Sunteți pe pagina 1din 6

Dezvoltarea plantelor.

Dezvoltarea- process de evolutie individuala a plantelor care asigura reproducerea si care se incheie cu
inflorirea si fructificarea.

Procesul de dezvoltare consta in acumulari caltitative de substante.

Caracterisicile ciclului de dezvoltare.

Succesiunea de transformari morfologice anatomice si fiziologice- ciclul de dezvoltare –ciclul


ontogenetic.

Etapele ciclului de dezvoltare:

1 etapa vegetativa

2 etapa generativa

1 Etapa vegetativa( sau de crestere) cunoscuta si sub numele de faza juvenila- s-a constatat ca plantele
nu sunt capabile sa infloreasca imediat dupa germinare daca nu sunt supuse aceste faze juvenile.

In faza juvenila, planta este aprovizionata din mediu cu subst nutritive si cu energie care sunt suficiente
si care determina CRESTEREA PLANTELOR

In aceasta etapa, planta, practice realizeaza functia de nutritive pt individ.

2 Etapa generative(sau de reproducere) este denumita si faza de maturitate.

Faza juvenila este determinata de faza de maturitate, prin procesul de inflorire.

Trecerea plantei la inflorire necesita, pe langa aprovizionarea plantei cu subst nutritive si energie,
necesita si un aport de informatitie din mediu, maifestat de actiunea factorilor climatici: temperatura si
lungimea zilei.

Se realizeaza proiectia genotipului fiecarei specii in conditiile ecologice ale zonelor de origine, conditii
absolut indispensabile functiei de reproducere pt specie.

Mecanismul de actiune a factorilor climatici locali asupra genotipului, din care rezulta adaptarea
speciilor la un anumit ambienteste inca putin cunoscut.

Trecerea la inflorire este considerata- unul dintre cele mai dramatice si mai misterioase procese din
ontogenia plantelor.

Clasificarea plantelor :

-durata ciclului de dezvoltare

-relatia dintre cele 2 etape


Plantele sunt:

-efemere

-monocarpice

-policarpice

1. Plantele efemere- plante cu ciclu de dezvoltare scurt (de la 5-6 saptamani)

2. Plantele monocarpice- inflorirea si fructificarea are loc numai odata intre-un ciclu de dezvoltare

-anuale

-bienale

-plurienale

Plantele monicarpice anuale isi desfasoara etapa vegetativa si generativa pe parcursul unui singur
an.(Calendula, Petunia)

Plantele monocarpice bienale parcurg etapa vegetativa pe parcursul unui an pe parcursul lui an si etapa
generativa pe parcursul anului urmator. (Bellis, Cheiranthus)

Plantele monocarpice plurienale isi desfasoara faza vegetativa pe parcursul mai multor ani, (aceasta faza
poate dura de la 8,10 pana la 80 de ani) dupa care inlforesc, fructifica si mor. ( Agave Americana si
bambus).

La plantele monocarpice, dezvoltarea este determinate, definite sau programata –plantele monocarpice
dup ace parcurg faza juvenila, inlofresc, fructifica o singura data si mor.

La plantele monocarpice, reproducerea sexuata este considerata momentul final al activitatii fiziologice,
care realizeaza consumul total de substanta si energie din planta.

3. Plantele policarpice- inloresc si fructifica de mai multe ori in timpul ciclului de dezvoltare, in fiecare an
sau la 2 ani.

La plantele policarpice, inflorirea si fructificarea nu se termina cu moartea plantei, cresterea este reluata
in fiecare an prin lastari, fiind urmata de inflorire si fructificare.

Plantere policarpice sunt reprezentare de

-plante ierboase perene prin: bulbi, rizomi, tuberculi si radacini tuberizate

-plantele ierboase perene: arbusti fructiferi si ornamientali, pomi fructiferi, arbori de foiase si conifere.

La plantele policarpice- dezvoltarea este nedeterminata sau nedefinita.


Dup ace au parcurs faza juvenila, plantele poricarpice infloresc si fructifica periodic.

