Lista subiecte biologie animala

1. Caracterizarea procariotelor si eucariotelor in mod comparativ

2. Regnurile lumii- caracterizare si enumerare
3. Enumerati principalele unitati taxonomice utilizate in present- definitia specie
4. Organizarea si morfologia protozoarelor
5. Enuntati principalele subincrengaturi ale protozoarelor (scurta caracterizare)
6. Caracterizarea generala a metazoarelor
7. Spongieri- organizare, biologie, importanta in natura
8. Triploblastice acelomate- caracterizare generala a increngaturii
9. Celenterate- caractere generale, morfologie externa si interna, sistematica
10. Triploblastice pseudocelomate: increngatura Nemathelmintes caractere generale si
sistematica
11. Helminti eucelomati- caracterizare increngatura Helmida(morfologie si sistematica)
12. Increngatura Mollusca- caracterizare, morfobiologie si sistematica
13. Clasa Gasteropoda si Lamelibranchiata- morfologie, importanta si biologie
14. Increngatura arthropoda: morfologie, biologie, importanta
15. Clasa Arachnida sistematica si caracterizare
16. Clasa Crustacea sistematica si scurta prezentare
17. Clasa caracterizare si exemple de insecte heterometabole
18. Clasa Insecta- scurta caracterizare si exemple de insecte holometabole
19. Subincrengatura Chordata- caracterizare generala si sistematica
20. Caracterizare generala (morfo-biologica) a increngaturii Vertebrata
21. Caracterizare morfo-biologica si exemple de pesti cartilaginosi supraclasa Pisces, vertebrate
poikiloterme
22. Rolul si importanta pestilor; sistematica pestilor ososi
23. Caracterizare morfo-biologica a amfibienilor si sistematica( enumerare a ordinelor cu
exemple de specii).
24. Clasa Reptilia- caracterizare morfo-biologica
25. Sistematica reptilelor- enumerare a ordinelor, caracterizare si enumerare de specii
26. Clasa Aves- caracterizare morfo-biologica
27. Sistematica pasarilor (enumerare a subclaselor si ordinelor cu caracteristici si exemple)
28. Clasa Mammalia- caracterizare morfo-biologica
29. Sistematica mamiferelor- enumerare a subclaselor si ordinelor, caracteristicile lor si exemple
30. Aparatul digestiv in serie animala
31. Aparatul respirator in serie animala
32. Aparatul locomotor in serie animala
33. Aparatul respirator in serie animala
34. Analizatorul olfactiv in serie animala
35. Organelle de simt in serie animala
36. Analizorul vizual in serie animala

1. Procariote:
 -perete celular present, cu structura rigida, alcatuit din substante uzuale : lipozaharide si
lipoproteine
-membrana celulara lipsita de plasticitate (are rol de bariera pentru particulele
macromoleculare)
-citoplasma are aspect de gel, fara curenti citoplasmatici
-nucleul nu are o forma caracteristica, nu are membrane nuclear
-materialul genetic este reprezentat de o molecula mica de AND(nelegata cu histone)
-fotosinteza si respiratia au loc la suprafata membrane celulare.
-sexualitatea este rara

Eucariote:
Perete celular present sau absent(la animale); este alcatuit din chitina- la fungi, sau
celuloza la algele verzi si plantele superioare
-membrana celulara plastica, permite trecerea bidirectionala a unor particule mari(
endo+ exocitoza)
- citoplasma, din starea de gel, trece in stare de solutie si invers; prezinta curenti
citoplasmatici
-nucleul este tipic, cu nucleol(i), membrane nucleara dubla si pori
-materialul genetic este reprezentat de numeroase molecule de AND, complexate de
histone
-fotosinteza si respiratia au loc la nivelul unor structuri specializate (cloroplaste si
mitocondrii)
-sexualitatea este frecventa

2. Regnurile lumii vii sunt: Monera, Protista, Animalia, Plantae si Fungi.

Regnul Monera: procariote unicelulare, isolate sau colonial; nutritita este absorbtiva,
metabolismul fotosintetic sau chimiosintetic; reprodu8cerea se realizeaza prin diviziune
asexuata, mai rar prin inmugurire, rar se intalnesc si fenomene de sexualitate; sunt immobile sau
mobile, cuajutorul unor flageli simpli; include algele albastre verzi si bacteriile.

Regnul Protista: eucariote unicelulare, isolate sau colonial; nutritia se realizeaza prin
absorbtie ingestie, fotosinteza, sau combinatii ale acestora; reproducerea este asexuata sau
sexuata; sunt immobile sau mobile, prin organite de miscare(flageli, cili, pseudopode); include
protofitele si protozoarele.

Regnul Plantae: eucariote multicelulare, cu peretele cellular celulozic, frecvente vacuole in

citoplasma si pigmenti fotosintetici in plastid; nutritia are loc consecutiv fotosintezei; sunt
immobile; reproducerea este sexuata cu cicluri de generatii alternative, haploide si diploid;
include metafitele.

Regnul Fungi: eucariote multinucleare, cu nuclei dispersati intr-un sincetiu micelial,

acoperit de un perete celular, adesea septet; nu prezinta plastide si pigmenti fotosintetici;
nutritive de tip abrorbtiv; immobile; prezinta cicluri reproductive, incluzand procese sexuate si
asexuate;
Regnul Animalia: eucariote pluricelulare, fara perete celular, fara plastide si fara pigmenti
fotosintetici; nutritia se realizeaza prin ingestie (rar absorbtie); cu digestie intr-o cavitate
digestiva include ciupercile.interna; prezinta mobilitate datorita unor fibre contractile;
reproducerea este sexuata; include metazoarele

3. Nomenclatura binomiala a fost introdusa de Charles Linee in 1758. In acest sistem, fiecare
specie prezinta un nume dublu, latin sau latinizat: primul termen denumeste genul si se scrie
cu majuscule, iar al doilea termen defineste specia. Numele de gen corespunde unui grup de
specii strans inrudite. Numele de specie apartine unei singure specii dintr-un gen. Regulile
pentru denumirea stiintifica a animalelor, stipulate in Code of Zoological Nomenclature,
impun ca unei specii sa-i fie atribuit un singur nume stiintific si reciproca; doua specii nu pot
avea acelasi nume. In clasificarea actuala a animalelor exista 7 unitati
taxonomice cu valoare si semnificatie diferite dispuse intr-o anumita ierarhie: Regn; Phylum
(increngatura); Clasa; Ordin; Familie; Gen; Specie. Sistematica nu este o stiinta statica, ea
evoluand in functie de descoperirile effectuate. Numarul de specii de animale, plante si
microorganism descries continua sa creasca astfel incat se impune din timp revizuirea
categoriilor taxonomice de catre specialist. Definitia specie este singura categorie definite in
termini precisi: o populatie sau grupe de populatii naturale care se pot incrucisa intre ele si
sunt isolate reproductiv de alte populatii asemanatoare. Toti indivizii dintr-un stramos
comun, se pot reproduce intre ei si dau nastere la urmasi asemanatori parintilor

