Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dezvoltarea- process de evolutie individuala a plantelor care asigura reproducerea si care se incheie cu
inflorirea si fructificarea.
1 etapa vegetativa
2 etapa generativa
1 Etapa vegetativa( sau de crestere) cunoscuta si sub numele de faza juvenila- s-a constatat ca plantele
nu sunt capabile sa infloreasca imediat dupa germinare daca nu sunt supuse aceste faze juvenile.
In faza juvenila, planta este aprovizionata din mediu cu subst nutritive si cu energie care sunt suficiente
si care determina CRESTEREA PLANTELOR
Trecerea plantei la inflorire necesita, pe langa aprovizionarea plantei cu subst nutritive si energie,
necesita si un aport de informatitie din mediu, maifestat de actiunea factorilor climatici: temperatura si
lungimea zilei.
Se realizeaza proiectia genotipului fiecarei specii in conditiile ecologice ale zonelor de origine, conditii
absolut indispensabile functiei de reproducere pt specie.
Mecanismul de actiune a factorilor climatici locali asupra genotipului, din care rezulta adaptarea
speciilor la un anumit ambienteste inca putin cunoscut.
Trecerea la inflorire este considerata- unul dintre cele mai dramatice si mai misterioase procese din
ontogenia plantelor.
Clasificarea plantelor :
-efemere
-monocarpice
-policarpice
2. Plantele monocarpice- inflorirea si fructificarea are loc numai odata intre-un ciclu de dezvoltare
-anuale
-bienale
-plurienale
Plantele monicarpice anuale isi desfasoara etapa vegetativa si generativa pe parcursul unui singur
an.(Calendula, Petunia)
Plantele monocarpice bienale parcurg etapa vegetativa pe parcursul unui an pe parcursul lui an si etapa
generativa pe parcursul anului urmator. (Bellis, Cheiranthus)
Plantele monocarpice plurienale isi desfasoara faza vegetativa pe parcursul mai multor ani, (aceasta faza
poate dura de la 8,10 pana la 80 de ani) dupa care inlforesc, fructifica si mor. ( Agave Americana si
bambus).
La plantele monocarpice, dezvoltarea este determinate, definite sau programata –plantele monocarpice
dup ace parcurg faza juvenila, inlofresc, fructifica o singura data si mor.
La plantele monocarpice, reproducerea sexuata este considerata momentul final al activitatii fiziologice,
care realizeaza consumul total de substanta si energie din planta.
3. Plantele policarpice- inloresc si fructifica de mai multe ori in timpul ciclului de dezvoltare, in fiecare an
sau la 2 ani.
La plantele policarpice, inflorirea si fructificarea nu se termina cu moartea plantei, cresterea este reluata
in fiecare an prin lastari, fiind urmata de inflorire si fructificare.
-plantele ierboase perene: arbusti fructiferi si ornamientali, pomi fructiferi, arbori de foiase si conifere.
In acest caz, reporducerea asexuata, nu reprezinta un moment final al activitatii fiziologice, ea realizeaza
un consum partial de substanta si energie, aceasta pt ca mugurii, formatiuni embrionare ale lastarilor,
contin reserve de subst si de energie, fiin capabili sa reia in fiecare an cresterea separat sau concomitant
cu inflorirea si fructificarea.
La plantele policarpice, ciclul vital este considerat nemuritor, iar din pdvd practic, poate asigura durata
de viata a unor indivizi timp de cateva sute de ani- abrori sau codri seculari.
INDUCTIA FLORALA
INITIEREA
DEZVOLTAREA
Inductia+Initierea= PROCESUL DE DIFERENTIERE FLORALA=> care este desavarsit prin formarea partilor
reproducatoare.
Dezvoltarea florala consta in extensia primordiilor florale, maturizarea elementelor sexule si inflorirea
propriu-zisa.
Determinismul inflorii
Initierea florala constituie cel mai important moment al inflorii, care reprezinta trecerea de la etapa
vegetative la cea generativa de la crestere la dezvoltare.
-formarea florilor este determinate genetic=> rezulta din activitatea unui complex de gene care in etapa
vegetativa este reprimat, prin asa numita represiune genetica.
