1. Ce este amidonul? Amidonul este cel mai raspandit poliglucid din celula vegetala ca substanta de rezerva si sursa de hrana.

Se acumuleaza in seminte, fructe, tuberculi, Frunze si radacini si se depune ca substanta sub forma de granule si au forma caracteristica. 2. Explicati rolul energetic al glucidelor in viata plantei Sub forma de glucoza, glucidele reprezinta principalul substrat energetic deoarece in procesul de respiratie, elibereaza energia inmagazinata ce va fi utilizata in procesul de crestere si dezvoltare. 3. Care sunt organitele celulare implicate in sinteza proteinelor? Sinteza proteinelor este efectuata la nivelul ribozomilor, iaar aceasta sinteza se face in doua etape: biosinteza primara care consta in sinteza aminoacizilor iar biosinteza secundara consta in incatenarea aminoacizilor in molecule proteice complexe. 4. In ce consta biosinteza secundara? Biosinteza secundara consta in incatenarea aminoacizilor in molecule proteice complexe. 5. Explicati rolul structural al proteinelor Proteinele participa in structura membranelor plasmatice, avand cel mai important rol structural in celule. Participa in structura enzimelor, catalizatori biochimici, cu rol esential in metabolism. 6. Explicati rolul structural al lipidelor Sub forma de fosfolipo-proteine, lipidele au in celulele vegetale au un rol structural esential. 7. Care este rolul fiziologic al vitaminelor? Vitaminele participa in principalele procese metabolice din plante, in special in fotosinteza, respiratie, sinteza proteinelor, crestere, rezistenta la stres. 8. Care este rolul fiziologic al acizilor organic? Acizii organic au rol energetic si de depozitare. Acidul piruvic este degradat in procesul de respiratie, din care rezulta energia. Acidul malic, citric, abscorbic si tartic se depune in fructe. 9. Care sunt cei mai cunoscuti alcaloizi din plante? Cei mai cunoscuti alcaloizi sunt: nicotina din tutun, atropine din matraguna, morfina din mac, colchicina din brandusa de toamna, cofeina din cafea si teina din ceai. 10. Clasificarea glicozizilor din plante Se deosebesc dupa natura gruparii: cianogenetici, tioglicosizi, glicoalcaloizi, glicosizi flavonici, glicosizi autocianici

11. Care este sensul de circulatie prin vasele de floem? In sens ascendant si in sens descendent. 12. Sub ce forma circula glucidele in plante? Glucidele circula in plante sub forma de zaharoza. Zaharoza este zaharul predominant in sucul de floem. 13. Sub ce forma circula proteinele in plante? Proteinele circula in plante sub forma de substante azotate. 14. Care este mecanismul de circulatie a substantelor organice prin tuburile ciuruite? -prin difuziune (dat. gradientului de C); - flux de masa (dat. Dif. de presiune hidrostatica). 15. Cum se realizeaza circulatia substantelor organice prin tesutul parenchimatic? - pe cale APOPLASTICA, SIMPLASTICA, TRANSMEMBR. -3-4 celule parenchimatice de transport realizeaza incarcarea vaselor liberiene din cele mai mici nervuri cu subst organice asimilate in celulele mezofilului. In celulele organice de utilizare are loc descarcarea. 16. Definite respiratia aeroba. Specifica plantelor superioare. ; R.A. consta in oxidarea completa a subst organice cu ajutorul O2 atmosferic pana la CO2, H2O si energie: C6H12O6 + 6O2 = 6CO2 + 6 H2O + E 17. Tipuri de respiratie la plante. Exista doua tipuri, in functie de care organismele pot fi: aeroba si anaeroba. 18. Ce organite celulare sunt implicate in respiratia aeroba? Condriozomii sunt centri respiratori ai celulei, uzine energetice, care realizeaza producerea, transformarea si stocarea energiei. 19. Definite intensitatea respiratiei. Intensitatea respiratiei este data de cantitatea de CO2 degajat sau cantitatea de O2 absorbit de un organism vegetal. 20. Ce este substratul respirator? Substantele organice oxidate in respiratie constituie substratul respirator. Este reprezentat, in primul rand, de glucide, lipide si acizi organic.

