Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Burlacu Catalina
Familia: Solanaceae
Genul: Solanum
Specie: Tuberosum
Sistemul radicular
Este fibros, puternic ramificat, cu o capacitate mare de absorbtie. Cartoful prezintă rădăcini primare, mugurale, si
radacini secundare, stolonifere, care se formeaza din nodurile stolonifere în tot cursul perioadei de vegetaţie. Rădăcina
cartofului nu constituie organ de rezervă. Marea masă a rădăcinilor se formează în stratul susperficial al solului. Soiurile
timpurii au un sistem radicular mai puţin dezvoltat pe cand cele semitarzii şi tarzii au un sistem vradicular mai viguros,
răspandit în straturile mai adanci ale solului.
Tulpina...
...cartofului este aeriană şi subterană. In funcţie de înmulţirea vegetativă sau generativă tulpina ia naştere din mugurii
tuberculului sau din sămînţă. Tulpina este ierboasă, cu port erect la început, semierect sau culcat la maturitate, în funcţie
de soi. Lungimea variază între 0.30-1.50 m, de asemenea în funcţie de soi. Soiurile semitarzii şi tarzii au de regulă tulpini
mai lungi şi mai groase decat cele timpurii sau semitimpurii.
Frunza
La început, imediat după răsărire, frunzele sunt mici şi simple. La maturitate frunzele sunt mari şi compuse, imparipenat
septate. In raport cu numărul de foliole şi felul acestora, segmentaţia frunzei poate fi puternică, mijlocie sau slabă, în
funcţie de specie şi soi. Numărul de frunze pe tulpină variază între 8 şi 12 şi chiar mai multe, în funcţie de soi. Ca principal
organ asimilator al plantei, frunza determină în final atat randamentul de acumulare a producţiei cat şi calitatea acesteia.
Din acest punct de vedere soiurile diferă foarte mult între ele.
Floarea...
...este de tipul 5(5 petale, 5 sepale, 5 stamine şi 5 filamente). Corola, în majoritatea cazurilor este gamopetală, caliciul
gamosepal parţial cu sepalele concrescute numai la bază. Petalele sunt albe sau colorate în violaceu deschis, violet închis,
roz-violaceu, albastru, caracter constant de soi. Florile sunt grupate în cime simple sau compuse. Cartoful este considerat
plantă predominant autogamă, polenizarea străină, anemofilă sau entomofilă fiind exclusă.
Fructul ...
...este o bacă tipică, de formă sferică sau ovoidală, cărnoasă, suculentă,indehiscentă şi polispermă, de culoare verde sau
pigmentată în albastru-violaceu, după specie şi soi. O bacă are de regulă 150-200 de seminţe mici, de formă ovoidal-turtită,
de culoare alb-gălbuie sau cenuşiu-murdară. Sămanţa se foloseşte în special la înmulţirea generativă a cartofului, în
lucrările de ameliorare.
Stolonii ...
...sunt tulpini subterane care apar pe partea subterană a tulpinilor aeriene, la subsuoara frunzelor mugurale. Dezvoltarea
stolonilor începe de regulă înaintea dezvoltării lăstarilor axilari, ceea ce indică lipsa unei corelaţii cu procesul de înflorire,
de care este legat de obicei începutul formării tuberculilor. Stolonii sunt de fapt nişte ramificaţii ale tulpinilor subterane,
sub forma unor ramuri îngroşate, suculente şi cărnoase, de culoare albă sau pigmentate. La început stolonii cresc
înlungime şi formează chiar internoduri, apoi se îngroaşă la capete şi se transformă în tuberculi. Transformarea stolonilor
în tuberculi are loc foarte rapid.
Tuberculul ...