In Frunze se sintetizeaza o subst difuzibila numita FLORIGEN care in timpul inductiei florale migreaza in
meristemul apical, se combina cu represorul genelor pe care il inactiveaza si favorizeaza initierea florala.
Wardlaw-1969- FLORIGENUL are un effect morfogenetic-modifica modelul de crestere in apex prin
restrangerea cresterii verticale caracteristica etapei vegetative si stimularea cresterii radiale.
Apexul conic se aplatizeaza si foarmeaza receptaculul floral pe care apar primordiile pieselor florale.
L a plantele anuale si bienale, inflorirea este anuala- fazele inflorii se desfasoara pe parcursul unui singur
an, si anume anul respective la plantele anuale si anul al doilea la plantele bienale.
La plantele perene, inflorirea este bienala- in primul an- inductia si initierea florala
Temperatura
Fenomenul de vernaliare a fost descris pt prima data de catre Klippart-1852- la cerealele de toamna
(grau, secara, ovaz) care nu inspica semanate primavara, decat numai daca semintele sunt expuse la
temperature scazute.
Cercetari ulterioare au pus In evidenta cereinta de temperature scazute, atat la plante anuale cat si cele
bienale si perene.
-sunt vernalizate la …
Plantele legumicole si floricole anuale arata ca acestea au nevoie de temperature scazute in primele faze
ale cresterii si sunt asigurate de germinatia cerintelor de temperature de 18-20 grade si apoi sunt
pastrate in rasadnite sau sere reci, in lunile feb martie, inainte de plantarea in camp.
Vernalizarea plantelor bienale- este evidenta la acele plante care isi desfasoara perioada vegetativa de
un an, care intra in iarna in forma avansata de crestere si sunt vernalizate in acest stadiu.
Din aceasta categorie fac parte plantele legumicole:varza morcov telina, sfecla: 1 an formeaza o reozeta
de Frunze, in in timpul iernii are loc procesul de vernalizare, 2 an se formeaza tulpina florifera.
La plantele bienale floricole necesita pt inflorire temp scazute asigurate in timpul iernii.
Speciile bineale Bellis si Cheirathus, cultivate in 1 an in pepiniere, se planteaza la locul definitive in camp
toamna sau primavara devreme.
La Dhiantus Barbatus- formarea mugurilor floriferi necesita o perioada de racier de <14 grade.
Pentru a percepe stimulul de vernalizare atat plantele anuale cat si cele bienale, trebuie sa depaseasca o
asa numita faza de insensibilitate (faza juvenila), sis a intre in faza de sensibilitate(de competenta)
Din cercetari s-a constatat ca la plantele bienale faza de competenta poate sa apara diferit de la specie
la specie.
Inflorirea propriu-zisa nu se realizeaza daca mugurii floriferi nu au suferit actiunea temp scazute in
timpul iernii.
Cercetarile experimentaleau aratat ca zona de percepere a actiunii temp scazute este repr de tesuturile
meristematice din embrionul semintelor si de meristemele active de pe tulpina.
Transmiterea starii de vernalizare se face in tesuturile meristematice de ka celula mama la celula fiica-
diviziune celulara, iar la planta intreaga prin altoire.
Mecanismul vernalizarii presupune o serie de modificari citologice, fizico chimice si fiziologice in acele
tesuturi care percep actiunea temp scazute.
Dpdv fiziologic mecanismul vernalizarii are un determinism trofic si un determinism hormonal.
In semintele vernalizate are loc o scadere a continutului de polizaharide si creste continutul de zaharuri
solubile.
In timpul vernalizarii sub actiunea temperaturilor scazute in planta se sintetizeaza un hormon care are
rol in formarea florilor-VERNALINA
Experientele ulterioare au aratat ca acest hormone, nu este specific si are o actiune inductive
interspecifica si intergenetica (natura chimica nu este cunoscuta)
Cunoasterea cerinteleor de vernalizare la diferite genotipuri ale unei specii, prezinta o deosebita
importanta practica in zonarea diferitelor soiuri in cultura.