4. Morfologie: Protozoarele sunt organism unicelulare eucariote, cu nucleu si protoplasma,

continand organite si incluziuni citoplasmatice. Un protozoar este reprezentat de o celula
alcatuita dintr-o membrana subtire, citoplasma, unul sau mai multi nuclei, si component
plasmatice si paraplasmatice. Membrane plasmatica este formata din cateva straturi de
macromolecule superficial, orientate perpendicular pe suprafata celulei. La unele ciliate,
membrane poate fi groasa si rigida, sau la unele protozoare paraziteea este incretita. La
unele protozoare celula prezinta si o alta membrane, un veritabil schelet extern, formand un
invelis chitinos, calcaros, silicos sau gelatinos care inconjoara si protejeaza celula. Citoplasma
e transparent cu o consistent fluida si gelatinoasa. Este diferentiata in ectoplasma, hialina
dispusa la periferie si endoplasma granular si dispusa central. Este inconjurata de o
membrane foarted subtire, plasmalema, captusita la interior, de alte straturi membranale,
ansamblul constituindo pelicula, uneori dublata de microtubuli subpeliculari. Microtubulii au
rol in locomotie si la formarea exoscheletului. In citoplasma se gasesc organite celulare si
incluziuni.
- Organitele pot fi :-membranare: mitocondrii (rol in producerea energiei, aparatul Golgi
(cu rol in stocarea, repartizarea si transformarea substantelor), reticul endoplasmatic
(functioneaza ca citoschelet si asigura sinteza si circulatia intracelulara, prezinta
ribozomi bogati in ARN cu rol in sinteza proteinelor), centrozomul (rol in diviziunea
celulara in mitoza), vacuole pulsatile (rol excretor si osmoreglator),corpi bazali
(kinetosomi, blefaroplasti anexati la un organit locomotor)
- fibrilare: cili (aspectul unor mici flageli, in numar mare, fiecare are
anexat cate un kinetosom), flageli(au o teaca externa si o axonema central constituita
 din: 2 microtubuli centrali si 9 dublete periferice), pseudopode (expansiuni
citoplasmatice temporare.
Incluziunile sunt reprezentate de vacuole digestive, care ajuta la digestie si vacuole
paraplasmatice care contin substante de rezerva sau produsi de reactive. Nucleul este de
tip eucariot; unic sau multiplu, sferic sau elliptic. Alcatuit din membrane nuclear cu pori,
citoplasma nuclear, filament de cromatina. La interior prezinta: fie un endozom sau
cariozom (ARN); fie unul sau mai multi nucleoli adevarati care dispar in timpul mitozei.
La ciliate exista 2 nuclei: un nucleu poliploidcu rol trofic si un micronucleu cu rol in
mitoza.
Biologie: protectia protozoarelor e asigurata de ectoplasma care are rol de citoschelet.
Nutritia se realizeaza in 3 moduri: prin transport activ al substantelor din mediu cu
traversarea peretelui cellular, prin fagocitoza (consta in ingestia de particule solide); prin
pinocitoza (ingestia picaturilor lichide minuscule). Nutritia la protozoare poate fi
autotrofa (sintetizeaza singura substantele organice de care au nevoie din apa si saruri
minerale in prezenta luminii); heterotrofa : fagotrofa (hrana e inglobata prin figocitoza,
cu ajutorul unor organite specifice sau a unei guri diferentiate- citostom); osmotrofa
(nutrimentele sunt absorbite prin osmoza); mixotrofa(la lumina hranirea e autotrofa iar
la intuneric este heterotrofa)
Respiratia se realizeaza pe toata suprafata celulei prin intermediul vacuolei contractile .
Excretia se efectueaza prin difuzie simpla prin membrane celulara sau cu ajutorul
vacuolelor contractile.
Locomotia este realizata prin organite locomotorii (pseudopode-expansiuni
citoplasmatice cu forma lobata sau reticulara; flageli-filamente lungi, mobile, situate in
partea anterioara a corpului; cili vibratili- filament mobile, fine, dispuse pe tot corpul;
membrane ondulate- contopirea mai multor cili.
Reproducerea poate fi sexuata sau asexuata. Reproducerea asexuata se realizeaza prin
bipartitie simpla, inmugurire interna schizogonie. Reproducerea sexuata se realizeaza
prin gametogonie si conjugare.
Protozoarele prezinta si forme de rezistenta care le asigura diseminarea si le protejeaza
fatade uscaciune. Ele au 2 forme de rezistenta: chisturi (protozoarul produce o
membrana groasa care il protejeaza in totalitate, rezista pana la 38 de ani) si spori (se
formeaza in interiorul protozoarului, pot insoti o multiplicare asexuata.

5. Protozoarele sunt sistematizate in 5 subincrengaturi:

a. Subincrengatura Sarcomastigophora: cuprinde protozoare cu flageli si/sau
pseudopode.
b. Subincerngatura Apicomplexa: cuprinde protozoare parasite in cellule sau diverse
organe, atat la nevertebrate, cat si la vertebrate, structura corpului este simplificata,
neavand organite de miscare. Nutritia se realizeaza prin absorbtie.
c. Subincrengatura Myxozoa: un grup restrains de protozoare cu spori pluricelulari, de
dimensiuni variate, cu 2 capsule polare si sporoplasma; sunt parasite la vertebrate
cu sange rece ( pesti, reptile, batracieni).
d. Subincrengatura Microspora: protozoare de talie mica, unicelulare, caracterizate
prin producerea de spori unicelulari, ce contin sporoplasma, uni sau binucleata, un
 sac polar, un filament tubular si o vacuola posterioara. Sunt paraziti intracelulari la
artropode dar si la pesti.
e. Subincrengatura Ciliata: protozoarele cu structura cea mai complexa si divers
specializata cu dimensiuni variabile si cili vibratili care se misca ritmic, coordonat.
Ciliatele prezinta o cuticula intrerupta in dreptul citostomului, care este situate in
fundul unui peristom; citostomul este inconjurat adesea de o frana adorala cu
dispozitie helicoidala; au 2 nuclei: un micronucleu (mic, dens, diploid, cu rol in
reproducere) si un macronucleu granulos, poliploid, responsabil de viata vegetative).
Majoritatea traiesc libere in natura in general in ape dulci, iar unele traiesc in
simbioza prestomacele rumegatoarelor sau in intestinul gros la ecvine. Cateva specii
sunt parasite.