21. In ce consta faza anaeroba a respiratiei? Respiratia anaeroba este modul de respiratie intalnit la plantele inferioare, bacterii si ciuperci, care decurge in absenta oxigenului molecular din atmosfera. Este cunoscuta sub numele de fermentatie. 22. Care sunt principalele reactii ale Ciclului Krebs? In mitocondrii are loc metabolizarea acidului citric: -Reactie de dehidrogenare (oxidarea subst cu producere de energie) -Reactie de carboxilare 23. Definiti respiratia anaeroba. Respiratia anaeroba este modul de respiratie intalnit la plantele inferioare care decurge in absenta O2. Este cunoscuta ca si fermentatie. Fermentatia este degradarea incompleta a compusilor organici la compusi organic simpli bogati in energie.

24. Aplicatii practice ale fermentatiei alcoolice. Fermentatia alcoolica consta in degradarea glucozei pana la alcool etilic, CO2 si energie. 25. Aplicatii practice fermentatiei lactice. Acidul lactic are numeroase intrebuintari in industria alimentara pentru acidifierea sucurilor din fructe, in industria pielariei, in obtinerea produselor lactate (lapte acru, sana, chefir, iaurt). 26. Care sunt factorii externi care influenteaza respiratia plantelor? -temperatura ( incepe la 0 grade si devine maxima la 35 grade) -lumina -umiditatea (cresterea umiditatii determina scaderea resp. ) -sarurile minerale -concentratia de O2 si CO2 (resp. optima la 10-20% O2 ) 27. Care sunt factorii interni care influenteaza respiratia plantelor? -varsta plantelor (pl. tinere resp. mai intens) -organul si tesutul (resp. este minima in radacini si maxima in Frunze) -continutul de apa al celulelor (la semintele cu 7-14% apa resp. este redusa) -starea de sanatate a pl. (la pl. bolnave resp. este mai ridicata)

28. Definitia procesului de crestere. Cresterea este procesul de marire stabila si ireversibila a volumului si greutatii celulelor, tesuturilor si organelor plantei, datorita sporirii continue a cantitatii de substanta uscata, ca urmare a unor procese biosintetice, de transformare si depunere a substantelor organice proprii.

29. Care sunt cele trei etape ale cresterii celulare? -crestere embrionara (diviziunea in tesuturi meristematice) -crestere prin extensie celulara (alungirea in submeristem) -diferentiere celulara (specializare morfo-fizio) 30. Care sunt tipurile de crestere ale tulpinii? -apicala ( la varf) -intercalara ( la baza internodurilor) -liniara (pe toata lungimea internodului) 31. In ce consta faza intramugurala a cresterii lastarului? In aceasta faza se formeaza elementele structurale ale lastarului. La exterior are loc marirea volumului. 32. In ce consta faza extramugurala a cresterii lastarului? Este faza vizibila a elementelor formate in mugure si adaugarea de elemente noi. 33. Clasificarea plantelor fructifere in fuctie de temp. optima de crestere. Temp. optima care asigura cresterea cu o intensitate maxima este cuprinsa intre 18-37 grade. -putin pretentioase: mar+prun+visin+coacaz+zmeur+capsun. -moderat: cires+gutui+nuc. -cerinte mari: piersic+migdal+cais. 34. Cresterea plantelor legumicole in functie de intensitatea luminii. -nu au nevoie de lumina: andivele si sparanghel -nepretentioase: mazarea si ceapa -putin pretentioase: spanacul, morcov, marar, patrunjel -pretentioase: tomate, ardei, vinete, pepene.

35. Clasificarea plantelor pomicole in fuctie de cerintele fata de apa. Sub 600 mm - cerinte reduse: cais+ piersic + migdal Circa 600mm -moderat: nuc, cires, par 600-700mm -cerinte mari: gutui, mar, prun Peste 700mm - f. exigente: arbusti fructifer si castan comestibil. 36. Enumerate 3 tipuri de hormoni stimulatori de crestere. AUXINE, GIBERELINE, CITOCHININE 37. Unde au fost descoperite auxinele? A fost facuta in vf. Coleoptilului. 38. Explicati circulatia auxinelor in plante. Circulatia auxinelor in pl. se face prin tesutul conducator Liberian, pe baza diferentei de potential electric intre varful organelor, cu sarcina electrica neg. spre baza organelor cu sarcina electrica pozitiva. 39. Actiuni fiziologice ale auxinelor. Auxinele controleaza cresterea celulelor. In concentratii mai scazute stimuleaza diviziunea celulara iar in concentratii mai mari extensia celulara. 40. Actiuni fiziologice ale giberelinelor. Mecanismul de actiune al giberelinelor consta in sporirea continutului de auxine atat prin stimularea biosintezei, cat si in franarea degradarii acestora. Giberelinele stimuleaza biosinteza acizilor nucleic. La nivel cellular giberelinele intensifica procesul de transcriptie. 41. Ce este acidul abscisic? Acidul abscisic este considerat principalul hormone cu actiune inhibitoare asupra cresterii plantelor. 42. Ce sunt retardantii? Retardantii reduc pe o anumita perioada ritmul proceselor de diviziune si extensie celulara. 43. Ce sunt citochininele sintetice? Sunt sinteza unor hormoni naturali care stimuleaza diviziunea gelulara. 44. Ce este corelatia de stimulare? Este fen prin care cresterea organ inhiba cresterea altui organ. Cel mai tipic ex este corelatia dintre cresterea radacinii si a tulpinii.