...de cartof este o tulpină subterană îngroşată. Natura tulpinală a tuberculului se deduce din prezenţă rămăşiţelor foliare
pe tuberculii tineri, care odată cu îngroşarea cojii se atrofiază treptat formînd sprînceana ochilor. La subsuoara acestor
formaţiuni foliare iau naştere mugurii dorminzi care, grupaţi cîte 3 formează ochiul propriu-zis al tuberculului. Din punct
de vedere morfologic ochii reprezintă rudimente de lăstari, aparţinand frunzelor cotiledonare. Tuberculul prezintă o parte
apicală (varful tuberculului) şi o parte bazală sau ombilicală, care se recunoaşte după adancitura în care se prinde de
stolon. Distribuirea ochilor pe suprafaţă tuberculilor se face în spirală, începand de la partea apicală, fiind strans grupaţi
spre vîrf şi mai rari spre bază. Numărul, mărimea şi adancimea ochilor variază după specie şi soi. Coaja tuberculului ,
subţire sau mai groasă, netedă, rugoasă sau reticulată, poate fi de culoare albă, gălbuie, roză, viloacee, roşie, în funcţie de
specie şi soi. Structura anatomică a tuberculului este asemănătoare cu aceea a tulpinii sau stolonului. In secţiune
transversală se poate vedea un inel mai intens colorat, care porneşte din partea ombilicală şi se apropie mai mult de coajă
în dreptul ochilor. Este inelul vascular. In exteriorul acestuia se găseşte epiderma (scoarţa), iar în interior măduva (cilindrul
central). Tuberculul încurs de formare este acoperit cu o pieliţă subţire - epiderma, care la maturitate se exfoliază fiind
înlocuită cu peridermul. Peridermul se compune dintr-un strat de suber, care spre interior are un ţesut parenchimatos, cu
celule pline cu amidon. Spre exterior celulele se suberifică şi formează coaja. Grosimea peridermului este diferită în funcţie
de soi, numărul straturilor de celule variind între 9 şi 17, fiind influenţată într-o oarecare măsură de condiţiile externe
(fertilizare, etc.). Creşterea secundară a tuberulului în grosime se face prin cambiu, sub formă de inel, care desparte scoarţa
de măduvă. Măduva într-un tubercul tanăr este mai redusă în comparaţie cu tuberculul matur. Măduva nu este omogenă,
în partea centrală fiind stelată şi mai apătoasă iar în partea externă mai densă. In celulele măduvei se găsesc grăunciori de
amidon şi incluziuni cristaline (oxalaţi). Mărimea celulelor creşte odată cu creşterea tuberculului. In stadiul iniţial
creşterea tuberculului este determinată în special de creşterea numărului de celule, pentru ca peste greutatea de 30-40 de
grame creşterea tuberculului să fie atribuită în cea mai mare parte creşterii dimensiunilor celulelor.
Tehnologia de cultivare
Când vine vorba de cultura cartofului, crearea condițiilor optime de plantare este esențială pentru a favoriza dezvoltarea
corectă a plantelor.
Cartoful preferă solurile reavene, lutoase, ușor acide, cu drenaj bun ce permit aerisirea rădăcinilor și un pH de 5,5 - 6.
Regula ce trebuie avută în vedere la plantarea cartofului este ca temperatura din sol să fie de peste 5-6 grade Celsius la o
adâncime de 10 cm în sol, iar solul să fie zvântat.
Perioada de plantare este un factor important pentru orice cultură. Dacă plantarea se face în perioada optimă, planta
întâlnește condițiile prielnice pentru dezvoltare și se obțin producții superioare atât din punct de vedere cantitativ, cât și
din punct de vedere calitativ.
În ceea ce priveşte densitatea, norma de plantat este de aprox. 50-70.000 tuberculi/ha (4.000 kg/ha).
In functie de temperatura, perioada optimă pentru plantare cartofi primăvara este până la 20 martie în zona de câmpie. În
zonele de deal, tuberculii încolțiți se plantează până la 10-15 aprilie şi până la sfârşitul lunii aprilie în depresiuni, în funcţie
de temperatură şi precipitaţii. Înainte de înființarea culturii de cartofi primăvara, solul se sapă sau se ară la o adâncime de
aproximativ 28-30 cm.
Indiferent că este vorba de plantarea cartofilor în grădină, câmp sau spații protejate, pentru cartofii timpurii, distanța
între rânduri este de 60 de centimetri. Pe terenuri nisipoase, distanța dintre rânduri ar trebui să fie mai mare, ajungând
până la 70 de cm. Distanţa între tuberculi pe rând este cuprinsă între 19 și 27 cm.
