Particularitatile structurale ale procariotelor si eucariotelor

* procariota = celula primitiva, cu nucleoid (genofor), cu pseudoorganite,

cu cateva componente (intalnita la bacterii si cianobacterii in reg. Monera)

* eucariota = celula evoluata, la toate organismele exceptand bacteriile si

cianobacteriile (regn Protista, Metaphyta, Micophyta, Metazoa)
Organisme vegetale alcatuite din eucariote:
→ alge (verzi, brune, rosii)
→ ciuperci, licheni, muschi
→ ferigi, gimnosperme, angiosperme

Particularitati
Procariota
Organism solitar sau in forme coloniale
(asociere de „celule-indivizi”)
Dom. Archaea si Eubacteria
Sunt celule haploide
Nu formeaza organisme pluricelulare
Fiecare celula isi pastreaza individuali-
tatea structurala si functionala
Incapacitatea formarii organismelor
pluricelulare determina potential
redus / nul de interactii celulare
specifice
Dimensiuni de 0.1μ – cativa μ
Componente celulara: perete celular,
plasmalema, citoplasma, ribozomi,
mezozomi, tilacoide, nucleoid
Eucariota
Rar organism solitar sau colonii
Formeaza tesuturi, organe, organisme
pluricelulare. Dom. Eucaryota
Majoritatea diploide (se formeaza prin
proces sexual → zigot)
Frecvent formeaza organisme
pluricelulare
Formeaza tesuturi diferite, deci au
capacitate de diferentiere celulara
Dimensiuni de la cativa μ la 5-600mm
sau mai mult. (exc Caulerpa sp. alga
verde unicelulara plurinucleata de ~
1m)
Cuprind toate toate componentele
protoplasmatice si paraplasmatice
Perete celular rigid – in compozitia lui
exista acid muramic, diaminopimelic,
teicoic, cu structura glicoproteica sau
lipoglucidica; Ex. bacterii → mureina
= heteropolimer glucozaminopeptidic
Plasmalema de nat. lipoglucoproteica
Permeabila pt molecule mici (70μm) :
proteine, enzime, fragmente ADN
Este impermeabila pt macromolecule
Nu prezinta endocitoza
Citoplasma acida in stare de gel
Aici se afla putine componente celulare
(tilacoide, mezozomi care imita
organitele )
Lipseste nucleul (are nucleoid; fara
nucleoli sau inv. nuclear)
Contine o molecula de ADN bicatenar,
neasociat cu histone → nu se formeaza
nici cromozomi, nici fus de diviziune
Nu are aparat mitotic
Diviziune directa (amitoza)
- Ribozomi 70S
- Enzime legate de plasmalema (nu
incorporate in structuri specifice)
- Nu au organite celulare evoluate
- RE primitiv
- Unele bacterii au cloroplaste simple
cu rol in fotosinteza
- Plasmalema formeaza protuberante
interne → mezozomi
- Mezozomi cu rol in distribuirea mat
genetic in mod egal in amitoza
Unele au aparat locomotor (cili si
flagel) ; vit de deplasare ~ 50μm/s
Se sintetizeaza unele subst. specifice:
- toxine (antigeni)
Perete relativ rigid – component
principal celuloza (ciupercile au chitina
– aminoglucida acetilata)
Lipseste acidul muramic
Plasmalema este mai dinamica
Permite trecerea bidirectionala a
substantelor simple, macromolecule si
chiar particule microscopice prin endo
si exocitoza.
Citoplasma sub fm de gel / sol
[tixotropie] ; Prezinta curenti
citoplasmatici care permit transportul
intracelular de metaboliti
Nucleu cu membrana dubla si nucleoli
Contine mai multe molecule de ADN
bicatenar asociat cu histone
Are aparat mitotic si formeaza
cromozomi si fus de divisiune
Diviziune indirecta (mitoza, meioza)
Prin meioza → celule sexuale
- Ribozomi 70S in mitocondrii si
plastide ; 80S in citoplasma si nucleu
- nr mare de proteine si ARN
- Echipament enzimatic divers evoluat
- Enzime cu structuri specifice
- Enzime specifice fiecarui organit
celular (intra in mitocondrii, plastide,
lizozomi, plasmalema)
Cili si flageli mai rari, cu structuri
complexe: contin proteine contractile
(actina tubulina ; se depl. mai rapid)
Sintetizeaza o varietate de constituenti,
unii specifici pt un taxon vegetal.
- unele fixeaza azot - Cel eucariote nu pot fixa N
Ex. Rhizobum leguminosarum - unele se asociaza cu bacterii fixatoare
(Phytomyxa leguminosarum), unele de N (Fabaceae)
cianobacterii.