6. Metazoarele sunt animale cu corpul format din numeroase cellule grupate in tesuturi si
sisteme. Metazoarele sunt organism pluricelulare, mobile, heterotrofe, care se dezvolta in
embrioni. Prezinta o diversitate enorma, cuprinzand peste 40 de filumuri. In ciuda acestei
diversitati si complexitati, metazoarele prezinta modele structural si functionale
asemanatoare, toate avand aceleasi problem pantru a-si asigura existent: procurarea hranei
si a oxigenului, mentinerea balantei hidrice in corp, indepartarea deseurilor de metabolism si
perpetuarea specie. Corpul metazoarelor este format din 3 categorii de elemente structural
diferite:
a. Celulele corpului: differentiate in tesuturi si organe specializate pentru functii
specific;
b. Substanta intercelulara: materialul ce leaga celulele intre ele, asugura stabilitate
mecanica, protective, depozitare de substante de rezerva si schimburi de substanta;
este responsabil de soliditatea tesuturilor si constituie un support pentru cellule.
Exista 2 tipuri: material inter cellular structurat(contine colagen si formeaza partea
majora a fibrelor ce intra in constitutia pielii, cartilajelor, oaselor, tendoanelor si
elastina ce da elasticitate organelor) material intracellular amorf ( format din lanturi
lungi polimerice de mucopolizaharide)
c. Lichidele corpului reprezentate de: lichide din cavitatea generala si hemolimfa la
vertebrate, si sangele , lichidele intercelulare si limfa la vertebrate.

7. Unii spongieri au structura radiara, dar multi au forme neregulate. Peretele corpului este
format din 2 foite: dermica(ectoderm), gastric (endoderm), separate de o mezoglee
gelatinoasa. Este perforat de numeroase canale care asigura o relativa permeabilitate intre
cavitatea central si mediul extern. Prezinta un schelet intern reprezentat de spiculi
calcarosi sau silicosi. Din punct de vedere structural se descriu 3 tipuri fundamentale de
organizare: tipul (cel mai simplu, cu perete subtire si strabatut de pori inhalati) tipul
(peretele corpului e mai gros si strabatut de diverticule ciliate si vanale inhalante); tipul
(peretele e foarte gros, strabatut de canale inhalante si exhalante). Biologie: hranire
(microfaga, capturarea hranei realizandu-se prin filtrarea apei); respiratia (are loc prin simpla
difuzie intre celula si apa); excretia si osmoreglarea (produsul de excretie este amoniacul,
iese din corp odata cu apa); reproducerea (asexuata prin inmugurire si sexuata-sunt
 hermafroditi dar nu exista autofecundatie, elementele mascule dezvoltandu-se inaintea
celor female.
Importanta: constituie adevarate filtre ale marilor, rol ecologic important: unele specii
traiesc in simbioza, in corpul lor traind unele crustacee, viermi sau moluste; unele sunt
folosite in economia umana pentru lacuire, slefuire, lustruire.

8. Plathelmintes si sistematica (enumerarea claselor, cu definirea caracteristicilor).

Increngatura plathelmintes reprezinta primul grup din punct de vedere systematic, dintre
metazoarele incluse in diviziunea triploblastica, subdiviziunea acelomata, ramura
protostomieni.
Caractere generale: sunt primele animale la care apare simetria bilateral ca simetrie primara
atat la larve cat si la adulti. Plathelmintii au corpul turtit dorso-ventral, moale, vermiform,
forma de frunza. Apare simetria bilateral, se diferenti9aza capatul anterior de cel posterior
precum si o fata ventral si una dorsal. La extremitatea anterioara: organe de simt, organe de
fixare. Tegumentul: o teaca musculo-cutanata cu epiteliu ciliat la formele libere sau cuticula
cu spini. Musculature: 2 straturi: externe circulare si interne longitudinale. Cavitatea corpului
plina cu tesut conjunctiv (parenchim) in ochiurile caruia se gaseste hemolimfa. Sistemul
nervos: 2 ganglioni cerebroizi; 3 perechi de cordoane nervoase legate prin comisuri si un inel
periesofagian. Organele de simt: slab dezvoltate la formele parasite: cellule tactile
chemoreceptori. La formele libere- ochi simpli; organe chemo-olfactive; perisori tactili si
statocisti.
Aparatul digestiv: pentru prima data in serie animala incomplete, avand un singur orificiu
buco-anal ramurile numite cecumuri intestinele; lipseste la cestode. Nu au aparat circulator
si respirator( fiind cutanata aeroba la formele libere si anaeroba la formele parasite).
Aparatul excretor pentru prima data de tip protonefridian: un system de canale si canicule
avand libera celula vibratila. Aparatul reproducator: foarte dezvoltat si bine reprezentat mai
ales la formele parasite alcatuit din gonade si gonoducte. Cicluri biologice complexe, exista
stadii larvare, schimb de gazde, schimb de generatii, fenomene de neotenie, fenomene de
poliembrionie. La speciile libere exista si inmultire asexuata.
Sistematica:
a. Clasa Turbellaria: include plathelminti liberi, avand cili pe tot corpul, au dimensiuni
mici,corp foliaceu deplasare prin vartejuri, apar pentru prima data ganglionii cerebroizi,
animalele carnivore cu animale mici sau cu materie organic in descompunere. Digestia:
extracelulara si intracelulara, character de inferioritate. Reproducere: asexuata: prin
sciziparitate, legata de capacitatea de regenerare, fiecare parte regenerand partea lipsa.
Ca turbelari apar pentru prima data in seria animala ganglionii cerebroizi legati printr-o
comisura nervoasa de la care pornesc cordoane longitudinal. Organele de simt prin
fosete olfactive, ochii simpli statochisti cellule sensitive.
Importanta: libere sunt: marine, bentonice; eurihialine; euriterme; pelagic; specii de apa
dulce, terestre sau unele traiesc sub zapada sau paduri tropicale
b. Clasa Trematoda: cuprinde plathelmini cu corpul nesegmentat, specii exclusiv parazite.
Tub digestiv cu orificiu buco-anal, cecumuri. De regula prezinta 2 ventuze: anterioara si
ventral. Reproducere: forma complexa, schimb de gazde: definitiva si intermediara.
Trecerea prin diferite stadia larvare: ou, miracidium, sporocist, redie, cercar,metacercar
 Importanta: majoritatea sunt parazite: 2 grupe majore: monogee (ectoparazite mai ales
la pesti, ciclu de dezvoltare simplu)si dispneele (majoritatea endoparazite, 2-3 gazde,
alternanta de generatii)
c. Clasa Cestoda: plathelminti cu corpul plat segmentat, aspect de panglica si dimensiuni
de la cativa mm la 12-15 m. corpul: 1 scolex (regiunea anterioara, organe pentru fixare)
gat (zona proligera), strobila (alcatuita din proglote). Nu prezinta tub digestiv si nici gura.
Hranirea se realizeaza prin absorbtie active sau pasiva. Reproducerea are loc cu trecerea
prin forme larvare: chistice si achistice. Contaminarea gazdelor: prin consumul direct al
gazdelor intermediare sau a organelor parasite. Importanta formei parasite: 2 categorii
mari de boli: cestodoze imaginable( produse de formele adulte) si metacestodoze (
produse de formele larvare).