45. Ce este corelatia de inhibare? Este fen prin care cresterea organ inhiba cresterea altui organ. (mugurii apicali si cei axiali) 46. Ce este dominanta apicala? are determ trofic si hormonal, iar intre mugurele terminal si cel axilar e o concurenta pt hrana dar mugurele terminal are un centru metabolic mai puternic 47. Care sunt operatiile tehn. care au la baza dominanta apicala? -CIUPITUL = inlaturarea vf veget pentru a stimula ramificatiile (tufa) -CARNITUL = indepart vf veget consummator. -TUNSUL = pt. forma -COPILITUL= mentinerea unei tulpini principale viguroase -TAIERILE (in verde sau uscat) = la arbori fructif = o anum forma pt o nutritie si expozitie optima a fructelor. 48. Ce este inhibatia corelativa? Corelatia de inhibare apare intre o frunza si mugurele corespunzator. Acest fenomen este o faza premergatoare intrarii mugurilor in repaos. 49. Ce sunt si cum se clasifica taierile de formare? Taierile de formare au rolul de a imprima pomului o anumita forma de coroana, care sa ofere o expozitie si o nutritie optima fructelor. Dupa nivelul la care se executa, taierile de formare sunt scurtarea si suprimarea. Scurtarea reprezinta inlaturarea unei portiuni din lungimea ramurii iar suprimarea consta in eliminarea totala a unor lastari sau ramuri. 50. Ce este regenerarea? Regenerarea este fenomenul prin care organul plantei se reface din fragmente izolate ale diferitelor organe (butasi). 51. Ce este polaritatea? Polaritatea este insusirea plantei de a avea in pozitie vertical pe axa longitudinala, cu un pol rizogen indreptat spre sol si un pol caulogen indreptat in directia opusa. 52. Care este rolul retardantilor in dirijarea cresterii plantelor? Reduce cresterea longitudinala a tulpinii si lastarului. Stimuleaza procesele metabolice de dezvoltare a radacinii, sporirea vigurozitatii plantei si rezistentei la stres. 53. Care sunt cele mai eficiente metode de stimulare a inradacinarii butasilor? Cele mai eficiente metode de inradacinare a butasilor se face cu tratam stimulatoare cu auxine de tip AIA; se poate si cu citochinine sau cu retardanti.

54. Definitia procesului de dezvoltare a plantelor. Evolutia individuala a plantei asigura reproducerea si se incheie cu inflorirea si fructificarea. 55. In ce consta ciclul ontogenetic al plantelor? Succesiunea de transformari morfologice, anatomice si fiziologice, realizate de catre planta in timpul cresterii si dezvoltarii. 56. Clasificarea plantelor in functie de durata ciclului de dezvoltare. -efemere (ciclu f scurt de 5-6 sapt) -monocarpice (infloresc si fructifica o sg data in timpul unui ciclu) -policarpice (infloresc si fructifica de mai multe ori in timpul unui ciclu) 57. Care sunt etapele infloririi plantelor? Etapele infloririi plantelor cuprind inductia si initierea florala, formarea si maturizarea partilor reproducatoare si dezvoltarea florala. 58. Determinismul infloririi. Inflorirea are un determinism trofic si unul hormonal. 59. Ce este vernalizarea? Trecerea plantelor de la etapa vegetative la etapa generativa, conditionata de actiunea temp scazute positive. 60. Vernalizarea plantelor anuale. Vernalizarea plantelor anuale este evidentiata la plantele anuale de toamna, care germineaza la sfarsitul toamnei, sunt vernalizate in acest stadiu si rezista peste iarna sub forma de plantule. Din aceasta categorie fac parte cerealele de toamna (graul, secara, ovazul) care vernalizeaza la o temp de 0-7grade. 61. Vernalizarea plantelor bienale. Este evidentiata la plantele care isi desfasoara perioada de vegetatie in primul an si intra in iarna in forma avansata de crestere si sunt vernalizate in acest stadiu. Din aceasta categorie fac parte plantele legumicole: varza, morcov, telina, sfecla. 62. Determinismul trofic al vernalizarii. Are la baza o intensa activitate enzimatica hidrolizanta. In seminte vernalizate are loc o scadere a continutului de polizaharide si o crestere a continutului de zaharuri solubile. In plantele vernalizate apare o intensa sinteza de amidon de tranzitie, iar in plantele vernalizate are loc o scadere a continutului de glucide din frunze.