Diferente intre celula vegetala si animala

Celula vegetala Celula animala

Grad de diversificare mai mic Grad de diversificare mai mare
(organite)
Nu are perete celular (gimnoplaste)
Are perete celular (dermatoplaste) * Are plasmalema protejata de un
strat glicoproteic (GLICOCALIX)
La planta cresc vacuole (creste La animal creste cantitatea de
volumul celular) citoplasma
Plastide, substante de rezerva Nu exista plastide sau aceste
(amidon, inulina) substante de rezerva
Prezinta saruri organice : (COO)2Ca Prezinta saruri insolubile doar in
si anorganice (CaSO4, CaCO3, SiO2) cazuri patologice (litiaze)

Compozitia chimica a materiei vii

Din 128 elemente, 62 sunt existente in materia vie iar 21 sunt esentiale

Macroelemente: C, H, O, N (60%)
Microelemente: Na, Ka, Mg, Ca, S, Cl, P (0.1%)
Ultramicroelemente: B, Si, V, Mn, Fe, Co, Mo, Cu, Zn, I (0.01 -10-5%)

Carbon (18-50%) ; Hidrogen (6-7%) ; Oxigen (41-43%) ; Azot (~1.5%)

Sulf (functie SH)

* coenzima A
* tioheterozide (fam Cruciferae)
* alcaloizi cu S (fam. Papilionaceae)
* tioesteri (ceapa, usturoi)
* AA, vitamine..

Fosfor (fosfati)
* fosfolipide, acizi fosfatidici
* nucleotide, acizi nucleici
* enzime
* rol structural (acizi fosfatidici)
* rol energetic (ATP, ADP, AMP, PC)
Calciu
* favorizeaza mitoza – esential pt celule meristematice (radacina)
* neutralizeaza acizi organici (acid oxalic → oxalat de calciu insolubil)
* intra in structura peretelui celular (pectat de Ca, CaCO3) si a unor enzime
* rol in realizarea echilibrului hidric din citoplasma, alaturi de K

Potasiu
* principalul cation intracelular
* catalizator pt polimerizarea unor substante org. (polioze, peptide, proteine)
* intensifica fotosinteza
* intervine in mecanismul de inchidere si deschidere a stomatelor

Sodiu
* principalul cation extracelular
* hidrateaza celula si mentine impreuna cu Cl, presiunea osmotica celulara

Clor
* principalul anion intra/extracelular
* retine apa si hidrateaza celula

Ultramicroelementele
* intra in structura enzimelor (coenzime) [Fe catalizeaza sinteza clorofilei]
* rol in procesele metabolice
* Fe catalizeaza sinteza clorofilei, fixarea Mg ; in lipsa Fe plantele devin
clorotice, se ingalbenesc si mor
* se gasesc sub forma de combinatii organice si anorganice

Combinatii anorganice:

1) Apa (7-98%)
* mai putin in licheni, mai mult in alge / fructe carnoase
* disociaza usor
* in apa macromoleculele polare formeaza solutii coloidale
 a) apa de constitutie (3-4%) – integrata in molecule proteice ; indepartata
prin degradarea celulei.
b) apa de imbibitie (~20%) – retinuta de substantele coloidale hidrofile
(mucilagii)
c) apa libera – cantitatea cea mai mare care circula liber printre
componentele celulare si favorizeaza desfasurarea bioreactiilor.
2) Saruri (6%)
* cationi: Cu, Na, K+ ; Ca, Fe, Mn, Zn, Mg2+ ; Fe3+
* anioni: Cl, NO3- ; SO42- ; PO4, NO3-
* subst insolubile : CaCO3 ; CaSO4 ; SiO2 ; polifosfati

Balanta ionica = 4C : 3A [K, Ca, Na, Mg] : [Cl, SO4, PO4]

Cenusa totala = amestec de oxizi rezultati prin incinerarea plantei

Combinatii organice:
* Macromolecule : informationale (ac. nucl) ; noninformationale (metaboliti)

Metaboliti : principali (biomolecule)

* rol plastic, energetic, functional (glucide, lipide, proteine, enzime,
hormoni, vitamine)

Metaboliti : secundari (specifice regnului)

* rol de aparare (taxoni ; ex. atropina din Solanaceae ; morfina din
Papaveraceae)
* rol terapeutic (substante active)