9. Caractere generale: corpul este format din 2 straturi: ectoderm si endoderm intre care se
gaseste mezogleea, prezinta orificiu buco-anal; sunt animale exclusive acvatice, in general
marine, majoritatea fixate. Reproducerea: asexuata prin inmugurire si sexuata (sunt in
general hermaphrodite. Sistematica: cuprinde 2 increngaturi: increngatura
Cnidaria(coelenterate prevazute cu cnidoblaste). Cuprinde 3 clase: cls. Hydrozoa-hidrele; cls.
Scyphozoan-meduzele; cls. Anthozoa-coralii; increngatura Acnidaria. Cuprinde cls.
Ctenophora-celenteratele mari.

10. Increngatura Nemathelmintes incadreaza metazoare triploblastice, cu simetrie bilateral, cu

mezenchim redus ce formeaza o cavitate visceral a corpului, fara pereti proprii, denumita
schizocel sau pseudocel. Ectodermul este o masa sincitiala si secreta o cuticula prevazuta cu
spini, pori sau placi. Dimensiunile corpului sunt variate de la cativa mm pana la cativa m.
tubul digestive prezinta 2 orificii (bucal si anal) si este present intestinul posterior de origine
ectodermica (apare pt prima oara in serie animala). Aparatul respirator si circulator lipsesc,
respiratia fiind cutanata. Nemathelmintii paraziti au o viata aproape anaeroba. Aparatul
excretor este de tip protonefridian. Sexele sunt separate fiint present dimorfismul sexual(
adesea masculii sunt mai mici decat femelele).

Sistematica:

a. Clasa Rotatoria: nemathelminti microscopic, cu un aparat ciliar rozator si picior

bifid,posterior. Corpul e alungit, format din 3 regiuni( cap, trunchi, picior) acoperit
de o carapace cuticulara nesegmentata. Sunt specii dulcicole.
b. Clasa Gastrotricha: cuprinde un numar mic de specii, animale microscopic, au fata
ventral turtita, solzoasa, prevazuta cu cili. Sunt animale dulcicole si se gasesc
abundant in lacuri, balti si nisipul ud..
c. Clasa kinorhyncha: nemathelminti de talie mica, acoperiti de o cuticula bine
dezvoltata, fara cili impartita transversal in 13 inele. Sunt specii marine.
d. Clasa Nematophora: nemathelminti cu corp lung, subtire, filiform, cilindric. Sunt
specii acvatice.
 e. Clasa Nematoda: cele mai multe specii. Au corp cilindric, filiform, ascutit la ambele
capete, de dimensiuni variate. Sexele sunt separate cu un pronuntat dimorphism
sexual. Sunt specii marine, dulcicole si terestre (parasite).
f. Clasa Acantocephala: helminti cu corp cilindric si o trompa cefalica retractile
prevazuta cu carlige. Sunt specii parazite.

11. a. morfologia externa: corpul alcatuit din 3 regiuni: regiunea cefalica anterioara, regiunea
trunchiului(corpul), regiunea areala.
b. morfologia interna si biologia: tegumentul format dintr-un epiteliu unistratificat, bogat in
cellule senzoriale si glandular; celomul plin de lichid, rol de schelet hydrostatic, sistemul
nervos ganglionar format din ganglion cerebroizi, inel periesofagian, lant ganglionar
scalariform ventral; organe de simt reprezentate de cellule tactile/senzoriale si terminatii
nervoase libere situate pe antene sau tentacule; aparat digestiv complet cu 2 orificii (bucal si
anal); aparat circulator: apare pentru prima data ca un system inchis de vase, respiratia prin
branhii tegumentare; excretia realizata prin metanefridii; reproducerea este sexuata fiind
hermaphrodite.
c. sistematica:
1. Clasa Polychaeta : cea mai primitiva si mai mare clasa de anelide: specii majoritar marine,
bentonice sau pelagice; corpul este bine diferentiat, organelle de simt specializate, specii
rapitoare, avand mandibule chitinoase, sexe separate, fecundatie externa
2. Clasa Oligochaeta: majoritatea specii terestre, multe de apa dulce, mai rar marine;
organism hermaphrodite.
3. Clasa Hirudinea: prezinta 2 ventuze: una anterioara( bucala) si una posterioara: corp
parenchimos, musculature foarte puternica si bogata; multe lipitori sunt carnivore, unele
parazite temporar; reproducerea se face numai pe cale sexuata.

12. a. organizare externa si interna: corpul este nesegmentat, prezinta 3 regiuni distinct: capul
anterior (poarta gura si organe senzoriale), piciorul (e o masa muscular ventral pentru
locomotie), masa visceral situate dorsal. Cochilia este o formatiune dura, calcaroasa ce
prezinta 3 straturi: strat extern mijlociu si intern. Celomul e redus si restrains in jurul inimii si
a organelor genital; organelle de simt reprezentate de cellule tactile, oochist nervos de tip
ganglionar. Aparatul digestive e complet dezvoltat: tub digestiv, faringe, esofag, stomac,
intestine, anus. Respiratia poate fi branhiala sau pulmonara. Aparatul circulator e deschis,
alcatuit din inima si vase sanguine, inima apare pentru prima data. Aparat excretor format
din metanefridii. Aparatul reproducator: sexe separate, putine hermaphrodite, prezinta
gonade pereche.
b. Sistematica:I - Subincrengatura Amphineura: cls. Polyplacophora, cls. Monoplacophora,
cls. Aplacophora, II- Subincrengatura Conchifera: cls. Gasteropoda, cls. Scaphopoda, cls.
Lamellibranchiate; cls. Cephalopoda.

