Sunteți pe pagina 1din 7

PRODUCEREA ETANOLULUI

Etanolul este o substan organic din clasa alcoolilor. Mai poart denumirea de alcool etilic i are formula molecular C2H5OH putnd fi scris CH3 CH2 OH.

Se prezint ca o substan lichid incolor, solubil n ap n orice propor ii. Solubilitatea se datoreaz gruprii hidroxil din molecula alcoolului prin intermediul careia ntre moleculele de ap i de alcool se stabilesc legaturi de hidrogen intermoleculare. Etanolul, ca toi alcoolii, prezint un u or caracter acid dovedit prin reac ia sa cu metalele alcaline; o reacie tipic este reac ia cu sodiul n urma creia se formeaz ionul etoxid i se elibereaz protonul din gruparea hidroxil. Protonul se fixeaz pe perechea de electroni ai oxigenului din ap, genernd ionul hidroniu care ofer aciditate soluiei respective. Etanolul nu reacioneaz cu hidroxizii alcalini, fa de fenoli care sunt tot compu i hidrozilici i care reacioneaz cu hidroxidul de sodiu formnd ionul fenoxid. Alte reacii tipice etanolului sunt reaciile cu acizii carboxilici cnd rezult esteri folosii pe post de aromatizani. Utilizare Utilizare terapeutica Sub o forma improprie consumului (alcool denaturat sau modificat, adica cu adaugarea unei substante colorante), alcoolul etilic se utilizeaza ca antiseptic contra bacteriilor, doar pentru piele si in absenta oricarei plagi. El este comercializat in grade diferite de diluare: 90, 70 sau 60% in volum. Forma 70% in volum (70 mililitri de alcool diluati in 30 mililitri de apa) asigura cea mai eficienta asepsie (comparativ cu celelalte concentratii).0 Etanolul poate fi oxidat pentru a forma acetilena si pe urma acidul acetic. Acesta poate fi deshidratat pentru a forma eter. Alte produse fabricate din etanol sunt butadine, care sunt utilizate in producerea sintetica a cauciucului, si in fabricarea anestezicelor locale. Etanolul poate fi amestecat cu benzina pentru a forma carburant. Etanolul este solubil in apa si cu marera majoriate a solventilor organici.Este un solvent excelent pentru multe substante si este folosit in producerea parfumurilor, lacurilor, a celulozei si a explozivilor. Solutiile alcoolice din substantele nonvolatile

poarta denumirea de tincturi, iar solutiile volatile poarta derturi. Marea majoriata a etanolului industrial este denaturata pentru a nu putea fi consumata pe post de bautura.

Materia prima Exista doua surse de materie prima. 1.Sursa alimentara Etanolul poate fi fcut din orice cultura de plante, care con ine o cantitate mare de zahr sau de componente care pot fi transformate n zahr, cum ar fi amidon sau celuloz. Ca exemplu pot servi sfecla de zahr i trestia de zahr care con in zahr natural. Culturi, cum ar fi porumbul, grul i orzul con in amidon, care pot fi u or transformat n zahr. Majoritatea copacilor i ierburile sunt fabricate din celuloza, care poate fi, de asemenea, transformata n zahr, de i nu la fel de u or ca i amidonul. Cele mai mult etanolul este produs printr-un proces n patru etape: 1. Selectarea materiei prime pentru producerea etanolului (culturi sau plante) ; 2. Zahrul se dizolv din materialul sol, sau amidon sau celuloz se transform n zahr;

3. Microbii se hranesc cu zaharul, productoare de etanol i dioxid de carbon ca produse secundare; 4. Etanol este purificat pentru a atinge concentra ia corect. De asemenea, este posibil s se produc etanol printr-un proces umed-frezat, care este utilizat de muli productori de etanol mari. Acest proces produce, de asemenea, produse secundare, cum ar fi siropul de porumb bogat in fructoza, care este folosit ca un indulcitor in multe alimente preparate. Alta materie prima pentru fabricarea etanolului este celuloza din lemn, respectiv hidratii de carbon obtinuti prin hidroliza cu acizi a celulozei, din deseuri lemnoase, stuf etc. Alcoolul rezultat este impurificat cu mici cantitati de metanol. De asemenea, s-a incercat o valorificare a lesiilor bisulfitice de la industria celulozei, in vederea obtinerii etanolului.

2.Sursa nealimentara de obtinere este prin hidratarea etilenei din metan ,etan. Chimismul producerii n timpul fermentarii etanolului , glucoza,culturi de trestie de zahar sau sau de alt natur sunt convertite n etanol i dioxid de carbon . C 6 H 12 O 6 2 C 2 H 5 OH + 2 CO 2 + Q