1) GLUCIDE (ternare [3 elemente])

* 50-80% din masa celulei
* ozele sunt produse in fotosinteza
* au rol energetic, mecanic (de sustinere)
* oze, ozide, polioze
Polioze → holozide (simple, mixte)
→ heterozide (parte neglucidica)

Holozide simple → (doar oze ; aceleasi sau altele)

Holozide mixte [poliuronide] → (oze + acizi uronici)
* poliuronidele au importanta terapeutica (demulcente, emoliente, laxative)
* mucilagii : cactusi, bame
* gume : cires
* pectine : gutui, mere

Heterozidele → parte glucidica (oza/ polioza) [glicon]

→ parte neglucidica (alcool, fenol) [aglicon]
* pot fi medicamente pentru vertebrate
* agliconul determina reactii specifice (identificare), actiuni farmacologice si
toxicitate
* gliconul mareste solubilitatea si scade toxicitatea agliconului.

Clasificare:
A) glucide ale metabolismului intermediar: AGL + DHA (fotosinteza)
B) glucide de transport: zaharoza – prin vase libere
C) glucide de rezerva: amidon (citoplasma, amiloplaste), inulina (vacuole)
* sunt substante acumulate in organe subterane (tuberculi, bulbi, rizomi); in
seminte si fructe.
* celuloza formeaza peretele celular
* mucilagiile, gumele si pectinele → perete celular, citoplasma

Exemple:
Fructoza → inulina (rezerva pt Asteraceae, Liliaceae, Campanulaceae)
Galactoza → structura gumelor
Manoza → poliglucide depozitate in fruct, seminte, org. subterane
Metil-pentoze → rhamnonz: heterozide din fam. Rhamnaceae
→ digitoxoza: heterozide din Digitalis purpurea
Sedoheptuloza → oza din fam. Crassulaceae

* glucozamina polimerizata formeaza chitina din ciuperci

* gentianoza (tri-Zh) → radacina de Gentiana lutea (2glu + 1 fru)
* umbeliferona (Glu+Gal+Fru) → specii de Umbelliferae
* stahioza (tetra-Zh) → leguminoase

2) LIPIDE
* insolubile in apa ; solubile in solv. nepolari (eteri)

Se gasesc in:
* citoplasma (oleoplaste, plastoglobuli – picaturi de ulei)
* vacuole (mai rar)
* pereti celulari (cuticula epidermei)
* seminte / fructe (subst de rezerva)
* pe suprafata frunzelor si fructelor (ceruri vegetale)
Lipide simple : gliceride, steride, etolide, ceride

Lipide complexe
* fosfolipide : fosfatide ; lecitine (colin-fosfatide) ; cefaline (colamin-
fosfatide) ; inozit-fosfatide ; serin-fosfatide ; in organele pl inferioare si
superioare.

* sfingolipide : cerebrozide ; cerebrine – ceramide cu sfingomielina ; in

organisme inferioare, ciuperci

* glicosulfolipide

Lipide simple

Gliceride
Acizi satutati aciclici: behenic C22 ; lignoceric C24
Acizi nesaturati: acid ricinoleic : hidroxiacid cu o legatura dubla (intern)

* oleo-palmito-stearina in Theobroma Cacao (50%)

* palmito-dioleina in fructele de Olea europaea
* oleo dipalmitina in semintele de Soja hispida

AGE: alfa linoleic C6 – C9 (omega 6)

gamma linolenic C3 – C6 – C9 (omega 3)

Steride
Esteri ai fitosteridelor cu acizi grasi superiori
Sterolii sunt alcooli secundari cu nucleu ciclopentanperhidrofenantrenic
Se gasesc in ct mare in seminte de leguminoase si cereale
Adesea sunt amestecuri de steroli liberi si gliceride

* fucosterol (alge brune) – Fucus sp

* sargasterol (alge brune) – Sargassum sp
* ergosterol (ciuperci) – Claviceps purpurea

* sitosterol – cel mai raspandit

* stgmasterol – leguminoase
* brassicasterol –seminte de Brassica rapa (rapiţă)
* colesterol – rar in celula vegetala
* oestriol – izolat din flori femele de Salix sp (fitoestrogen)