63. Determinismul hormonilor al vernalizarii. Presupune ca in timpul vernalizarii, sub actiunea temperaturilor scazute in plante, este sintetizat un hormon cu rol in formarea florii, numit vernalina. 64. Ce este vernalina? Vernalina provoaca o crestere considerabila a precursorilor auxinelor. 65. Ce este fotoperiodismul? Reactia plantelor la o anumita lungime a perioadei de iluminare din timpul zilei. 67. Clasificarea plantelor in functie de reactia fotoperiodica. -pl de zi scurta= infl numai dupa o expunere la o fotoper scurta de 6-12 ore/zi. Ex: porumb, canepa, fasolea, soia. -pl de zi lunga = fotoperioada lunga pt infl. 14-18 ore / zi ex: grau, mazare, secara, sfecla de zahar, lucerna, trifoiul. -pl neutre: infl independent de lung fotoper atata timp cat este permisa o fotosinteza suficienta. Ex: fl soarelui, bumbac, tutun, tomate, castraveti. -pl. de zi lunga-zi scurta = necesita fotoper lungi urm de fotoper scurte ex: crizanteme -pl de zi scurta zi lunga 68. Ce este florigenul? Hormon stimulator al infloririi care este transp in apex si stimuleaza inductia si initierea florala. 69. Care sunt factorii hormonali care controleaza inflorirea? Inflorirea este continuata de auxinele sintetizate in ovar. Ele stimuleaza cresterea pedunculului floral. Principala sursa de auxina este pistilul. Dupa fecundare in flori se acumuleaza substante hormonale cu rol in maturizarea si imbatranite, in special etilen. 70. Care este hormonul cu rol in formarea florii? Etilenul 71. Care sunt factorii trofici care controleaza inflorirea plantelor? Dintre factorii externi, inflorirea este controlata, in primul rand de apa si glucide. 72. Care sunt momentele cele mai importante ale dezvoltarii florale? Dezvoltarea florala consta in extensia primordiilor florale, maturizarea elementelor sexuale si inflorirea propriu-zisa. 73. Clasificarea plantelor in functie de momentul infloririi. -infl vernala= ce infl primavara. De ex: ghiocelul, laleaua, cires, mar, gutui. -infl estivala= infl vara. De ex: petunia, grau, orzul, secara. -infl autumnala= infl toamna. De ex crizantemele.

74. Care este rolul apei in inflorirea plantelor? -inductia si initierea florala sunt favorizate de reducerea aprovizionarii cu apa a pl. (se opreste cresterea vegetativa) 75. Care este rolul glucidelor in inflorirea plantelor? Rolul glucidelor in inflorire este acela in formarea mugurilor floriferi. 76. Care este rolul stimulatorilor si inhibitorilor de crestere la inflorirea plantelor? Rolul este acela de a stimula initierea florala. 77. Ce este polenizarea? Reprezinta fenomenul mecanic de transport al polenului de la anterele staminelor pe stigmatul gineceului. 78. Ce este fecundatia? In sacul embrionar are loc dubla fecundatie, prin care un gamet mascul se uneste cu gametul femel oosfera, rezultand oul sau zigotul principal, iar al doilea gamet mascul se uneste cu nucleul secundar al sucului embrionar, rez zigotul secundar. 79. Care sunt etapele cresterii fructului? -pre-anteza (diviz celulara) -anteza(oprirea cresterii tesuturilor) -cresterea fructului post-fecundatie prin marirea celulelor -maturitatea, urmata de senescenta (imbatranire) 80. Care sunt transformarile fiziologice si biochimice in timpul maturarii fructelor? -creste cont de glucide de la 2,2 la 8,8 %.(hidroliza amidonului in zaharuri solubile) -aciditate = data de cont de acizi organici (scade pe parcursul maturarii dat resp.) in schimb se poate acumula acid ascorbic la citrice, la mar si par acid malic, iar la coacaze acid citric. -cont de subst pectice = propectina insolubila ce cimenteaza pulpa care in timpul maturarii se transf in pectina solubila si da aspectul moale al fructului copt. -cont de pigm= clorofila a si b in timpul cresterii iar la maturare clorofilaza degradeaza pigm si ii inlocuieste cu pigm carotenoizi si antocianici. -degajarea subst volatile aromate = sinteza de subst ce dau aroma si gustul caracteristic. 81. Care sunt miscarile de crestere a plantelor? -tropisme = misc orientate de crestere provocate de act unilaterala a unui fact de mediu. -nastii = misc neorientate de crestere provocate de act neuniforma, cu intesit variabila a unui fact de mediu

