Etanol

Etanolul
...este o substan organic din clasa
alcoolilor. Etanolul mai poarta
denumirea de alcool etilic. Are
formula molecular C2H6O putnd fi
scris CH3-CH2OH.

Structur

Nume:Etanol
Alte denumiri:alcool etilic(spirt)
Formula chimica:C2H5OH; sau
C2H6O
Nr. CAS:64-17-5
Aspect:lichid incolor cu miros
caracteristic

Proprietti

Masa molar:46,07 gmol1

Stare de agregare:lichid
Densitate:ca. 0,7894 gcm3
Punct de topire:114,4C
Punct de fierbere:78,37C
Solubilitate:n orice proporie cu
apa

Alte descrieri

Se prezint ca o substant lichid incolor, solubil n ap

n orice proportii. Solubilitatea se datoreaz gruprii
hidroxil din molecula alcoolului prin intermediul careia
ntre moleculele de ap si de alcool se stabilesc
legturi de hidrogen intermoleculare.
Etanolul, ca toti alcoolii, prezint un u sor caracter acid
dovedit prin reactia sa cu metalele alcaline; o reac tie
tipic este reactia cu sodiul n urma creia se formeaz
ionul etoxid si se elibereaz protonul din gruparea
hidroxil. Protonul se fixeaz pe perechea de electroni ai
oxigenului din ap, genernd ionul hidroniu care ofer
aciditate solutiei respective. Etanolul nu reactioneaz cu
hidroxizii alcalini, fat de fenoli care sunt tot compusi
hidroxilici si care reactioneaz cu hidroxidul de sodiu
formnd ionul fenoxid. Alte reactii tipice etanolului sunt
reactiile cu acizii carboxilici cnd rezult esteri folositi pe
post de aromatizanti.

Fabricarea etanolului

Etanolul a fost fabricat din vremuri

stravechi prin fermentarea zaharului
din fructe si cereale. Toate bauturile
din etanol si mai mult de jumatate
din etanolul industrial este obitinut
prin acest proces.

Etanolul poate fi oxidat pentru a forma

acetilena si pe urmaacidul acetic.
Acesta poate fi deshidratat pentru a
forma eter.
Alte produse fabricate din etanol sunt
butadine, care sunt utilizate in
producerea sintetica a cauciucului, si
in fabricarea anestezicelor locale.
Etanolul poate fi amestecat cu benzina
pentru a forma carburant.

Materia prima
Exista doua surse de materie prima pentru
producerea etanolului:
1.Sursa alimentara :

Etanolul poate fi fcut din orice cultura de

plante, care conine o cantitate mare de zahr
sau de componente care pot fi transformate n
zahr, cum ar fi amidon sau celuloz.

Ca exemplu pot servi sfecla de zahr i trestia de

zahr care conin zahr natural.Culturi, cum ar
fi porumbul, grul i orzul conin amidon, care
pot fi uor transformat n zahr.Majoritatea
copacilor i ierburile sunt fabricate din celuloza,
care poate fi, de asemenea, transformata n
zahr, dei nu la fel de uor ca i amidonul.

Cele mai mult etanolul este

produs printr-un proces n
patru etape:

Selectarea materiei prime pentru

producerea etanolului (culturi sau
plante) ;
Zahrul se dizolv din materialul sol, sau
amidon sau celuloz se transform n
zahr;
Microbii se hranesc cu zaharul,
productoare de etanol i dioxid de
carbon ca produse secundare;
Etanol este purificat pentru a atinge
concentraia corect.

De asemenea, este posibil s se produc etanol

printr-un proces umed-frezat, care este utilizat
de muli productori de etanol mari.Acest
proces produce, de asemenea, produse
secundare, cum ar fi siropul de porumb bogat
in fructoza, care este folosit ca un indulcitor in
multe alimente preparate.
Alta materie prima pentru fabricarea etanolului
este celuloza din lemn, respectiv hidratii de
carbon obtinuti prin hidroliza cu acizi a
celulozei, din deseuri lemnoase, stuf etc.
Alcoolul rezultat este impurificat cu mici
cantitati de metanol. De asemenea, s-a incercat
o valorificare a lesiilor bisulfitice de la industria
celulozei, in vederea obtinerii etanolului.

2.Sursa nealimentara de
obtinere este prin hidratarea
etilenei din metan ,etan.
Chimismul producerii

n timpul fermentarii etanolului,

glucoza,culturi de trestie de zahar sau
sau de alt natur sunt convertite n
etanol i dioxid de carbon.