Ceride
Amestecuri de substante lipofile solide in care predomina esterii acizilor
grasi superiori (C16 – C30)
Sunt solide pt ca acizii si alcoolii sunt saturati
Se formeaza in citoplasma celulelor epidermice

a) celulele de pe frunzele de palmier [Corypha cerifera] → ceara de

Carnauba folosita in lustruirea drajeurilor; Musa sp folosita in industria
vopselurilor si lacurilor ; cantitatea de ceride este foarte mare

b) ceruri cu continut mare de parafine – la plante din zone temperate (pe

suprafata epidermica a fructelor [mere] si frunzelor [varza, tutun])

c) ceruri bacteriene – in peretele celular (5-11%) cu rol in protectia

bacteriilor acido-rezistente

d) pseudoceruri (gliceride solide cu ascpect de ceara) la frunzele unor plante

(gen Ruth)

Etolide
Lipide simple, specifice epidermei frunzelor de conifere (jneapan, ienupar,
pin) ; fiind esteri ciclici al unor hidroxiacizi grasi
Nu exista OH sau COOH libere
Patologic s-au depistat fragmente de etolide in urina umana
Hidroxiacizi prezenti: acid sabinic ; juniperic

Lipide complexe

I. Fosfolipide
* sunt componente structurale ale lipidelor membranare
* contin P sub forma unui rest de H3PO4 esterificat cu glicerol
* pot fi degradate de fosfolipaze

1) Fosfatide (acizi fosfatidici)

* contin glicerol + acizi grasi superiori + H3PO4
* se intalnesc la grau, orz, ovaz, seminte de floarea soarelui, arahide

2) Colin-fosfatide (lecitine)
* contin glicerol + acizi grasi superiori + H3PO4 + colina (trimetil colamina)
* se gasesc in soia, cereale, leguminoase
3) Colamin-fosfatide (cefaline)
* contin glicerol + acizi grasi superiori + H3PO4 + colamina (amino-etanol)
* se gasesc in soia, seminte de floarea soarelui, germeni de grau

4) Inozit-fosfatide
* contin glicerol + acizi grasi superiori + H3PO4 + inozitol (hexahidroxi-
ciclohexan) ; se gasesc in soia, arahide, fructe, seminte

5) Serin-fosfatide (fosfatidil-serine)
* contin glicerol + acizi grasi superiori + H3PO4 + serina
* cantitati mici in soia si arahide

II. Sfingolipide
* au in structura sfingozina (aminoalcool cu C18) legat de acid gras prin
legatura amidica, denumite ceramide

1) Fitosfingozide (cerebrozide)
* sunt lipide fara glicerol
* formate din acid gras + sfingozina + galactoza
* partea glucidica se leaga de OH, partea aminica de COOH
* se gasesc in caroplastele cerealelor (porumb) dar si in alte fructe si seminte
* predomina in regnul animal ; in SN – sfingomielina

2) Cerebrine
* asemanatoare sfingozidelor, dar fara galactoza
* sfingozina + acid gras (hidroxiacid)
* utilizate in cosmetica – sampoane, masti pt ingrijirea parului
* se gasesc in ciuperci, cereale

III. Glicosulfolipide
* lipide cu SO3H, provenit din esterificarea glu/gala cu H2SO4
* se intalnesc in frunze (tes. fotosintetizatoare) in cromatoforii bacteriilor

3. PROTEINE
* metaboliti cu rol plastic
* predomina in semintele de Fabaceae, in cariopsele gramineelor si in
cantitati mici in frunze si radacini

Oligopeptide
* glutation : seminte – influenteaza germinatia
* faloidina : in Amanita phaloides – toxica

Polipeptide
* viscotoxina : vâsc (Viscum album) – antitumoral
* bacitracina, polimixina B (antibiotice)
* actinomicina (antibiotic, antineoplazic)

Alcaloizi peptidici
* ergotamina din Secale cornutum (provenit de la ciuperca parazita
Claviceps purpurea)

→ Proteine fibrilare : structuri elongate ca re exista sub forma de fibre / foi

→ Proiene globulare: structuri cu 1/mai multe catene polipeptidice pliate
inapoi asupra lor insele de mai multe ori. Rezulta o forma sferica

Heteroproteine:

1) glicoproteine [lectine, fitoheaglutinine]

* se gasesc in cantitati mici
* frecvent in Fabaceae si Euphordiaceae (alte ex. Urtica Dioica)
* au rol de aparare in fata microorganismelor si insectelor
* sunt hormoni polipeptidici vegetali care favorizeaza biosinteza unor
proteine specifice sau depozitarea glucidelor in seminte
* frecvent aglutineaza eritrocitele in vitro
* la om / animale are propr. imunomodulatoare.
* prezinta diverse grade de toxicitate

