine
ligand pentru bacteriofagi sau bacteriocine;

Structuri speciale ale peretelui la bacterii

Gram-negative
c. Lipoproteine
se leag covalent, prin polul hidrofil, la peptidoglican, iar prin
polul hidrofob se inser in membrana extern
stabilizeaz membrana extern i o ancoreaz la peptidoglican

14
 10/20/2017

Spaiul periplasmic

situat ntre membrana extern i membrana intern

(citoplasmic);
reprezint 20-40% din volumul bacterian
conine
peptidoglican
lipoproteine
proteine de transport (aminoacizi, zaharuri, vitamine etc.)
enzime hidrolitice, enzime de degradare a unor antibiotice;
enzimele stocate n spaiul periplasmic sunt eliberate
dup necesiti in mediul extracelular (la bacteriile gram-
pozitive se elibereaz imediat dup ce au fost sintetizate)

Membrana extern

Membrana extern - confer permeabilitate selectiv

enzimele digestive rmn in spaiul periplasmic
supravieuirea este posibil in medii apoase minimale
nutritiv
oprete accesul spre protoplast al unor substane cu
greutate molecular mare i al unor molecule hidrofobe
potenial nocive

* Bacteriile gram-negative sunt mai rezistente dect cele

gram-pozitive la dezinfectante, antiseptice, antibiotice.

15
 10/20/2017

Structuri speciale ale peretelui la bacterii

acido-alcoolo-rezistente

Unele bacterii (ex. Mycobacterium tuberculosis) au peretele

constituit din peptidoglican i structuri speciale dispuse distal;
arabinogalactan - polizaharid
acizi micolici acizi grai cu catena lung (C70-C90)
Complexul arabinogalactan acizi micolici determin:
- rezisten la decolorarea cu HCl alcool etilic din coloraia
Ziehl-Neelsen (de aceea sunt denumite bacterii acido-alcoolo-
rezistente);
- permeabilitate redus pentru molecule hidrofile (de 100-1000
ori mai mic dect la unele bacterii Gram negative); de aceea
aceste bacterii au cretere lent
- rezistena la factori de mediu (desicaie, detergeni,
dezinfectante, antibiotice);

Structuri speciale ale peretelui la bacterii

acido-alcoolo-rezistente.

lipide de suprafa (sulfolipide, fosfolipide, cord factor), cu rol

in patogenitate;
- contribuie la inducerea reaciei tisulare caracteristice: formarea
de granuloame, metaplazierea macrofagelor n celule gigante
(celule Langhans) i celule epitelioide

micozide peptidoglicolipide si glicolipide, cu rol protector fa

de enzimele lizozomale (permit supravieuirea micobacteriilor
in fagolizozomii macrofagelor)

16
 10/20/2017

Structura celulei bacteriene

- Structuri constante
material nuclear sau nucleoid
citoplasm
membran citoplasmatic
perete celular
- Structuri facultative
glicocalix
flageli
pili comuni (fimbrii) i pili comuni
endospor

Glicocalix
nveli extern, polizaharidic (excepie la Bacillus anthracis
structur polipeptidic);
Prezent la unele tulpini (nu este caracter de specie)
dou forme:
- capsula - glicocalix dens: nu poate fi separat prin
centrifugare, nu este penetrat de colorani, deci poate fi
vizibil ca un halou incolor sau in coloraii negative (tu
de India, nigrozin)
- glicocalix lax (slime: poate fi separat prin centrifugare,
este penetrat de particule colorate vizibil in ME)

17
 10/20/2017

Glicocalix

se formeaz:
- in vivo rol in patogenitate
- in vitro in anumite condiii de cultivare colonii M, cu
aspect mucoid, lucios
funcii:
- confer rezisten la fagocitoz i anumii ageni chimici
(antibiotice);
- ligand la receptorii de pe suprafaa celulelor eucariote sau
suprafee inerte;
- rol in formarea biofilmului
- util in identificarea tulpinilor capsulate - Ag de specificitate
(Ag K)

Flageli
organite de locomoie
filamente flexibile lungi (6-20 m) i subiri (0,02m),
alctuite din sute de subuniti proteice identice (flagelin);
n microscopia electronic - constituii din filament flagelar
flexuos, articulat printr-un croet la corpusculul/complexul
bazal - cilindru axial asociat cu una sau dou perechi de inele:
- bacterii gram-poz: inelele M si S,
- bacterii gram-neg: inelele M si S, la care se adaug P i L,
localizate
M- in membr. citoplasmic
S supramembranar
P n stratul de peptidoglican
L flotant n membr. Extern
Fluxul de H+ de la nivelul complexului bazal genereaz rotaia,
transmis prin intermediul croetului la filament