C6H12O6 2 C2H5OH + 2 CO2+

Q

Fermentare are loc n soluie apoas i soluia

rezultat dup fermentarea are un coninut de
etanol de aproximativ 15%.Etanol este apoi
izolat si purificat printr-o combinaie de tehnici
de adsorbie i de distilare.Purificare necesita
un consum mare de energie.
n timpul arderii etanolul reacioneaz cu
oxigenulpentru a produce dioxid de carbon,
apa, cldur:
C2H5OH + 3 O2 2 CO2+ 3 H2O + Q
Etanolulpoate fi, de asemenea, produs pe cale
industrial dinetilen, prin hidroliza:

C2H4+ H2O CH3CH2OH

Instalatiile industriale

Prepararea industriala a etanolului

cuprinde mai multe operatii. Ca
materii prime se folosesc cereale sau
cartofi, pentru continutul lor de
amidon. Cerealele sau cartofii
sfaramati sunt amestecati cu apa la
temperatura de 60oC si, preferabil,
sub presiune de cca 3 atm. Pana
cand rezulta o coca.

Independent, se pregateste malt, prin incoltirea

orzului. Maltul terciuit cu apa este amestecat cu
coca de amidon in zaharificator, un dispozitiv
prevazut cu agitator si serpentina de racire.
Temperatura nu trebuie sa depaseasca 60oC,
deoarece altfel amilaza este distrusa. Dupa cca o
ora, amestecul din zaharificator se transforma
intr-un lichid subtire si cu gust dulce, cea mai
mare parte din amidon s-a transformat in maltoza.
Lichidul obtinut este racit la 15-20oC, dupa care i
se adauga drojdie de bere. Aceasta se inmulteste
si, dupa un timp, incepe o fermentatie energica.
Fermentatia alcoolica dureaza 2-3 zile. Vasele in
care se produce fermentatia trebuie racite,
deoarece prin fermentarea fiecarui kg. de zahar
se degaja 133 kcal. Bioxidul de carbon format in
acest timp poate fi colectat.

Prin fermentatia alcoolica se produce un

lichid, numit plamada, care contine pana
la 18 % alcool, restul fiind apa, cantitati
mici de glicerina, alcooli propilic, butilic,
amilic etc. Acest lichid este supus unei
prime distilari, in urma careia rezulta
etanolul brut, de 90 % concentratie.
Reziduul de la distilare se numeste borhot
si este folosit ca nutret pentru vite,
deoarece contine proteine, grasimi etc.

Alcoolul brut este supus rectificarii, in coloana

de rectificare, obtinandu-se ca produs de
distilare un alcool de 95,6 %, iar ca reziduu de
distilare glicerina si fuzelul,un lichid uleios,
format din alcooli superiori (propilic, butilic,
amilic).
Alcoolul de 95,6 % este un amestec azeotrop,
cu punct de fierbere 78,15oC; de aceea, pentru
obtinerea unui alcool pur (alcool absolut) nu se
poate recurge la inca o distilare, ci se aplica
metode speciale, de exemplu tratarea cu
substante care se combina cu usurinta cu apa
(oxid de calciu, sulfat de calciu calcinat etc.)
urmata de distilare.

Schema industriala
contine:

1.Schimbator de caldura
2.Agitator
3.Coloana de sinteza(hidrator)
4.Condensator
5.Separator de gaze

Etanolul un combustibil
ecologic costisitor

IN URMA UNOR NOI STUDII REALIZATE, OAMENII

DE STIINTA AU AJUNS LA CONCLUZIA CA
PROCESUL DE FABRICATIE AL ETANOLULUI
NECESITA O CANTITATE ENORMA DE APA,
FACAND DIN ACESTA UN COMBUSTIBIL
ECOLOGIC COSTISITOR
TININD CONT DE FAPTUL CA RESURSELE DE
PETROL ALE LUMII SE MICSOREAZA RAPID NE
ASTEPTAM TOT MAI MULT CA ETANOLUL, UN
COMBUSTIBIL ECOLOGIC, SA INLOCUIASCA
BENZINA SAU MOTORINA.IN PROCESUL DE
FABRICATIE AL ETANOLULUI SE UTILIZEAZA
DIFERITE PLANTE, IAR AMESTECAT IN
PROPORTIE DE 85% CU BENZINA SE OBTINE E85.