82. Clasificarea tropismelor. - fototropisme (micare n funcie de lumin), cu forma particular numit heliotropism - geotropisme (orientare n funcie de fora gravitaional), - hidrotropisme (micri sub influena umiditii), - chimiotropisme (orientarea radicelelor sau a tubului polinic dup un excitant chimic) - tigmotropism (tropism de contact, specific plantelor crtoare i al celor volubile). 83. Care este rolul geotropismului pentru plante? - misc. de crestere provocata de act. unilaterala a fortei de gravitatie. Tulpinile prez geotropism negative iar radacinile geotropism pozitiv. 84. Explicati mecanismul geotropismului. -prin participarea hormonilor de crestere. In poz orizontala are loc modificarea potentialului bioelectric al plantei prin repartizarea sarcinilor electrice negative pe partea superioara si a sarcinilor electrice positive pe partea inferioara. Auxinele electronegative se acumuleaza la radacina pe partea inferioara in concentratie supraoptima, inhiband alungirea cel pe aceasta parte.. 85. Care este rolul fototropismului pentru plante? Orientarea frunzelor spre o intensitate luminoasa optima, capabila sa realizeze intensitatea maxima a fotosintezei. 86. Care este rolul hidrotropismului pentru plante? - realiz orientarea organelor in mediul care le asig desfas normala a functiilor fiziologice, si anume fixatia si absorbtia la radacina si sustinerea org aeriene la tulp 87. Care este rolul chimiotropismului? Permite cresterea acestora in solutii cu concentratie optima, hipotonica si evita concentratiile hipertonice. 88. Definitia si clasificarea nastiilor. Nastiile sunt miscari neorientate de crestere, provocata de actiunea neuniforma, cu intensitate variabila a unui factor de mediu. -epinastii = turgescenta creste pe fata superioara (ex: deschiderea florii) -hiponastii = turgescenta creste pe fata inf (ex: inchiderea florii) -termonastiile (nastii provocate de schimbrile de temperatur) -fotonastiile -nictinastiile (alternanta zi-noapte) -seismonastiile (micri produse de atingere; ex mimoza (Mimosa pudica))

89. Ce sunt termonastiile? Sunt provocate de intensitatea variabila a temperaturii. 90. Ce sunt fotonastiile? Sunt provocate de intensitatea variabila a luminii. Sunt miscari caracteristice inflorescentelor care la lumina se deschid iar la intuneric se inchid. 91. Ce sunt nictinastiile? Sunt provocate de alternanta zi-noapte. Noaptea frunzele de Stelaria se inchid si se apropie de tulpina iar ziua se deschid. 92. Ce sunt seismonastiile? Sunt provocate de factori mecanici. La Mimosa pudica, la atingerea frunzelor, ele se lasa iar dupa 15-30 min isi revin. 93. Ce este ofilirea plantelor? Se datoreaza unui dezechilibru intre absorbtia apei prin radacini si transpiratia prin frunze. Ofilirea sub actiunea frigului poate fi indepartata prin incalzirea solului. 94. Ce sunt leziunile indirente de racire? -apar in urma unor raciri lente datorita perturbarii metabolice de nat biochimica si fiziologica 95. Care sunt modificarile biochimice si fiziologice din timpul calirii plantelor? -acumularea glucidelor (glucide solubile din amidon solubilizat sau fotosinteza) -sinteza de acizi organici (acid ascorbic) -acumularea de proteine (creste cont de proteine solubile+ dublarea cant de amionoac liberi) -activitate enzimatica (intesificare a activit hidrolitice, invertazei, poteazei, catalazei) 96. Caile de sporire a rezistentei la ger de catre glucide. Glucidele coboara punctul de congelare a sucului vacuolar, determina trecerea coloizilor din starea de solutie in stare de gel, umplerea retelei de gel cu solutie osmotic activa protectoare, retinerea apei pe cale osmotica si formarea unui invelis de apa legata in jurul particulelor coloidale lipo-proteice, din protoplasma celulara. 97. Care sunt fazele de calire la plantele lemnoase? -faza I : intrarea mugurilor in repaos (se acumuleaza amidon,azot total si proteic) -faza II : hidroliza amidonului din ramuri din care va rezulta glucide solubile ce maresc potentialul osmotic al celulelor -faza III : deshidratarea celulelor la -2,-6 C = in cel creste raportul intre apa legata si cea libera. -faza IV : REPAOS PROFUND.