18
 10/20/2017

Flageli
in microscopia optica flagelii se observ
- direct coloraii speciale
- indirect evidenierea mobilitii (preparate umede)
prezena, numrul i dispoziia flagelilor reprezint
caractere taxonomice - bacterii
monotrihe flagel unic polar
lofotrihe flageli multipli polari
peritrihe flageli dispui pe toat suprafaa bact

Flageli

asigur mobilitatea bacteriilor (bacili, vibrioni, spirili): micri

de rostogolire sau inaintare
rol n
chemotaxie (apropiere de atractani, indeprtare de
repeleni)
aerotaxie (deplasare in sensul concentraiei optime de
oxigen) etc
prezint Ag cu specificitate de tip (Ag H) (ex E coli O157:H7)

19
 10/20/2017

Fibrele (filamentele) axiale

Structur similar cu flagelii (endoflageli)
Asigur mobilitatea la spirochete: micri de inurubare
dispuse in spaiul periplasmic
- treponeme, borelli fibre axiale inrulate in jurul
protoplastului
- Leptospire dou fibre in jurul crora se inruleaz
protoplastul

Fimbrii (pili comuni)

organite fibrilare, mai scurte i mai subiri dect flagelii, vizibile doar in
ME
constituite din subuniti proteice;
prezente n numr mare (300-400) i dispuse pe toat suprafaa, n
general la bacterii gram-negative;
codificate de gene cromozomale
rol n aderarea specific la receptori celulari
recunoscute ca antigene de catre sistemul imun; unele specii (ex.
Neisseria gonorrhoeae) realizeaz variaie antigenic
structur distinct la diferite bacterii (Ag cu specificitate de tip)

20
 10/20/2017

Pili sexuali

structuri tubulare , mai lungi dect fimbriile, cu extremitatea

liber butonat;
constituii din subuniti proteice (pilina);
prezeni in numr redus (1-4), doar la bacterii gram-negative
codificai de gene plasmidice
rol n transferul ADN prin conjugare

Endosporul

form de supravieuire (ani, decenii) n condiii nefavorabile de

mediu: deshidratare, temperaturi ridicate, UV, ageni chimici etc.
prezent doar la unele genuri (Bacillus, Clostridium)
form inactiv metabolic, cu citoplasma deshidratat, protejat
de structuri de suprafa suplimentare
Nu se coloreaz in coloratia Gram
prezena, forma i dispoziia sporului - criterii taxonomice

21
 10/20/2017

Structura endosporului

core (protoplastul deshidratat) conine ADN, ARN, ribozomi,

unele enzime bacteriene i cantiti mari (5-15%) de dipicolinat
de Ca (confer termorezisten)
membrana intern similar cu membrana citoplasmic a celulei
vegetative; conine receptori care pot iniia germinarea
perete contine peptidoglican
cortex structur asemntoare peptidoglicanului, care rezult
din peretele celulei vegetative; nu conine acizi teichoici
membrana extern deriv din membrana citoplasmic
tunic conine proteine bogate in puni disulfidice; are
permeabilitate redus confer rezisten la ageni chimici
exosporium structur hidrofob

Sporularea

- declanat de condiii nutritive nefavorabile

1. replicarea ADN - rezult dou copii ale cromozomului bacterian,
dispuse polar;
2. formarea septului: o poriune din membrana citoplasmic se
separ de peptidoglican i trimite prelungiri (sept membranar)
in jurul ADN-ului; rezult presporul
3. prelungiri ale membranei citoplasmice inconjoar presporul;
rezult prosporul (cu ADN i dubl membran), aflat in
citoplasma celulei mam
4. intre cele dou membrane se sintetizeaz peptidoglicanul i
cortexul
5. celula mam sintetizeaz tunica i exosporium
6. maturarea sporului - n core se sintetizeaz dipicolinat de Ca
7. liza celulei i eliberarea sporului

22
 10/20/2017

Germinarea

declanat in condiii favorabile de mediu (umiditate

satisfctoare, prezena substanelor nutritive)
Etape
- activarea unor receptori membranari
- activarea unei autolizine a cortexului;
- apa i nutrienii difuzeaz spre protoplast
- rehidratarea protoplastului
- accelerarea proceselor de sintez
- degradarea i ruperea nveliurilor sporale
- eliberarea bacteriei sub form vegetativ

23