2) lipoproteine
* gliceride / steride ca parte prostetica
* partea lipidica este legata ionic sa vdW
* numeroase lipoproteine au acid fosforic legat de arginina din proteina
* se pot gasi in amestec cu carotenoide (HC sau xantofile)
* intra in structura biomembranelor (mediatori ai transportului activ si
specific)

3) nucleoproteine
* prezente global
* pot fi mononucleoproteine (holoproteina + mononucleotida)
* poti fi polinucleotide (holoproteine + polinucleotida) = acizi nucleici

Mononucleotidele sunt esteri ai nucleozidelor cu H3PO4

* formate din baza azotata + pentoza [nucleozida] + H3PO4
* baze pirimidinice: T (ADN), U (ARN), C (la ambele)
* baze purinice: A si G
* pentoze: riboza (ARN) ; dezoxiriboza (ADN)

Acizii nucleici prezinta 2 tipuri de structuri

* primara (monocatenara)
* secundara (bicatenara)

ARN are struct primara ; ADN predominant secundara

ARN este implicat in translatia informatiei genetice (sinteza proteica)
* ARNm – preia si transfera info stocata de ADN pt sinteza proteica (2%)
* ARNt – fixeaza AA si ii transfera poliribozomilor locul biosintezei proteice
(20%)
* ARNr – intra in structura ribozomilor alaturi de proteine ; La procariote si
eucariote exista mai multe tipuri de ARNm (80%)

Unitatea structurala ARN → 4 nucleotide (tetranucleotida repetata de n ori)

* A, G, C, U + riboza + H3PO4

ADN: inglobeaza info genetica

Unitatea structurala alcatuita din 4 nuleotide (idem ARN repetata in lant)
* A, G, C, T + dezoxiriboza + H3PO4
* cele 4 se aseaza diferit → ADN specific
* liber sau asociat cu histone in cromozomi
* se sintetizeaza in perioada S (sintetica) din interfaza
* cantitatea de ADN este mica dar constanta
Exemple de proteine din structura nucleoproteinelor
* histone : actioneaza ca suport, pe care se infasoara catenele de ADN,
asigurand compactarea acestora (compact = 50K x necompactat)
* telomeraza : enzima care adauga secvente repetitive la capatul 3 al catenei
ADN; asigura stabilitatea cromozomilor ; este un complex ARN-proteina

4) cromoproteine
* proteine cu parte prostetica asigurata de pigment organic

a) Porfirinice

Cloroplastine
* heteroproteine gasite in cloroplaste
* grupa prostetica: clorofila A – D
* rol in absorbtia luminii, cu Mg in structura
* clorofila A (pigment verde-albastru) – organisme fotosintetizatoare de la
alge albastre-verzi (Cyanophyta); la plante superioare.

Citocrom
* heteroproteine cu Fe
* localizate in membrana celulara
* functioneaza ca transportor de electroni, cu rol in fotosinteza, respiratie,etc
* cel mai important, citocrom c, solubil, spre deosebire de celialti, insolubili
* are M de ~ 12K daltioni si peste 100 AA

Ficobiline
* ficobiliproteine = complecsi formati din pigmenti accesori (ficoeritrina si
ficocianina) asociati cu proteine.
* rol fiziologic similar carotenoidelor: absorb energia luminoasa (galben,
rosu, verde, portocaliu, care nu este bine absorbita de clorofila A) si i-o
transfera clorofilei A

Fitocromul
* cromoproteina verde-albastruie care se gaseste in toate plantele verzi
* fotoreceptor (detectarea luminii)
* folosit pentru reglarea timpului infloririi si stabilirea ritmului circadian
* sinteza de clorofila si gibereline
* germinarea semintelor si cresterea organelor vegetative
* localizat in sistemul biomembranar, plasmalema si cloroplaste
b) Neporfirinice

Carotenoproteice
* au parte prostetica pigment carotenoidic
* sunt prezente alaturi de carotenoidice libere, esteri carotenoidici si uneori
heterozide carotenoidice, toate fiind colorate
* Carotenoidele sunt tetraterpene cu duble legaturi conjugate → coloratie
galbena, portocalie, rosie, a unor organe sau tesuturi vegetale
* sunt naturale, insolubile in apa, raman atasati de membrane (lipofile) in
celula
* asemanator ficobilinelor, absorb lumina si o transfera clorofilei
* nu pot transfera lumina solara direct pe cale fotosintetica
* sunt pigmenti accesori in fotosinteza

Fucoxantina (alge brune) este tot un pigment accesor, carotenoidic