Dacă vrei să afli care este care este adâncimea recomandată pentru plantarea cartofului, trebuie să știi ca cea mai bună
adâncime plantare cartofi este cuprinsă între 8-9 centimetri (prin acoperire cu biloane).
Adoptarea unor măsuri agrotehnice eficiente este importantă pentru pentru dezvoltarea corectă a plantelor, prevenirea și
combaterea agenților patogeni dar și pentru obținerea unor recolte mari și de calitate. Principalele lucrări agrotehnice
necesare pentru cultura de cartofi sunt: irigarea, fertilizarea, rotația culturilor și igiena fitosanitară.
Irigarea
Cultura cartofului are cerințe mari de apă pe întreaga perioadă de vegetaţie. Umiditatea optimă a aerului trebuie să fie de
75-80%. Norma de udare diferă în funcție de tipul de sol, climă și nevoie de apă a soiului cultivat. Umiditatea din sol
variază între 250 și 390 mm precipitații.
Pentru fiecare 1.000 kg tuberculi şi biomasa epigee aferentă, cartoful consumă în medie 5 kg azot - N, 3 kg pentaoxid de
fosfor - P2O5, 8 kg oxid de potasiu - K2O, 3 kg oxid de calciu - CaO şi 1 kg oxid de magneziu - MgO.
În ceea ce privește fertilizarea minerală, după leguminoase perene, doza de azot se reduce cu 20-30 kg/ha şi se măreşte
doza de fosfor cu 20 kg/ha. După leguminoase anuale, doza de azot se reduce cu 10-20 kg/ha şi se măreşte doza de fosfor
cu 15 kg/ha. După plante tehnice, doza de azot şi fosfor se măreşte cu 10-20 kg/ha.
Cele mai recomandate îngrăşăminte chimice cu azot sunt nitrocalcarul şi ureea pe solurile acide, iar pe cele neutre azotatul
de amoniu şi ureea. Îngrăşămintele simple cu P şi cu K se aplică înainte de efectuarea arăturii. Cele cu N se aplică
primăvara la pregătirea solului pentru plantare şi din nou la 10-35 zile după răsărire. Îngrăşămintele complexe se pot
aplica atât la plantare, cât și în vegetaţie.
În ceea ce privește schema fertilizare cartof cu gunoi de grajd, ea este prielnică soiurilor timpurii, fiind bine valorificată și
de către soiurile tardive. Se recomandă cantităţi de 20-40 t/ha gunoi de grajd şi se reduc dozele de îngrăşăminte chimice cu
2 kg N, 1 kg P2O5 şi 2,5 kg K2O pentru fiecare tonă de gunoi de grajd aplicată.
Rotația culturilor
Cartoful preferă solul reavăn si nu suportă monocultura. De aceea, se impune o rotație a culturii de cartof de 2-4 ani cu
alte culturi premergătoare precum: grâu, orz, ovăz, porumb, mazăre, varză, ceapă, care să atragă inamicii naturali ai
gândacului din Colorado (păsări și alți gândaci de pământ sau buburuze).
Soiuri
Soiul Bellarosa
Soiul Veneta
Veneta este un soi de coacere timpurie, cântărind aproximativ 100 de grame, cu tuberculi rotunjiți.
Tuberculi roșii, carne galbenă.
Pielea este galbenă și netedă
Calitatea de păstrare a cartofilor este medie, supraviețuiește bine vremii uscate, soiul este imun la mozaicul dungi și
cancerul de cartofi.
Nu este rezistent la boli, cum ar fi blatul târzii.
Gala soiurilor
Gala este cel mai popular soi cu maturare timpurie, cu randamente bune.
Tuberculii sunt rotunzi, uniformi, aproape fără ochi.
Tuberculi de mărime medie 100 - 120 grame.
Tuberculii sunt galbeni cu pulpa galbenă.
Soiul este rezistent la nematodul auriu.
Perioada de coacere a culturii este de 70 - 80 de zile de la data plantarii semintelor. Jeleul este un soi de mijloc de sezon,
sezonul de creștere este de aproximativ 90 de zile.
Tuberculii sunt de formă ovală și au o dimensiune medie de 100-140 de grame.