13. Clasa Gasteropoda: morfologie si biologie:corpul este asimetric, protejat de o cochilie

nedivizata, uneori redusa sau absenta; cochilia(tip dextru si senestru) este conica, alcatuita
 din tub spiralat, spire, apex, aperture, peristom. Capul bine dezvoltat, prezinta gura si organe
de simt. Piciorul este dezvoltat, musculos, cu aspect de talpa, pentru deplasare prin tarare
sau inot. Tegumentul este bogat in glande tegumentare, sistemul nervos e alcatuit din
ganglion cerebroizi, aparatul digestiv e alcatuit din gura, faringe, esofag, stomac si
hepatopancreas (cu cellule calcaroase si digestive) respiratia e branhiala si tegumentara,
aparatul circulator format din inima si vase de sange; excretia se face prin 2 nefridii;
reproducerea sexuata; au sexe separate sau sunt hermaphrodite. Importanta: sunt erbivore
sau pradatoare (consuma alte moluste sau nevertebrate) unele sunt parazite. Constituie
hrana pentru multe vertebrate, inclusiv pentru om. Unele sunt gazde intermediare pentru
trematode parazite la animale. Clasa Lamellibranchiata: morfologie si biologie: cochilia
impartita in 3 structuri: periostrocum, ostrocum, impostrocum. Mantaua captuseste
interiorul valvelor si e formata din 2 lobi. Piciorul este foarte dezvoltat la bivalve.
Tegumentul e alcatuit dintr-un epiteliu ciliat. Sistemul nervos este bilateral- simetric alcatuit
din 3 perechi de ganglioni cerebroiz, viscerali si pediosi. Aparatul digestive e simplificat,
lipsesc radula, faringele, mandibula si glandele salivare. Respiratia e branhiala. Aparatul
circulator format din inima cu un ventricul si2 auricule. Excretia e realizata de 2 organe
simetrice. Reproducerea e sexuata, fecundarea are loc in apa. Importanta: sunt considerate
adevarate filtre ale apelor; constituie hrana pentru pesti,pasari si unele mamifere. Bivalvele
sunt exploatate pentru obtinerea sidefului si a perlelor naturale si ajuta si la formarea unor
roci biogene acaustobiolite.

14. Morfologie: unitati ale corpului: cap, torace, abdomen, adesea cefalotorace, postabdomen,
exoschelet; incrustat cu saruri minerale, chitin impiedica cresterea artropodelor, aceasta
fiind realizata prin naparlire; cuticula: rol de schelet extern, servind la protectia corpului;
scheletul extern e alcatuit din: o placa dorsal, o placa ventral, 2 pleurite, musculature:
muschii individualizati, striate, inserati pe fata interna a exoscheletului, sistemul nervos de
tip ganglionar; organe de simt f bine dezvoltate, receptori vizuali, tactili, gustative, olfactivi,
pentru echilibru, aparat digestiv de tip complet: tub digestiv alcatuit din 3 segmente:
stomodeum ( intestin anterior) anteron( intestine mediu) si proctodeum ( intestine
posterior), prezente glande salivare si hepatopancreasul; aparatul respirator lipseste la cele
de talie mica; exista 3 tipuri de structurii: branhii, trahei, plamanii-trahei dilatate, aparat
circulator: deschis: inima unicamerala prevazuta cu ostiole, aparat excretor de 2 tipuri:
alcatuit din nefridii modificate si tuburi Malpighi; aparatul reproducator: sexe separate, la
unele specii este present dimorfismul sexual. Importanta: verigi in numeroase lanturi trofice.
Gi pentru unele specii parazite: transmit sau produc boli grave la plante si animale; u8nele
participa la formarea de sediment, unele constituie surse de hrana pentru om.

15. Cuprinde 3 ordine:

Ordinul Scorpiones( scorpionii): corp format din 3 segmente( prosoma, mezosoma,

metasoma); abdomen segmentat, 2 regiuni preabdomen si postabdomen; aparat digestiv
 adaptat la sugerea prazii si nu lka inhitirea de bucati mari; animale vivipare, raspanditi in
zone tropicale, galerii, pesteri.
Ordinu Aranae(paianjeni): corp alcatuit din cefalotorace si abdomen ( nesegmentat), digestie
extrabucala, realizata de saliva deversata in prada; animale ovipare, cu gonade perechi;
raspandire in toate zonele, in mediu terestru, putine sunt adaptate la mediul acvatic.
Ordinul Acarina (arachnida) :4 perechi de picioare; pe tegument are peri simpli, tactili si
chemoreceptori; tub digestiv alcatuit din gura, faringe, esofag,intestine mediu sau stomac,
anus si glande salivare; aparatul excretor de 3 tipuri posibile: glandele coxale, tuburi
excretoare, proctodeum, aparat genital: sexe separate cu dimorphism sexual; organe de
simt: peri senzoriali si ochi.

16. 2 grupe: Entomostracee si Malacostracee

Entomostracee: crustacee inferioare de talie mica cu torace si abdomen individualizate.

1)subclasa Cephalocarida: crustacee marine cu apendici foliacei, fara carapace; are 3 genuri si 4
specii.

2)scls. Branchiopoda: aproximativ 800 specii acvatice, majoritatea dulcicole,nr variabil de

segmentehomonome si corpul terminat in furca. Apendicele se gasesc numai pe cap si pe
segmentele toracice, lipsind in regiunea abdominala; apendicele locomotorii sunt prevazute cu
formatiuni branhiale.- reprezentanti phyllopode: branchiopode cu corpul net segmentat, lung,
avand cel putin 10 perechi de picioare foliacee, care servesc la inot.

Ord. anostraca: filopode lipsite de carapace.

Ord.notostraca: spceii cu carapace sub forma unui scut dorsal; se inmultesc mai mult
partenogenetic.

Ord.conchostraca: specii cu carapacea din doua valve, care acopera complet tot corpul;

Ord.Diplostraca : furca are aspect de spin , carapacea este bivalva

Cladocerul : Brachiopode cu corpul scurt egmentatie neclara,avand cel mult 6 perechi de

picioare; inoata cu antenele, modificate pentru aceasta functie ( antena a 2-a este ramificata )
corpul este acoperit de o carapace formata din 2 valve bilaterale. Sunt microfage si rapitoare.