In acest caz, reporducerea asexuata, nu reprezinta un moment final al activitatii fiziologice, ea realizeaza
un consum partial de substanta si energie, aceasta pt ca mugurii, formatiuni embrionare ale lastarilor,
contin reserve de subst si de energie, fiin capabili sa reia in fiecare an cresterea separat sau concomitant
cu inflorirea si fructificarea.

La plantele policarpice, ciclul vital este considerat nemuritor, iar din pdvd practic, poate asigura durata
de viata a unor indivizi timp de cateva sute de ani- abrori sau codri seculari.

Etapele si determinismul infloririi

Inflorirea plantelor, se desfasoara in 3 etape

INDUCTIA FLORALA

INITIEREA

DEZVOLTAREA

Inductia si initierea consta in formarea si maturizarea partilor reporducatoare ale plantelor.

Inductia florara- toatalitatea trensformarilor metabolice, biochimice si fiziologice ce caraterizeaza


trecerea pl de la et vegetative la cea generative

Initierea- ansamblul transformarolir morfologice pe vcare le sufera meristemul vegetati in cursul


transformarii …

Inductia+Initierea= PROCESUL DE DIFERENTIERE FLORALA=> care este desavarsit prin formarea partilor
reproducatoare.

Dezvoltarea florala consta in extensia primordiilor florale, maturizarea elementelor sexule si inflorirea
propriu-zisa.

Determinismul inflorii

Initierea florala constituie cel mai important moment al inflorii, care reprezinta trecerea de la etapa
vegetative la cea generativa de la crestere la dezvoltare.

Cercetarile efevtuate in ultimile decenii arata ca inflorirea are un determinism genetic.

Searle- 1965- a aratat ca:

-formarea florilor este determinate genetic=> rezulta din activitatea unui complex de gene care in etapa
vegetativa este reprimat, prin asa numita represiune genetica.

In Frunze se sintetizeaza o subst difuzibila numita FLORIGEN care in timpul inductiei florale migreaza in
meristemul apical, se combina cu represorul genelor pe care il inactiveaza si favorizeaza initierea florala.
Wardlaw-1969- FLORIGENUL are un effect morfogenetic-modifica modelul de crestere in apex prin
restrangerea cresterii verticale caracteristica etapei vegetative si stimularea cresterii radiale.

Apexul conic se aplatizeaza si foarmeaza receptaculul floral pe care apar primordiile pieselor florale.

L a plantele anuale si bienale, inflorirea este anuala- fazele inflorii se desfasoara pe parcursul unui singur
an, si anume anul respective la plantele anuale si anul al doilea la plantele bienale.

La plantele perene, inflorirea este bienala- in primul an- inductia si initierea florala

-in al doilea an- dezvoltarea florala si inflorirea proppriu-zisa

Inductia florala, initierea, si starea de repaus –intra mugural

Dezvoltarea florala se realizeaza extramugural.

INFLUENTA FACTORILOR EXTERNI ASUPRA INFLORIRII

Temperatura

Trecerea platelor de la etapa vegetativa la etapa generativa este conditionata de actiunea


temperaturilor scazute positive-vernalizare .

Vernalizare sau iarovizare: vernus, iaravoi= de primavara.

Fenomenul de vernaliare a fost descris pt prima data de catre Klippart-1852- la cerealele de toamna
(grau, secara, ovaz) care nu inspica semanate primavara, decat numai daca semintele sunt expuse la
temperature scazute.

Cercetari ulterioare au pus In evidenta cereinta de temperature scazute, atat la plante anuale cat si cele
bienale si perene.

Vernalizarea plantelor anuale

Este evidenta la plantele anuale de toamna care- germineaza la sfarsitul toamnei

-sunt vernalizate la …

Plantele legumicole si floricole anuale arata ca acestea au nevoie de temperature scazute in primele faze
ale cresterii si sunt asigurate de germinatia cerintelor de temperature de 18-20 grade si apoi sunt
pastrate in rasadnite sau sere reci, in lunile feb martie, inainte de plantarea in camp.