98. Ce este seceta atmosferica? Se caracterizeaza prin temperatura ridicata si umiditate relativ scazuta (10-20%) in atmosfera. 99. Ce este seceta pedologica? Apare catre sfarsitul verii ca o consecinta a insuficientei precipitatiilor. In timpul ei, rezerva de apa din sol scade sub coeficientul de ofilire pana la cantitatea inaccesibila plantelor. 100. Ofilirea temporara. Este provocata de seceta atmosferica. Aceasta apare din cauza unui dezechilibru intre absortia radiculara si transpiratie. 101. Ofilirea permanenta. Apare atunci cand seceta pedologica se suprapune peste seceta atmosferica si actioneaza concomitent asupra plantelor. 102. Cum se manifesta caracterele de xeromorfism d.p.d.v morphologic? Acestea se manifesta printr-o dezvoltare puternica a sistemului radicular si reducerea organelor aeriene, pentru a realiza un echilibru intre absrobtia apei si transpiratie. 103. Cum se manifesta caracterele de xeromorfism d.p.d.v anatomic? Organele plantelor prezinta un tesut numit parenchim acvifer, cu o mare capacitate de retinere a apei. Frunzele prezinta modificari secundare ale membranei reprezentate de cutinizare si cerificare, precum si stomate mici. 104. Cum se manifesta caracterele de xeromorfism d.p.d.v fiziologic? Celulele tesuturilor detin o presiune osmotica foarte ridicata, deter de acumularea unor subst osmotic active si contin mucilagii cu o mare capacitate de retinere a apei. In celule are loc o marire a raportului dintre apa legata si cea libera si o reducere a intensitatii transpiratiei. 105. Care sunt modifficarile morfo-anatomice si fiziologice suferite de plante sub actiunea concentratiei ridicate de saruri? -la celule : actiune toxica asupra protoplasmei (modif cloroplastelor), tesuturile devin suculente iar in vacuole se acumul glucide solubile si ioni minerali ce maresc presiunea osm. -la org aeriene : se mics supraf foliara, se ingroasa cuticola, se modif cel stomatice, apar pete necrotice pe frunze, are loc lignificarea si reducerea in diametru a tulpinii. -in tesuturi este intensificata activitatea enzimelor hidrolizante.

106. Cum se clasifica plantele halofile? Plantele rezistente la salinitate se numesc halofile. -euhalofitele foarte rezistente la salinitate (pl suculente cu resist osmotica) -crinohalofitele prez o resist mare (elimin sarurilor prin frunze) -glicohalofite rezit scazuta (osmotica de la acumularea de glucide solubile si acizi organici) 107. Clasificare plantelor cultivate dupa gradul de rezistenta la saruri? -sensibile : orez, ovaz, porumb, mazare, cartof, inul, morcov, trifoi. -rezistente mediu : grau, orz, secara, meiul, fl soarelui, varza, tomatele. -rezistente: sorgul, sfecla de zahar, dovleac, vinete, pepene. 108. Cum se manifesta efectul salinitatii asupra plantelor floricole? Indisponibilizarea apei (seceta fiziologica) care consta in dificultatea radacinii de a absorbi apa la o presiune osmotica ridicata. In acelasi timp se intensifica patrunderea in corpul plantei a diferitilor ioni minerali care manifesta toxicitate.