Fermentare are loc n soluie apoas i soluia rezultat dup fermentarea are un coninut de etanol de aproximativ 15%. Etanol este apoi izolat si purificat printr-o combinaie de tehnici de adsorbie i de distilare. Purificare necesita un consum mare de energie. n timpul arderii etanolul reacioneaz cu oxigenul pentru a produce dioxid de carbon, apa, cldur: C 2 H 5 OH + 3 O 2 2 CO 2 + 3 H 2 O + Q Etanolul poate fi, de asemenea, produs pe cale industrial din etilen, prin hidroliza: C 2 H 4 + H 2 O CH 3 CH 2 OH Instalatiile industriale Prepararea industriala a etanolului cuprinde mai multe operatii. Ca materii prime se folosesc cereale sau cartofi, pentru continutul lor de amidon. Cerealele sau cartofii sfaramati sunt amestecati cu apa la temperatura de 60oC si, preferabil, sub presiune de cca 3 atm. Pana cand rezulta o coca. Independent, se pregateste malt, prin incoltirea orzului. Maltul terciuit cu apa este amestecat cu coca de amidon in zaharificator, un dispozitiv prevazut cu agitator si serpentina de racire. Temperatura nu trebuie sa depaseasca 60oC, deoarece altfel amilaza este distrusa. Dupa cca o ora, amestecul din zaharificator se transforma intr-un lichid subtire si cu gust dulce, cea mai mare parte din amidon s-a transformat in maltoza. Lichidul obtinut este racit la 15-20oC, dupa care i se adauga drojdie de bere. Aceasta se inmulteste si, dupa un timp, incepe o fermentatie energica. Fermentatia alcoolica dureaza 2-3 zile. Vasele in care se produce fermentatia trebuie racite, deoarece prin fermentarea fiecarui kg. de zahar se degaja 133 kcal. Bioxidul de carbon format in acest timp poate fi colectat. Prin fermentatia alcoolica se produce un lichid, numit plamada, care contine pana la 18 % alcool, restul fiind apa, cantitati mici de glicerina, alcooli propilic, butilic, amilic etc. Acest lichid este supus unei prime distilari, in urma careia rezulta etanolul brut, de 90 % concentratie. Reziduul de la distilare se numeste borhot si este folosit ca nutret pentru vite, deoarece contine proteine, grasimi etc. Alcoolul brut este supus rectificarii, in coloana de rectificare, obtinandu-se ca produs de distilare un alcool de 95,6 %, iar ca reziduu de distilare glicerina si fuzelul,un lichid uleios, format din alcooli superiori (propilic, butilic, amilic). Alcoolul de 95,6 % este un amestec azeotrop, cu punct de fierbere 78,15oC; de aceea, pentru obtinerea unui alcool pur (alcool absolut) nu se poate recurge la inca o distilare, ci se aplica metode speciale, de exemplu tratarea cu substante care se combina cu usurinta cu apa (oxid de calciu, sulfat de calciu calcinat etc.) urmata de distilare. Schema industriala contine: 1. 2. 3. 4. 5. Schimbator de caldura Agitator Coloana de sinteza(hidrator)-reactor Condensator Separator de gaze

Etanolul: un combustibil ecologic costisitor!


In urma unor noi studii realizate, oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca procesul de fabricatie al etanolului necesita o cantitate enorma de apa, facand din acesta un combustibil ecologic costisitor Tinind cont de faptul ca resursele de petrol ale lumii se micsoreaza rapid ne asteptam tot mai mult ca etanolul, un combustibil ecologic, sa inlocuiasca benzina sau motorina. In procesul de fabricatie al etanolului se utilizeaza diferite plante, iar amestecat in proportie de 85% cu benzina se obtine E85.

Ultimele studii realizate de Universitatea din Minnesota arata ca producerea combustibilului E85 este mult mai costisitoare decat se credea, procesul tehnologic al acestuia avand nevoie de o cantitate de apa de 3 ori mai mare decat era anticipat. Acest studiu arata ca sunt necesari aproximativ 2000 de litri de apa pentru a produce un litru de etanol. Cercetatorii condusi de Sangwon Suh au ajuns la concluzia ca modul in care este irigata o plantatie influenteaza consumul cantitatii de apa utilizata pentru producerea etanolului. In acelasi timp, Michele Holbrook, profesor de silvicultura in cadrul Universitatii Harvard

considera cultivarea plantelor pe camp ca fiind una din cele 6 sarcini imposibile pe care acestea nu le pot indeplini. Daca transform masa corpului meu in frunze de floarea soarelui, ar trebui sa beau 2 litri de apa la fiecare 30 de secunde , a declarat Michele Holbrook. Acelasi profesor a adaugat recent si cea de-a saptea sarcina imposibila pentru plante: producerea in cantitati mari de combustibil lichid din recolte.

Bioetanol Utilizarea bioetanolului drept carburant pentru motoarele cu ardere interna nu este o inventie recenta, fiind practicata de aproape un secol si jumatate. Ideea folosirii bioetanolului drept carburant pentru motoarele cu aprindere prin scnteie dateaza din primele decade ale secolului al XIX-lea. n 1860 Nicolaus A. Otto a utilizat etanolul pentru alimentarea prototipului motorului sau, precursorul motoarelor cu aprindere prin scnteie de azi. Redescoperirea n ultimii ani a bioetanolului ca si carburant s-a datorat necesitatii de gasire a unor surse de energie alternative care sa nlocuiasca treptat resursele minerale Mai mult productia de bioetanol asigura att o dezvoltare sustenabila, ct si garanteaza disponibilitatea viitoare a combustibilului alaturi de o contributie semnificativa la reducerea emisiilor de CO2.

Principiile stiintifice in producerea etanolului


Proces continuu(circulatie) Crearea de conditii optime Marirea suprafetei de contact Folosirea temperaturii ridicate Contracurent Aplicarea catalizatorului Folosirea presiunii inalte Schimbul de caldura si folosirea caldurii Mecanizarea Electrificarea

Automatizarea partiala Protectia mediului inconjurator