Introducere

Dragostea pentru flori s-a născut din timpuri imemorabile şi reprezintă

zestrea noastră sufletească, pe care am moştenit-o şi suntem datori să o transmitem
generaţiilor viitoare.
Florile – această minune a naturii şi a omului , pe lângă aspectul cromatic şi
estetic impresionant al formei florii, culorii şi parfumului, ne îmbogăţesc viaţa zi de
zi prin infuzia de optimism, de satisfacţie şi de sănătate.
Surpriza estetică este oferită de fiecare floare şi este unică în felul ei . Florile
stimulează simţul estetic al oamenilor, îmbinând armonios frumosul cu utilul, le
înnobilează sufletul.
Dintotdeauna omul s-a simţit atras de natură şi mai ales de flori, podoaba ei
cea mai de preţ. Florile au devenit astfel simbolul frumuseţii, dragostei, al celor mai
alese sentimente; ele au predispus la înălţare sufletească şi la poezie.
Despre importanţa florilor în viata omului nu se mai îndoieşte nimeni astăzi.
Piaţa cu flori, foarte activă, demonstrează acest lucru. De asemenea, numărul
persoanelor care practică floricultura din pasiune este din ce în ce mai mare.
Cultura florilor constituie nu în ultimul rând, o sursă importantă de venituri
datorită caracterului intensiv al culturii, producţiilor mari obţinute, valorificării la
preţuri avantajoase şi posibilitatea obţinerii de culturi succesive.
Lucrarea de faţă prezintă comportarea unor specii de plante floricole anuale
la un nou sistem de obţinere a răsadurilor pe film de apă, numit “Sistem flotant”
sau “Float System” , având diverse avantaje privind producţia floricolă, ca :
suprafeţe mult mai reduse utilizate pentru obţinerea acestor răsaduri cât şi o forţă
de munca mai redusă şi eliminarea anumitor etape tehnologice din evoluţia
plantelor.
Această lucrare vine în speranţa de a aduce o influenţă nouă în floricultură şi
în special în tehnologia obţinerii de răsaduri la plantele floricole anuale.

2
 Capitolul I

Caracterizarea şi înmulţirea plantelor floricole anuale

1.1 Caracterizarea plantelor floricole anuale

Plantele anuale germinează, se dezvoltă, înfloresc, formează seminţe şi

mor în acelaşi an. Ele au deci o perioadă de vegetaţie care nu depăşeşte 4 – 7
luni, ceea ce le permite dezvoltarea în condiţiile ţării noastre în perioada
primăvară – vară – toamnă.
O caracteristică generală a acestor plante este înflorirea o singură dată
şi posibilitatea de înmulţire numai prin seminţe, cu unele excepţii.
În condiţiile din ţara noastră sunt considerate şi tratate ca plante
anuale şi cele care îşi încheie ciclul de viaţă, producând seminţe, dar care
dacă sunt protejate de temperaturile scăzute din timpul iernii, îşi reiau în
primăvară ciclul vegetativ, cu parcurgerea tuturor fenofazelor.
În practică se consideră anuale unele plante care înfloresc în primul an
de cultură, dar care nu mor după ce produc seminţe, aceste plante în zonele
de origine se comportă ca plante bienale sau perene.
Plantele aparţinând acestei grupe decorează în principal prin flori sau
frunze, unele utilizându-se pentru decoruri în ronduri, rabate, borduri sau
pentru decorul balcoanelor şi jardinierelor.
Originea plantelor anuale este diversă, unele provin din regiunile reci,
altele din zonele temperate sau subtropicale.
În funcţie de originea lor plantele anuale sunt mai mult sau mai puţin
rustice, adaptate pentru regiuni umede sau uscate şi pentru diferite tipuri de
sol.