3)Scls.Ostracode : Crustacee acvatice cu corpul acoperit in intregime de o carapace bivalva

calcifiata. Au corp cu segmente putine cel mult 7 apendice ; reproducerea are loc prin
imperechere dar se constata si partenogeneza. Se gasesc in nr foarte mare si consuma orice
substanta organic vie sau moarta contribuind in mare masura la curatirea apelor.

4)Scls.mystacocarida : Crustacee cu corpul alcatuit din 11 segmente si terminat cu o furca cu

clesti.

5)Scls.copepoda : Crustacee cu dimensiuni mici;Corpul nu este acoperit de

carapace,cefalotoracele este format din 1-2 segmente sudate la cap iar restul segmentelor sunt
libere abdomen ete prevzut cu o furca caudala.Au antene lungi biramate folosite la inot; au doar
1 ochi median de unde i denumirea de ciclopi.Sexele sunt separate femelele avand 1-2 saci
ovigeri . Sunt raspandite in mediul acvatic in muschi sau paraziti la nevertebreate si pesti. Un
character remarcabil al copepodelor este bogatia in glande tegumentare.

6)Scls.Cirripedia : Crustacee marine sedentare , fixate sau parazite, sunt forme hermaflodite.

7)Scls.Branchiura : Entomostracee adaptate la viata ectoparazitara temoparara pe diferite

animale acvatice , sunt hematofagi cu localizare pe tegumentul si branhile pestilor dilcicoli si
marini sau unii anfibieni.Fiind parazit temorar se pot desprinde de pe gazda si inota cu ajutorul
celor 4 perechi de apendice toracice biramate paroase si cu ajutorul abdomenului . Sunt
hematofagi sugand sange cu ajutorul unui tep bucal si prezinta diverticule intestinale in care isi
fac reserve de sange. 9 Branhii respiratia este tegumentara , sexele sunt separate.

Malacosrtacee : Crustacee superioare adesea de talie mare cu cefalo torace si abdomen bine
individualizate , corp format din nr fix de segmente 5 cefalice 8 toracice si 6 abdominale ,
prezinta o carapace bine dezvoltata si intarita.

Ord.Isopoda : Crustacee marine dulcicole si exceptional terestre libere sau parazite fara carapace
cefalo toracica.

Ord.amphipoda : crustacee cu corp comprimat lateral, picioarele toracice poarta branhiile si

determina la female o cavitate incubatoare , corpul in ansamblu este inconvoiat ca un carlig spre
partea ventral.

Ord.decapoda : crustacee la care chitina este puternic incrustata cu calcar , in functie de

dezvoltarea abdomenului crustaceele de decapode se clasifica in 3 gr principale:

- Macrure : crustacee cu abdomen lung , specii comestibile ,

o reptante forme adaptate la mers sau tarat: raci , homari , languste
o Natante : cuprinde crevetii
- Anomure : cuprinde pagurii crustacee cu abdomen moale si asimetric
- Brachiure : cuprinde crabii crustacee cu abdomen scurt aproape inexistent

17. Caractere generale: artropode hexapode: corp format din 3 parti(cap, torace, abdomen) o
pereche de antene(organe senzoriale), piese bucale compuse dintr-o pereche de mandibule
si una de maxile, respiratie traheala. Exemple: libellula depresa, calopteryx virgo(calul popii),
gryllus campestris(greierul negru de camp), gryllotalpa gryllotalpa(coropisnita)

18. Caractere generale: artropode hexapode: corp format din 3 parti(cap, torace, abdomen) o
pereche de antene(organe senzoriale), piese bucale compuse dintr-o pereche de mandibule
si una de maxile, respiratie traheala. Exemple: formica rufa(furnica rosie de padure), lasius
nigeri(furnica neagra), apis mellifera(albino), vespa vulgaris (viespea comuna)

19. a) Caractere generale: schelet intern:apare pentru prima data in serie animala: aparat
digestiv: stomacul- partea cea mai dilatata a tubului digestiv la partea anterioara a
 intestinului; aparatul respirator: la cele inferioare branhiile, la superioare pulmonii; aparat
excretor de tip nefridian; aparat circulator: inchis, alcatuit din inima, vene si artere; aparat
reproducator: sexuat si asexuat.
b)sistematica:
1)increngatura Urochordata: cordate primitive, exclusiv marine, solitare sau
coloniale,sedentare sau pelagic; corp de forma cilindrica alungita sau scurta; hermaphrodite
cu fecundare incrucisata, ovipare
2) increngatura Cephalocordata: cordate relative mici; corp pisciform, fara un cap
individualizat; inima lipseste, functia ei fiind inlocuita prin contractia unor vase; sexe
separate, 26 de perechi de gonade
3) increngatura Vertebrata: simetrie bilateral, alcatuite din coloana vertebrala, craniu si
oasele membrelor; corp diferentiat in 3 regiuni:cap, trunci, member; schelet: extern( cu rol
de protective), intern(cu rol de sustinere si protectie); scheletul axial: alcatuit din craniu,
notochord, coloana vertebrala, coaste si stern; schelet apendicular: format din scheletul
centurilor si scheletul distal.