ULTIMELE STUDII REALIZATE DE UNIVERSITATEA DIN

MINNESOTA ARATA CA PRODUCEREA
COMBUSTIBILULUI E85 ESTE MULT MAI
COSTISITOARE DECAT SE CREDEA, PROCESUL
TEHNOLOGIC AL ACESTUIA AVAND NEVOIE DE O
CANTITATE DE APA DE 3 ORI MAI MARE DECAT ERA
ANTICIPAT.ACEST STUDIU ARATA CA SUNT NECESARI
APROXIMATIV 2000 DE LITRI DE APA PENTRU A PRODUCE
UN LITRU DE ETANOL.
CERCETATORII CONDUSI DE SANGWON SUH AU AJUNS LA
CONCLUZIA CA MODUL IN CARE ESTE IRIGATA O
PLANTATIE INFLUENTEAZA CONSUMUL CANTITATII DE
APA UTILIZATA PENTRU PRODUCEREA ETANOLULUI. IN
ACELASI TIMP, MICHELE HOLBROOK, PROFESOR DE
SILVICULTURA IN CADRUL UNIVERSITATII HARVARD
CONSIDERA CULTIVAREA PLANTELOR PE CAMP CA
FIIND UNA DIN CELE 6 SARCINI IMPOSIBILE PE
CARE ACESTEA NU LE POT INDEPLINI.
DACA TRANSFORM MASA CORPULUI MEU IN FRUNZE
DE FLOAREA SOARELUI, AR TREBUI SA BEAU 2 LITRI
DE APA LA FIECARE 30 DE SECUNDE , A DECLARAT
MICHELE HOLBROOK. ACELASI PROFESOR A ADAUGAT
RECENT SI CEA DE-A SAPTEA SARCINA IMPOSIBILA
PENTRU PLANTE: PRODUCEREA IN CANTITATI MARI DE
COMBUSTIBIL LICHID DIN RECOLTE.

Bioetanol

Utilizarea bioetanolului drept carburant pentru

motoarele cu ardere interna nu este o inventie recenta,
fiind practicata de aproape un secol si jumatate. Ideea
folosirii bioetanolului drept carburant pentru motoarele
cu aprindere prin scnteie dateaza din primele decade
ale secolului al XIX-lea. n 1860 Nicolaus A. Otto a utilizat
etanolul pentru alimentarea prototipului motorului sau,
precursorul motoarelor cu aprindere prin scnteie de azi.
Redescoperirea n ultimii ani a bioetanolului ca si
carburant s-a datorat necesitatii de gasire a unor surse
de energie alternative care sa nlocuiasca treptat
resursele minerale Mai mult productia de bioetanol
asigura att o dezvoltare sustenabila, ct si garanteaza
disponibilitatea viitoare a combustibilului alaturi de o
contributie semnificativa la reducerea emisiilor de CO2.

Utilizarea etanolului

Utilizare terapeutica -Sub o forma improprie

consumului (alcool denaturat sau modificat,
adica cu adaugarea unei substante colorante),
alcoolul etilic se utilizeaza ca antiseptic contra
bacteriilor, doar pentru piele si in absenta
oricarei plagi. El este comercializat in grade
diferite de diluare: 90, 70 sau 60% in volum.
Forma 70% in volum (70 mililitri de alcool
diluati in 30 mililitri de apa) asigura cea mai
eficienta asepsie (comparativ cu celelalte
concentratii).

Denaturarea implica amestecarea

etanolului, cu mici cantitati de otravuri sau
substante neplacute, pentru a evita ca
etanolul sa poate fi cosnsumat.
Inlaturarea acestor substante amestecate
implica o serie de tratamente care sunt cu
mult mai costisitoare decat taxa pe
bauturiile alcoolice.
Alcooli superiori, cei ai caror masa
moleculara este mai mare decat cea a
alcoolului etilic, sunt folositi in fabricarea
parfumurilor, fixativelor si a anumitor
agenti aromatici.

Efectele nocive ale

etanolului

Alcoolul aduce multa energie, 30 kilojouli (7

kilocalorii) pe gramul de alcool.
El este rapid transformabil in grasimi.
Efecte nedorite: Actiunea alcoolului asupra
sistemului nervos modifica functionarea
acestuia, fara ca subiectul sa fie in mod necesar
constient: inlaturarea inhibitiilor psihologice,
conducand adesea la comportamente
periculoase; relaxarea, continuata de o stare de
somnolenta; euforia, increderea in sine putand
sa fie urmata de o oboseala si de o dispozitie
depresiva; diminuarea capacitatilor de
concentrare si de judecata; performantele
psihice si reflexele sunt alterate incepand de la
o alcoolemie (concentratia de alcool in sange)
de 1,5 grame pe litru.

Un consum excesiv de alcool antreneaza

starea de betie care se traduce prin
voma si tulburari respiratorii, complicate
cu o coma zisa "etilica" (alcoolism acut),
si numeroase leziuni organice pe termen
lung (alcoolism cronic). In cazul unei
come etilice (se spune ca subiectul este
beat mort), poate surveni moartea prin
colaps sau asfixie.
Un consum excesiv de alcool antreneaza starea de
betie care se traduce prin voma si tulburari
respiratorii, complicate cu o coma zisa "etilica"
(alcoolism acut), si numeroase leziuni organice pe
termen lung (alcoolism cronic). In cazul unei come
etilice (se spune ca subiectul este beat mort), poate