Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2
Capitolul I
3
Nu trebuie uitat faptul că aceste plante sunt iubitoare de lumină şi
foarte puţine vor înflori la umbră.
Elementul decorativ principal il constituie florile care pot fi solitare sau
dispuse în inflorescenţe de forme, mărimi şi culori diferite.
Florile pot fi simple sau involte. La aceeaşi specie se pot întâlni
inflorescenţe de forme diferite.
Mărimea florilor şi a inflorescenţelor la plantele floricole anuale este
foarte diferită , de exemplu : Petunia – flori cu diametrul de 1 cm (“Millions
Bells”) sau chiar de 15 – 20 cm ( Superbissima).
La plantele floricole anuale existã o mare varietate de culori : alb
(Gypsophila), roşu (Salvia), albastru (Ageratum) şi variaţii de nuanţe ale
acestora.
La aceeaşi specie se pot întâlni 1 – 2 sau mai multe culori : Lobelia
(alb, albastru), Antirrhinum (alb, roşu, roz, galben), Callistephus (alb, roşu,
albastru), florile pot fi unicolore sau bicolore.
Unele specii floricole anuale decoreaza şi prin frunze, care pot avea
mărimi, forme şi culori diferite : frunze de culoare purpurie, formă palmată
sau înălţimi foarte mari.
Frunzele pot fi spatulate (Echeveria), cordiforme (Coleus), penat
sectate (Cineraria), lanceolate (Alternanthera).
Culoarea frunzelor prezinta o varietate asemănatoare cu cea a florilor:
roşu – închis (Iresine), alb – argintiu (Cineraria), galben (Pyrethrum), sau se
pot întâlni la aceeaşi specie mai multe culori : roşu, violet, galben, etc.
La majoritatea plantelor floricole anuale portul acestora este erect, dar
se întâlneşte şi portul pendent la plantele floricole folosite în suspensii florale
(Verbena, Petunia).
În cadrul plantelor floricole anuale înălţimea acestora este foarte
diferită, pornind de la 10 – 15 cm (Lobelia), continuând cu 15 – 30 cm la
4
Begonia, 30 – 60 cm la Dianthus, Calendula, până la 80 – 100 cm la
Helianthus, Zinnia.
Plantele floricole anuale prezintă un mare avantaj prin epoca şi
perioada lungă de înflorire care începe din luna mai pentru Tagetes,
Calendula, în luna iunie înfloresc majoritatea speciilor, Ageratum, Begonia,
Petunia, etc., în luna iulie Dianthus, Phlox, Tropaeolum, etc.
În majoritatea cazurilor înflorirea se continuă până in lunile de
toamnă septembrie – octombrie , această perioadă de înflorire se poate mări
prin obţinerea de răsad sau prin semănatul eşalonat.
Grupa plantelor floricole anuale mai este apreciată şi pentru parfumul
pe care îl degajă florile acestora, folosindu-se astfel în vecinătatea aleilor,
bancilor, în balcoane, etc.
Plantele floricole anuale preferă locurile însorite, soluri uşoare, fertile,
cu umiditate asigurată.
Unele specii nu tolerează excesul de umiditate cum sunt : Ageratum,
Callistephus, unde umiditatea în exces determină creşteri vegetative
exagerate în detrimentul înfloririi sau determină apariţia de boli.
Aproximativ toate plantele floricole anuale prezintă un colorit viu,
strălucitor, care permite folosirea lor la alcătuirea unor compoziţii florale
diverse. Multe dintre acestea au o înflorire abundentă chiar până la venirea
brumelor.
Plantele floricole anuale sunt foarte des folosite şi ca flori tăiate, dintre
acestea remarcându-se cele cu o păstrare îndelungată în apă (Dianthus,
Callistephus, Zinnia, etc.). În afara florilor proaspete la florile cu
inflorescenţe persistente se pot folosi şi flori uscate, în aranjamente.
5
1.2 Înmulţirea prin seminţe a plantelor floricole anuale
6
Alte avantaje sunt : spaţiul mic necesar pentru depozitare, îngrijirile minime
în timpul depozitării, păstrarea facultăţii germinative timp de mai mulţi ani şi
posibilitatea mult redusă de transmitere a bolilor.
Dezavantajele înmulţirii prin seminţe sunt: reproducerea adesea
infidelă a caracterelor, vegetaţia câteodată heterogenă, imposibilitatea de a
produce seminţe (staminele transformate în petale sau plante aclimatizate la
care înflorirea este imposibilă sau foarte dificilă), durata mare de timp la
unele specii între semănat şi înflorit ( 4-6 ani la Canna, Strelitzia, 3-8 ani la
orhidee).
Controlul seminţelor este necesar pentru a însămânţa numai seminţe
de calitate superioară. Până la semănat, sămânţa trebuie să fie păstrată în
depozite uscate, bine aerisite, la o temperatură de 4-5 ° C.
Multe seminţe de plante anuale germinează repede şi uniform, fără nici
o pregătire specială, la multe cazuri însă se cere o pregătire a lor înainte de
însămânţare.
Seminţele se tratează după unele procedee cum sunt:
- tratarea contra bolilor- se face dezinfecţia seminţelor cu
diferite substanţe pentru combaterea bolilor criptogamice, pe cale uscată sau
umedă.
- stratificarea seminţelor – constă în punerea seminţelor în nisip, în
straturi succesive, cu scopul de a uşura germinarea în primăvara următoare
- umectarea seminţelor – seminţele care germineazã greu sau acelea
care dorim să germineze mai repede se pun în apă caldă de 25- 30° C timp de
24 – 72 ore.
- încălzirea seminţelor la uscat şi lopătarea lor le măreşte facultatea şi
energia germinativă.
Semănatul mecanizat se face prin mai multe metode şi în diverse
locaţii:
7
În răsadniţe se seamănă :
- specii anuale cu o creştere rapidă : Tagetes, Zinnia, Cosmos, etc
- specii cu o perioadă lungă de vegetaţie (70 – 100 zile) care nu suportă
frigul : Petunia hybrida, Salvia splendens, etc.
În seră se seamănă :
- plante cu o perioadă lungă de vegetaţie şi mai pretenţioase la căldură:
Begonia, Dianthus, Salvia, Antirrhinum, etc. care se seamănă cât mai
timpuriu şi anume în lunile ianuarie – februarie.
- specii floricole pentru culturi forţate : Lathyrus, Matthiola, etc.
De asemenea se seamănă şi direct în camp, specii precum :Tagetes,
Zinnia, Calendula, Mirabilis, etc.
Plantele anuale se pot înmulţi şi vegetativ prin butaşi la specii ca:
Ageratum, Begonia, Petunia, precum şi la plantele de mozaic: Iresine, Coleus,
Cineraria, etc.