La mazare si linte- vernalizarea semintelor:- grabeste inflorirea si fructificarea;

La tomate-vernalizarea plantulelor dupa aparitia cotiledoanelor-grabeste procesul de dezvoltare;


La garoafele anuale-germinatia semintelor are loc la temp de 18-20 grade dar imediat dupa germinare,
este necesara expunerea la o temp de 15 grade.

Vernalizarea plantelor bienale- este evidenta la acele plante care isi desfasoara perioada vegetativa de
un an, care intra in iarna in forma avansata de crestere si sunt vernalizate in acest stadiu.

Pt a fi vernalizata, planta trebuie sa atinga maturizarea de vernalizare.

Din aceasta categorie fac parte plantele legumicole:varza morcov telina, sfecla: 1 an formeaza o reozeta
de Frunze, in in timpul iernii are loc procesul de vernalizare, 2 an se formeaza tulpina florifera.

La plantele bienale floricole necesita pt inflorire temp scazute asigurate in timpul iernii.

Speciile bineale Bellis si Cheirathus, cultivate in 1 an in pepiniere, se planteaza la locul definitive in camp
toamna sau primavara devreme.

La Dhiantus Barbatus- formarea mugurilor floriferi necesita o perioada de racier de <14 grade.

La Cineraria-temperatura oprima de vernalizare pentru inductia florala estede 10 grade

-durata opima de expunere la 6 grade-2-3-saptamani.

Pentru a percepe stimulul de vernalizare atat plantele anuale cat si cele bienale, trebuie sa depaseasca o
asa numita faza de insensibilitate (faza juvenila), sis a intre in faza de sensibilitate(de competenta)

Din cercetari s-a constatat ca la plantele bienale faza de competenta poate sa apara diferit de la specie
la specie.

Vernalizarea plantelor perene

Parcurg iarna in faza de repaus pe miguri, colet sau tulpini subterane.

Inflorirea este bienala-1 an inductie si initiere

-2-a an inflorirea propriu-zisa

Inflorirea propriu-zisa nu se realizeaza daca mugurii floriferi nu au suferit actiunea temp scazute in
timpul iernii.

Cercetarile experimentaleau aratat ca zona de percepere a actiunii temp scazute este repr de tesuturile
meristematice din embrionul semintelor si de meristemele active de pe tulpina.

Transmiterea starii de vernalizare se face in tesuturile meristematice de ka celula mama la celula fiica-
diviziune celulara, iar la planta intreaga prin altoire.

Mecanismul vernalizarii presupune o serie de modificari citologice, fizico chimice si fiziologice in acele
tesuturi care percep actiunea temp scazute.
Dpdv fiziologic mecanismul vernalizarii are un determinism trofic si un determinism hormonal.

DETERMINUSMUL TROFIC are la baza o tintensa activitate enzimatica in special hidrolizanta.

In semintele vernalizate are loc o scadere a continutului de polizaharide si creste continutul de zaharuri
solubile.

In plantulele vernalizate apare o intense sinteza de amidon de tranzitie.

In plantele vernalizate are loc o scadere de glucide din Frunze.

In frunzele vernalizate creste mobilitratea proteinelor si continutul de aminoacizi.

DETERMINISMUL HORMONAL a fost sesizat de catre Melchers- 1936-1939

In timpul vernalizarii sub actiunea temperaturilor scazute in planta se sintetizeaza un hormon care are
rol in formarea florilor-VERNALINA

Experientele ulterioare au aratat ca acest hormone, nu este specific si are o actiune inductive
interspecifica si intergenetica (natura chimica nu este cunoscuta)

Cercetarile ulterioare au demonstrate ca vernalizarea provoaca o crestere considerabila a precursorilor


auxinelor- triptofan, precum si a continutului de auxine endogene libere.

Aplicarea auxinelor exogene interfereaza cu actiunea temperaturilor scazute.

Experientele de aplicare a giberelinelor exogene, in timpul tratamentului cu temeperaturi scazute,


demonstreaza si participarea acestor stimulatori in procesul de vernalizare.

Cunoasterea cerinteleor de vernalizare la diferite genotipuri ale unei specii, prezinta o deosebita
importanta practica in zonarea diferitelor soiuri in cultura.

S-ar putea să vă placă și