Tuberculii sunt galbeni cu ochi mici, pulpa este galben închis.
Cartofii se păstrează bine și sunt imuni la cancer și nematodul auriu.
Soiul Jukovski
Jukovsky este un soi copt timpuriu, conținutul de amidon este de aproximativ 15%.
Tuberculii acestei varietăți de cartofi sunt de culoare roz, de dimensiuni mari, au o formă uniformă, ovală.
Tuberculi cu o greutate de 100-170 de grame.
Avantaje:
depozitare îndelungată;
randament ridicat.
Ghicitoarea Sankt Petersburg se referă la soiurile de mijloc de sezon, culturile de rădăcină se coc la 90-110 zile după
plantare.
Forma tuberculilor este alungită-ovală.
Conținutul de amidon este de 10-12 la sută.
Pielea este netedă și roșie. Pulpa este cremoasă.
Masa unui tubercul comercializabil este de 92-124 de grame.
Rezistent la boli precum agentul cauzal al cancerului de cartof, susceptibil la nematodul cu chist auriu al cartofului.
Avantaje:
amidon minim;
Defecte:
instabilitate a soiului la căldură și secetă;
"Regina Anna" este un soi copt timpuriu. Forma este alungită, alungită - ovală, vezi fotografia de mai jos.
Cartofii au un procent mare de comercializare - mai mult de 94%.
Greutate - de la 84 g la 140 g, dimensiuni - ajunge la mai mult de 10 cm lungime.
Conținutul de amidon - de la 13 la 15% - granița dintre conținutul scăzut și cel ridicat.
Culoarea pielii și a cărnii: galben.
Soiul este rezistent la crusta, viruși, cancer de cartofi, moderat rezistent la infecția tardivă a tuberculilor și a vârfurilor.
Selectat în Olanda.
Tuberculii soiului sunt roșii, de dimensiuni mari. Au o formă ovală corectă.
Avantaje:
recoltă mare.
Soiul Lazurit
Soi de cartofi rezistent la nematozi si multe boli, coacere timpurie, pentru uz de masa.
Tuberculul este rotund, cu o adâncime medie a ochilor.
Pielea este netedă și galbenă. Pulpa este albă.
Masa unui tubercul comercializabil este de 92-120 g.
Conținut de amidon 13,5-15,7%, cu 0,5-1,8% mai mare decât Pushkinets, Noroc
Soiul Lugovskoy
Selectat în Ucraina.
Avantaje:
buna conservare;
Maestro - soi de cartofi de masă, ușor de preparat, conținut scăzut de amidon, aproximativ 12%.
Productivitatea este de până la 155 c/ha. Tuberculi netezi de mărime medie de culoare maro deschis, pulpa este aproape
albă.
Masa unui tubercul comercializabil este de 92-172 g.
Conținutul de amidon este de 10,6-13,6%.
Gustul este bun. Vanzabilitatea 85-98%. Menține calitatea 92%.
Rezistent la agentul cauzal al cancerului de cartofi și al nematodului cu chist auriu al cartofului.
Avantaje:
randament bun.
Defecte. Soiul nu tolerează spargerea mugurilor în timpul plantării.
Plantat în toate regiunile Rusiei.
Randamentul soiului Orbit nu este deosebit de mare - 480 kg / ha, dar există mult amidon în tuberculi - până la 19%.
Din acest soi cel mai bine este să pregătiți piure de cartofi.
Orbita are o rezistență ridicată la virușii și virusuri și rezistență medie la crusta.
Nu creșteți pe soluri ușoare.
Deteriorările mecanice nu trebuie permise.
Perioada de coacere (vegetație): 70-75 de zile, prima săpătură este posibilă în a 45-a zi după germinare.
Conținut de amidon: 13,2-16,5%.
Masa tuberculilor comercializabili (grame): 82-151.
Numar de tuberculi intr-o tufa: 6-10 bucati Productivitate (c/ha): 138-249.
Calitati de consumator: gust bun si excelent, tip culinar BC, potrivit pentru gatirea oricarei preparate.
Calitatea păstrării (capacitatea de depozitare): 88%.
Culoarea pielii: rosu Culoarea carnii: galben deschis.