3
 Nu trebuie uitat faptul că aceste plante sunt iubitoare de lumină şi
foarte puţine vor înflori la umbră.
Elementul decorativ principal il constituie florile care pot fi solitare sau
dispuse în inflorescenţe de forme, mărimi şi culori diferite.
Florile pot fi simple sau involte. La aceeaşi specie se pot întâlni
inflorescenţe de forme diferite.
Mărimea florilor şi a inflorescenţelor la plantele floricole anuale este
foarte diferită , de exemplu : Petunia – flori cu diametrul de 1 cm (“Millions
Bells”) sau chiar de 15 – 20 cm ( Superbissima).
La plantele floricole anuale existã o mare varietate de culori : alb
(Gypsophila), roşu (Salvia), albastru (Ageratum) şi variaţii de nuanţe ale
acestora.
La aceeaşi specie se pot întâlni 1 – 2 sau mai multe culori : Lobelia
(alb, albastru), Antirrhinum (alb, roşu, roz, galben), Callistephus (alb, roşu,
albastru), florile pot fi unicolore sau bicolore.
Unele specii floricole anuale decoreaza şi prin frunze, care pot avea
mărimi, forme şi culori diferite : frunze de culoare purpurie, formă palmată
sau înălţimi foarte mari.
Frunzele pot fi spatulate (Echeveria), cordiforme (Coleus), penat
sectate (Cineraria), lanceolate (Alternanthera).
Culoarea frunzelor prezinta o varietate asemănatoare cu cea a florilor:
roşu – închis (Iresine), alb – argintiu (Cineraria), galben (Pyrethrum), sau se
pot întâlni la aceeaşi specie mai multe culori : roşu, violet, galben, etc.
La majoritatea plantelor floricole anuale portul acestora este erect, dar
se întâlneşte şi portul pendent la plantele floricole folosite în suspensii florale
(Verbena, Petunia).
În cadrul plantelor floricole anuale înălţimea acestora este foarte
diferită, pornind de la 10 – 15 cm (Lobelia), continuând cu 15 – 30 cm la

4
Begonia, 30 – 60 cm la Dianthus, Calendula, până la 80 – 100 cm la
Helianthus, Zinnia.
Plantele floricole anuale prezintă un mare avantaj prin epoca şi
perioada lungă de înflorire care începe din luna mai pentru Tagetes,
Calendula, în luna iunie înfloresc majoritatea speciilor, Ageratum, Begonia,
Petunia, etc., în luna iulie Dianthus, Phlox, Tropaeolum, etc.
În majoritatea cazurilor înflorirea se continuă până in lunile de
toamnă septembrie – octombrie , această perioadă de înflorire se poate mări
prin obţinerea de răsad sau prin semănatul eşalonat.
Grupa plantelor floricole anuale mai este apreciată şi pentru parfumul
pe care îl degajă florile acestora, folosindu-se astfel în vecinătatea aleilor,
bancilor, în balcoane, etc.
Plantele floricole anuale preferă locurile însorite, soluri uşoare, fertile,
cu umiditate asigurată.
Unele specii nu tolerează excesul de umiditate cum sunt : Ageratum,
Callistephus, unde umiditatea în exces determină creşteri vegetative
exagerate în detrimentul înfloririi sau determină apariţia de boli.
Aproximativ toate plantele floricole anuale prezintă un colorit viu,
strălucitor, care permite folosirea lor la alcătuirea unor compoziţii florale
diverse. Multe dintre acestea au o înflorire abundentă chiar până la venirea
brumelor.
Plantele floricole anuale sunt foarte des folosite şi ca flori tăiate, dintre
acestea remarcându-se cele cu o păstrare îndelungată în apă (Dianthus,
Callistephus, Zinnia, etc.). În afara florilor proaspete la florile cu
inflorescenţe persistente se pot folosi şi flori uscate, în aranjamente.

5
 1.2 Înmulţirea prin seminţe a plantelor floricole anuale

În cultura plantelor decorative, mai mult ca în oricare ramură a

horticulturii, se urmãreşte obţinerea de plante din acelaşi gen, specie şi soi,
cât mai uniforme ca mărime şi culoare, deoarece în parcuri şi grădini, pe
borduri şi în ronduri, nu se realizează efecte decorative plăcute decât printr-
o alegere riguroasă a plantelor, obţinute prin diferite metode de înmulţire.
Înmulţirea sexuată (prin seminţe) se aplică în general la toate plantele
producătoare de seminţe dar şi la cele producătoare de spori, cum sunt
ferigile.