20. Simetrie bilateral; schelet calrtilaginos sau osos alcatuit din coloana vertebrala, craniu si
oasele membrelor ; corp diferentiat in 3 regiuni: cap, trunchi, membre; schelet: extern ( cu
rol de protectie) intern( cu rol de); scheletul axial alcatuit din craniu, notochord, coloana
vertebrala, coaste si stern; scheletul apendicular format din scheletul centurilor si scheletul
distal. Tegumentul este alcatuit din piele si fanere. Sistemul nervos: complex, alcatuit din
encefal si maduva spinarii. Encefalul cuprinde 5 vezicule: telencefal, diencefal, mezencefal,
metencefal si mielencefal. Nervii, dupa origine, pot fi: cranieni si rahidieni. Ganglionii pot fi:
senzitivi si motorii, vegetativi. Organelle de simt: receptori cutanati, muguri gustativi,
mucoasa olfactiva, o pereche de ochi laterali, organ stato-acustic. Muschi: scheletici(
mitroncali, apendiculari, brahiomerici, tegumentari, extrinseci ai globilor ocular);
nescheletici( muschii din peretii organelor interne, intrinseci ai globului ocular, erectori ai
penelor si firelor de par). Aparat digestiv: alcatuit din tub digestive si glande anexe: cavitate
bucala, faringe, esofag, stomac, intestin, anus. Glandele anexe: intraparietale,
extraparietale:ficatul si pancreasul secreta sucuri digestive. Aparat respirator: alcatuit din
branhii si pulmoni. Aparat circulator: inchis, format din inima, vase sanguine si vase
limfatice. Systemul endocrin: reprezentat de glande. Aparat genital: sexe separate,prezinta
dimorphism sexual; alcatuit dintr-o pereche de gonade, o pereche de gonoducte, glande
anexe si organe de acuplare.
21. Capul: adaptat la mediul acvatic; tegumentul: epiderm ( cu cellule mucoase); derm (cellule
pigmentare). Dermul este tesutul ce produce solzi placoizi la rechini si solzi cicloizi la crap.
Scheletul cartilaginos(sau osos): format din scheletul capului; scheletul trunchiului, coloana
vertebrala(50-60 de vertebre); scheletul centurilor scapulare; scheletul pelvin; scheletul
inotatoarelor-raze scheletice. Inotatoarele pot fi : neperechi ( dorsal, anala,caudala) perechi(
pectoral anterioare si pelvine) ca udala ( formata din 2 lobi egali, lobi inegali, 2 lobi sudati.
Sistemul nervos(central)-encefal., o masa nervoaza mica, nedivizata nu ocupa toata cutia
cranial , lobii olfactiv, tuberculii bigemeni
Sistemul nervos periferic: nervii ovarieni, gangionii, rahidieni
Organelle de simt: linia lateral percepe directia presiunea, salinitatea, vibratiile apei), ochii (
fara pleoape,cornea aplatizata, iar cristalul sferic), fosete olfactive( comunica cu exteriorul
prin narine, nu au rol in respiratie necomunicand cu faringele.
Aparatul digestive: tub digestiv, gura faringe, esofag, stomac, intestinele se deschid numai
prin porul anal iar la unii pesti prin cloaca; glande anexe: ficat si pancreas, vezica
inoatatoare. Dispunerea aparatului digestiv: contine un amestec gazos( lipseste la pestii
cartilaginosi, la unele specii este in legatura cu esofagul-pesti fizostomi)
Aparatul respirator: este reprezentat de branhii(4 perechi). Branhiile sunt formatiui
lamelare, puternic vascularizate rezultate prin perforarea peretelui brachial, acestea unt
acoperite cu opercula.
Aparatul circulator: este inchis fiind alcatuit din inima bicamerala(atriu si ventricul), 2
sisteme: arterial si venos; sangele contine hemoglobin fixate de hematii eliptice si nucleate.
Circulatia este simpla sangele trecand intr-un circuit o singura data prin inima.
Aparatul excretor: alcatuit din 2 rinichi si 2 uretere ( canalele lui wolff) care se deschid in
exterior in apropierea anusului si a orificiului genital in papilla ano-genito-urinara.
Aparatul reproducator: la pesti sexele sunt separate. Gonadele sunt reprezentate de 2
ovare(icre) si 2 testicule (lapti). Acestea comunica cu exteriorul prin oviduct respective
spermiducte. Fecundatie externa fiind ovovipari, vivipari.
Sistematica: clasa chondrichanes:schelet cartilaginos, majoritatea in mari si oceane; solzi
placoizi ce formeaza un exoschelet bine dezvoltat; inotatoarele prevazute cu raze
cartilaginoase sau elastic; inotatoarea caudal este de obicei heterocerca.
Ordinal Squaliformes( rechini) : include rapitorii, foarte buni inotatori, corp fusiform, gura cu
numerosi dinti ascutiti
Ordinul Hapiformes: pesti bentonici, corp turtit dorso-ventral, greoi, fara solzi, unii cu tepi;
au coada subtire in forma de bici; traiesc pe jos ingropati in nisip

22.Sunt vertrebate primodial acvatice, isi desfasoara activitatile vitale in ecosisteme

acvatice constituind verigi trofice importante in acele ecosisteme.
Dpdv ecologic, pestii pot fi grupati in: pesti marini, pesti de apa dulce, pesti de ape salmastre
si pesti migratori.
Pesti marini: petrec toata viata in mare si numai exceptional intra in ape dulci, pt hranire sau
reproducere. In fct de zona mediului marin, se pot grupa in : pesti litorali, pesti pelagic si
pesti abisali.
Pestii de apa dulce: pesti de apa curgatoare si pesti de apa statatoare.
In lungul raurilor conditiile de viata variaza intr-un mod determinat potrivit caruia variaza si
structura populatiei piscicole. Se pot delimita astfel zonele care se caracterizeaza ptrintr-o
populatie piscicola mai mult au mai putin determinata cu conditii de viata relative constant.
Denumirile acestor zone deriva de la speciile de pesti care predomina prin numarul lor.
Pestii din apele salmastre: se formeaza in general in apropierea locurilor de varsare a
raurilor in mare si in lacurile care au legatura cu marea, din care, din cand in cand apa
patrunde in ele. Aceste ape sunt populate atat cu pesti dulcicoli cat si cu pesti marini.
Pesti migratori: migraza din mare in ape dulci sau din ape dulci in mare. Dupa locul de
hranire in stare adulta, se pot mparti in pesti trofici, marini sau pesti trofici de apa dulce.
Importanta: abundenta incomensurabila si comestibilitatea carnii pestilor, fac ca ei sa aiba
importanta deosebita pt omenire. Dpdv al importantei economice, urmeaza dupa mamifere,
care constituie hrana principal a omului. Pestele este o importanta sursa de protein
alimentara, are continut ridicat in albumin si grasimi. Icre bogate in lipide si vitamine.
Din ficatul unor pesti se extrage untura de peste, bgata in vitaminele A,D,E utilizat in
tratamentul antirahitic.
Din vezica groasa a sturionilor se extrage ihtioul, clei de peste, utilizat in industria
farmaceutica, industria prod zaharoase si limpezirea vinurilor.
Pestii cu dim mici si valoare alimentara scazuta ca si partile comestibile ale pestilor sunt
utilizate ca materie prima la obtinerea fainii de peste, ingrasaminte agricole. Faia de pete
este folosita in hrana animalelor domestice, iar sarjele de faina de peste bogata in azot si
fosfor se folosesc ca ingrasaminte agricole. In present pe langa pescuitul oceanic extins,
acvacultura ofera noi mijloace pt suplinirea nevoilor tot mai ridicate ale omenirii. Pestii care
fac obiectul biotehnologiei intensive de crestere sunt: salmonidele, ciprinidele, silupridele,
eocidele, pericidele.
Importanta sanitara veterinara a pestilor: unele specii inclusiv icrele lor sunt gazed
intermediare pt unii helminti paraziti sau rezervor de bacterii cauzatoare de toxinfectii
alimentare.
Intepaturile unor pesti se pot suprainfecta, iar faina de peste pastrata si manipulate in
conditii neigienice se poate contamina cu diverse tlpuni de salmonella sau cu alti agenti
infectiosi.
Sistematica: clasa ostechthyes- pestii ososi marini si de apa dulce . scheletul partial sau total
osificat. Branhii in forma de pieptene asezate intr-o camera de fiecare latura a capului , sunt
acoperite de cate un opercul osos. Corp acoperit cu solzi ososi , lamelari: cosmoizi , ganoizi
sau elasmoizi .
Majoritatea au o vezica gazoasa sau plamani derivati din puncti farengiene.fecundatia este
externa masculii fiind lipsiti in general de organe de aclupare , icrele sunt mici si bogate in
vitelus . cuprinde 3 subclase:
1) Crossopterygii : include 4 ordine disparate si 1 singur ordin cu reprezentanti actuali
2) Dipnoi : pesti cu respiratie dubla branhiala si pulmonara ; include 2 ordine cu
reprezentanti actuali continand 3 genuri .
3) Actinopterygii : majoritatea pestilor actuali cu scheletul partial sau total osificat ,
corp acoperit de solzi ctenoizi si cicloizi majoritatea au vezica inotatoare, fecundatie
externa , icrele fiind bogate in vitelus nutritive.
4) Actinopterigeni se impart in 3 supra ordine : chondrostei , holostei , teleostei

