CELULA ANIMALA:

CELULA VEGETALA:

la

Definitie :Celula este unitatea elementara structurala, functionala si genetica

(informationala) a tuturor organismelor vii. Ea are integralitate (elementele
constitutive formeaza un tot unitar), metabolism propriu (schimb de
substanta si energie cu me 212b14c diul), capacitate de autoreglare (schimb
de informatie cu mediul), de autoconservare si de autoreproducere.

Celulele pot exista si functiona singure (autonome, independente) sau se pot

asocia constituind grupari sau agregate cu niveluri crescânde de
interdependenta: cenobii, colonii si tesuturi.
Forma celulelor
Este corelata cu functia îndeplinita si cu pozitia în tesut, adica depinde de
presiunea celulelor din jur. Initial este sferica apoi poate deveni cilindrica,
prismatica, fusiforma, stelata, sau ramâne sferica (adipocit, ovul, condrocit
etc.).
Dimensiunea celulelor
In medie este cuprinsa între 20 si 30 micrometri(1m = 10-6 m = 10-3 mm);
hematia: 7,5 micrometri, ovulul: 150-200 microno, fibra musculara striata
scheletica: 1-15 cm.
Structura celulei
Celula are 3 componente de baza: membrana plasmatica (plasmalema),
citoplasma si nucleul.
Membrana plasmatica
Ø Foita fina situata la periferia celulei
Ø Asigura forma celulei, o protejeaza si separa structurile interne de
mediul extracelular, asigurând astfel individualitatea celulei
Ø Controleaza schimburile de substante si particule dintre celula si
mediul extern, având proprietatea de permeabilitate selectiva (adica permite
patrunderea în celula doar a substantelor utile, nu si a celor nocive si
nefolositoare)
Ø Este polarizata electric – pozitiv pe fata externa si negativ pe fata
interna
Ø Poate prezenta deformari permanente (cili, microvili) sau temporare
(pseudopode)
Ø Dpdv chimic este constituita din (fosfo)lipide si proteine
Citoplasma
Este masa celulara fundamentala situata între nucleu si membrana; în functie
de gradul de organizare se disting 2 componente:
Þ Citoplasma fundamentala = hialoplasma = citosol – reprezentata de o
solutie fluida sau gelatinoasa în care se gasesc în suspensie celelalte structuri
citoplasmatice; în hialoplasma exista o retea de filamente proteice =
citoschelet care asigura forma celulei si miscarea ordonata a celorlalte
componente celulare.
Þ Citoplasma structurala – reprezentata de organite (=organele)
celulare – structuri diferentiate ale citoplasmei care îndeplinesc diverse
functii în cadrul celulei.
Organitele sunt de 2 categorii: comune tuturor celulelor si specifice
(prezente în anumite celule în care au functii speciale).
Organitele comune, în functie de structura lor, sunt de 2 tipuri: organite
veziculare cu membrana simpla (aparat Golgi, RE, lizozomi) si cu
membrana dubla (mitocondria) si organite corpusculare (ribozomi,
centrozom, citoschelet)
Reticulul endoplasmatic este o retea de canalicule si vezicule aplatizate
intracitoplasmatice cu rol de sistem de transport (circulatie) al substantelor
prin celula, rol în definitivarea sintezei proteice (realizeaza modificarile
posttranslationale), rol în sinteza de lipide si de membrane si rol de depozit
de Ca. Exista 2 varietati: REN (Reticulul Endoplasmatic Neted) care nu
prezinta ribozomi pe suprafata si este responsabil cu sinteza de lipide si de
membrane, ca si cu depozitarea Ca si RER (Reticulul Endoplasmatic
Rugos=aspru) care prezinta ribozomi pe suprafata membranelor constituente
si are rol în biosinteza proteica.
Aparatul Golgi (dictiozomi) este reprezentat de vezicule (cisterne)
aplatizate = saculi si micro- si macrovezicule sferice desprinse din saculi;
este situat în apropierea nucleului; are rol în elaborarea produsilor de
secretie, împachetarea lor în vezicule si trimiterea catre membrana
plasmatica în vederea exocitarii.
Lizozomii sunt vezicule sferice care contin enzime hidrolitice care
realizeaza digestia intracelulara a particulelor exogene, dar si a
componentelor celulare senescente sau deteriorate structural si functional.
Mitocondria
Organit alungit sau sferic, cu membrana dubla – membrana externa neteda si
membrana interna cutata spre lumenul (cavitatea) mitocondriei formând
criste. Între cele doua membrane se afla spatiul intermembranar. În cavitatea
mitocondriei se gaseste substanta fundamentala = matrice mitocondriala. La
nivelul cristelor si în matrice se gasesc enzimele care realizeaza oxidarea
(arderea) substantelor nutritive si eliberarea de energie. Energia este stocata
în ATP care o va elibera treptat pentru realizarea proceselor metabolice de
sinteza. Procesul de degradare, în prezenta oxigenului, a substantelor
nutritive pâna la CO2, apa si energie se numeste respiratie celulara.
Ribozomii
Sunt corpusculi sferici foarte mici alcatuiti din ARN si proteine, cu rol în
realizarea sintezei de proteine; sunt liberi în citoplasma sau atasati reticulului
endoplasmatic rugos (RER).
Centrozomul (centrul celular)
Este un organit celular din vecinatatea nucleului, cu rol în diviziunea
celulara – formeaza fusul de diviziune. Pozitia lui în celula indica polul
anterior al acesteia. Nu exista în neuron.

Organite specifice: miofibrilele (elemente contractile în celulele

musculare), neurofibrilele si corpii Nissl = corpii tigroizi sau substanta
bazofila (se gasesc în neuron).

Nucleul
Situat în general central; poate lipsi la hematiile adulte sau sunt 2 la
hepatocite sau numerosi la fibrele musculare striate scheletice.
Structura – are 3 componente: învelis nuclear dublu (membrana interna si
membrana externa; prezinta pori pentru schimbul de substante si particule cu
citoplasma; membrana externa prezinta ribozomi pe suprafata);
nucleoplasma (reprezentata de cromatina – filamente nucleo-proteice din
care se vor organiza cromozomii la începutul diviziunii celulare); 1-2
nucleoli (structuri mai dense din nucleoplasma nedelimitate de membrana).
Roluri:
1. stocarea si protejarea materialului genetic

2. transmiterea materialului genetic în cursul diviziunii celulare

3. controlul si coordonarea activitatii celulare