La înmulţirea prin seminţe se poate recurge în următoarele cazuri:

- când planta care se înmulţeşte prin seminţe păstrează

caracterele plantei mamă : port, floare involtã, culoare, etc.
- când se urmăreşte obţinerea de noi varietăţi prin hibridare
sexuată.
- când se doreşte obţinerea unei cantităţi mari de plante, de ex:
Begonia semperflorens, Salvia splendens, etc.
- când se urmăreşte regenerarea unei culturi de plante
decorative, înmulţite ani de-a rândul pe cale vegetativă şi care
sunt degenerate.
- când se doreşte obţinerea de plante decorative într-un timp mai
scurt şi cu o creştere viguroasă şi sănătoasă.
Prin reproducerea sexuată, seria de boli transmisibile descendenţilor
este mai redusă decât la înmulţirea vegetativă.
Reproducerea prin seminţe prezintă o serie de avantaje. Reprezintă un
mijloc rapid şi în general puţin costisitor, tehnică simplă şi rapidă.

6
Alte avantaje sunt : spaţiul mic necesar pentru depozitare, îngrijirile minime
în timpul depozitării, păstrarea facultăţii germinative timp de mai mulţi ani şi
posibilitatea mult redusă de transmitere a bolilor.
Dezavantajele înmulţirii prin seminţe sunt: reproducerea adesea
infidelă a caracterelor, vegetaţia câteodată heterogenă, imposibilitatea de a
produce seminţe (staminele transformate în petale sau plante aclimatizate la
care înflorirea este imposibilă sau foarte dificilă), durata mare de timp la
unele specii între semănat şi înflorit ( 4-6 ani la Canna, Strelitzia, 3-8 ani la
orhidee).
Controlul seminţelor este necesar pentru a însămânţa numai seminţe
de calitate superioară. Până la semănat, sămânţa trebuie să fie păstrată în
depozite uscate, bine aerisite, la o temperatură de 4-5 ° C.
Multe seminţe de plante anuale germinează repede şi uniform, fără nici
o pregătire specială, la multe cazuri însă se cere o pregătire a lor înainte de
însămânţare.
Seminţele se tratează după unele procedee cum sunt:
- tratarea contra bolilor- se face dezinfecţia seminţelor cu
diferite substanţe pentru combaterea bolilor criptogamice, pe cale uscată sau
umedă.
- stratificarea seminţelor – constă în punerea seminţelor în nisip, în
straturi succesive, cu scopul de a uşura germinarea în primăvara următoare
- umectarea seminţelor – seminţele care germineazã greu sau acelea
care dorim să germineze mai repede se pun în apă caldă de 25- 30° C timp de
24 – 72 ore.
- încălzirea seminţelor la uscat şi lopătarea lor le măreşte facultatea şi
energia germinativă.
Semănatul mecanizat se face prin mai multe metode şi în diverse
locaţii:

7
 În răsadniţe se seamănă :
- specii anuale cu o creştere rapidă : Tagetes, Zinnia, Cosmos, etc
- specii cu o perioadă lungă de vegetaţie (70 – 100 zile) care nu suportă
frigul : Petunia hybrida, Salvia splendens, etc.

În seră se seamănă :
- plante cu o perioadă lungă de vegetaţie şi mai pretenţioase la căldură:
Begonia, Dianthus, Salvia, Antirrhinum, etc. care se seamănă cât mai
timpuriu şi anume în lunile ianuarie – februarie.
- specii floricole pentru culturi forţate : Lathyrus, Matthiola, etc.
De asemenea se seamănă şi direct în camp, specii precum :Tagetes,
Zinnia, Calendula, Mirabilis, etc.
Plantele anuale se pot înmulţi şi vegetativ prin butaşi la specii ca:
Ageratum, Begonia, Petunia, precum şi la plantele de mozaic: Iresine, Coleus,
Cineraria, etc.