Sprod , chondrostei : pesti cu slaba osificare a scheletului , este cartilaginous cu

osificari dormice la nivelul capului
Ord. acipenseriformes : -sturionii traiest in mariile fluvii si marile din zone temperate
, schelet incomplete osificat , vertebre slab conturate , in perioada de reproducere
migreaza in ape dulci pt a depune icrele, de la sturioni se obtin icrele negre ( caviarul
) foarte appreciate.
Sprod. Teleostei : pesti cu schelet complet osificat , coloana vertrebrala cu vertebre
osificate , corp acoperit cu solzi cicloizi . pesti ovipari cu fecundatie externa
Ord. clupeiformes : pesti cu corp comprimat , acoperit de solzi cicloizi , vezica
aeriana prezenta care comunica intotdeauna cu esofagul.
Ord. cypriniformes : specii predominant de apa dulce , corp acoperit de solzi cicloizi
sau mai rar nud; in mod obisnuit au o singura inotatoare dorsala.
Ord. Anguiliformes : pesti marini bentonici , corp cilindric sempentiform si foarte
alungit .
OrD. beloniformes : corp alungit aproape cilindric
Ord . syngnathiforme : talie mica cu corp alungit foarte subtire si necomprimat
acoperit de scuturi osoase
Ord. gadiformes : inotatoarele nu au tepi
Ord . perciformes : corp acoperit de solzi ctenoizi , 2 inotatoare dorsale.
Ord.pleuronectiformes : specii bentonice cu corp asimetric comprimat in plan lateral
; mare capacitate de a mima mediul inconjurator.

23.Caracteristici generale : poikiloterme adaptate atat la mediul acvatic cat si la cel

terestru avand reproducere in mediul acvatic. Corpul : cap , trunchi , membre si
coada . dupa forma generala a corpului la amfibieni se pot distinge 3 tipuri
morfologice:
trituliform ( triton ) trunchi alungit , coada lunga si picioare scurte si egal
dezvoltat ex: salamandra.
Raniform (broasca) trunchi scurt si latit , coada absenta , membrele
posterioare mai lungi decat cele anterioare.
Serpentiform (vierme) corp alungit cilindric , coada scurta fara membre .
Tegumentul este subtire puternic vascularizat ; este alcatuit din : epiderm , putine
straturi de cellule care se mentin vii ; contine glande mucoase ce mentin umiditatea
pielii .
Derm : bogat in cromatoformi determina fenomenul de homocromie , pielea contine
glande hedonice ce apar la mascul in perioada de reproducere pe piept sau degete
servind la aderarea animalului de partener , la alte specii glande seroase cu secretii
veninoase produsul lor continand diferiti alcaloizi care nu poate fii inoculate altor
animale dar este inflamator si vomitiv pt cele cel consuma , scheletul adaptat pentru
locomotie terestra . sistemul nervos : emisfere cerebrale , un inceput de scoarta
cerebral , cerebel slab dezvoltat , 10 perechi de nervi cranieni , un system nervos
vegetativ dezvoltat . epifiza rudimentala la urodele bine reprezentata la anure unde
formeaza o vezicula situate in spatele craniului imediat sub piele . Org de simt :
receptori tactili un tegument linie lateral , muguri gustative , mucoasa olfactiva , ochi
, organe auditive . aparatul digestiv : gura larga cu dinti pe maxilla pe palatine sip e
mandibula ; limba organ prehenxil , lipicoasa la unele specii lipseste ; esofag scurt ;
glande anexe ficatul si pancreasul . aparatul respirator : respiratia pulmonara 2
pulmoni se deschid direct in laringe , respiratia branhiala caracteristica stadiului
larvar realizata de branhii ext si int . aparatul excretor adult : 2 rinichi , 2 uretere ce
se deschid pe peretele dorsal al cloaci , vezica urinala bilobata . aparat reproducator
: sexe separate , dimorphism sexual , cu fecundatie int sau ext .
Ord urodela : corp alungit cilindric membre scurte si egale .- salamandra
salamandra.
Ord anura : corps scurt si indesat , membre inegale bufo bufo.
Ord gimnophiona : lipsiti de membre , corp inelat .
24. corp acoperit cu o piele uscata si solzoasa , are forme variate diferente induse ,
mai multe tipuri morfologice. Tipul soparla ,toate partile corpului distinct . tipul
sarpe : corp cilindric alungit lipsit de membre
Tipul broasca testoasa: corp turtit dorso ventral , gat lung si mobil .
Tegument impermeabil si foarte sarac in glande tegumentale , epiderm : puternic
cheratinizat cu rol de protectie formand solzi scuturi si papile , cresterea se
realizeaza prin naparlile . Derm : gros bogat in cromatofori ,diferentiaza placi osoase
formand un schelet dermic extern. Scheletul : craniul aparia boltei palatine si
existent osului patrat permite deschiderea larga a gurii in timpul inghitirii prazii ,
coloana vertb impartita in 5 regiuni : cervicala , toracical , lombala , sacrala , caudala
; coaste bine dezvoltate impreuna cu sternul formeaza cutia toracica ( apare pt
prima data )

25.