Sunteți pe pagina 1din 17

Autori: Iosub Loredana,

Ciobanu Maria
Coordonator tiinific:
Prof. Strugariu Aurelia
CNSCM (Cl.a XI-a D)

1.Generaliti.......................................................
......................pag.3

2.Bioetanolul.................................................
......................pag.5

3.Problemele utilizrii
alcoolilor............................pag.8
4.Curioziti despre
etanol.............................pag.11

Alcoolii sunt compui organici care


conin n molecul grupa hidroxil, -OH
legat de un atom de carbon ce particip
numai la formare de legturi simple, .
Formula general este R-OH. S-a artat
experimental c unghiul dintre legturile
C-O-H este, la majoritatea alcoolilor, de
109o, foarte apropiat de valoarea
unghiului dintre legturile H-O-H care este
de 105o. Legturile C-O-H sunt polare: pe
atomul de oxigen se gsete o densitate
de sarcin negativ, iar pe atomii de H i
C apar densiti de sarcin
pozitiv.Aceast polarizare face ca ntre
atomul de hidrogen al unei grupe hidroxil
i atomul de oxigen al altei grupe s se
exercite fore de atracie electrostatic.
Alcoolii sunt folosii la scar larg n
industrie i tiin, drept reactani,
solveni combustibili. Etanolul i metanolul
pot arde crend mai puine substane
nocive dect benzina sau motorina.

n loc de a trece etilena n sulfat


acid de etil, ea poate fi transformat
in cloretan, CH3 CH2Cl, prin
hidroliza cruia rezult de asemenea
etanol.
Fermentaia zaharurilor este
calea utilizat pentru obinerea celor
mai mari cantiti de alcool. Dei
fermentaia alcoolic este cunoscut
din antichitate, cauza fermentaiei si
procesele chimice care au loc au fost
lmurite mult mai trziu.
Transformarea zaharurilor (ex:
glucoza) n alcool poate fi redat prin
urmtoarea reacie:
C6H12O6 2CO2 + 2C2H5OH
Prin oxidare prelungit, etanolul se
transform n acid acetic :
CH3 CH2 OH + O2 CH3
COOH + H2O
Etanolul arde cu flacar albastruie,
formnd dioxid de carbon i ap :
CH3 CH2 OH + 3O2 2CO2

Bioetanolul este etanol (C2H5OH) produs prin fermentarea biologica a carbohidratelor


derivate din materii vegetale. El poate fi folosit fie ca aditiv, fie ca substituent pentru
benzina. Etanolul anhidru (continut de apa < 1 %) poate fi combinat cu benzina in orice
proportii, pna la etanol pur 100 %. n Brazilia se utilizeaza motoare care pot functiona
cu etanol hidratat, care este un amestec azeotrop ntre etanol (cca. 93 % v/v) si apa (7
%). Acesta poate fi utilizat n amestec cu benzina n cazul motoarelor flexibile.
Din punct de vedere practic exista urmatoarele alternative de a folosi bioetanolul n
motoarele cu ardere interna:
aditiv pentru benzine (ETBE). Procedeul este simplu si ieftin, dar actualmente nu exista
suficiente capacitati de productie pentru ETBE.
Exista temeri privind calitatea combustibilului astfel obtinut .
prin folosirea amestecurilor bogate n etanol (E85, E95, 85-95% etanol de fermentatie);
asemena amestecuri pot fi folosite ca atare nlocuind benzina sau motorina prin folosirea
etanolului 100%, direct n motoare (experienta Braziliana n materie este ndelungata si
relevanta).
precursor pentru combustibili oxigenati;
hidrogen pentru celule de combustie
Este de subliniat ca la nivelul consumurilor, cca. 1,5 litri etanol nlocuiesc 1 litru benzina.
Aceast raport se are n vedere la stabilirea necesarului de productie de biocombustibili si
la ntocmirea bilanturilor de mediu.

Productia mondiala de bioetanol pentru autovehicole


este dominata de Brazilia si SUA, ea atingnd n 2006
nivelul de 32 milioane tone (cca. 51 milioane litri),
avnd o crestere de 150 % fata de 1998 .
Este de remarcat ca n Brazilia bioetanolul (produs din
trestie de zahar, fara a afecta productia de alimente)
asigura cca. 40 % din consumul de carburanti pentru
motoarele cu aprindere prin scnteie, cca. 75 % din
motoarele automobilelor noi fiind de tip flex-fuel.

n SUA bioetanolul este produs n principal din


porumb, dar n acest caz balanta energetica este
mai putin favorabila dect n cazul sfeclei de
zahar sau trestiei de zahar.

Din 1925 etanolul o fost comercializat n Germania ca


si aditiv pentru cresterea cifrei cetanice.
"Redescoperirea" n ultimii ani a bioetanolului ca si
carburant s-a datorat necesitatii de gasire a unor
surse de energie alternative care sa nlocuiasca
treptat resursele minerale Mai mult productia de
bioetanol asigura att o dezvoltare sustenabila, ct si
garanteaza disponibilitatea viitoare a combustibilului
alaturi de o contributie semnificativa la reducerea
emisiilor de CO2.

Criza titeiului din anii '70 a determinat guvernele


multor tari sa promoveze producerea si utilizarea
biocarburantilor.

Atingerea
nivelului de
10% n 2020
impune o
crestere
semnificativa
a productiei
de
biocarburanti
si a nivelului
de
ncorporare
a acestora
dupa 2012.

Utilizare
Utilizarea bioetanolului drept carburant pentru motoarele
cu ardere interna nu este o inventie recenta, fiind
practicata de aproape un secol si jumatate. Ideea folosirii
bioetanolului drept carburant pentru motoarele cu
aprindere prin scnteie dateaza din primele decade ale
secolului al XIX-lea.
Marele constructor de automobile Henry Ford a proiectat
motorul modelului T (1908) ca sa functioneze cu etanol
si a construit mpreuna cu Standard Oil o uzina pentru
producerea acestui carburant n Midwest. Astfel, s-a
ajuns ca n anul 1920 etanolul sa reprezinte cca. 25 %
din vnzarile firmei Standard Oil.
Utilizarea bioetanolului are un efect extrem de benefic
asupra nivelului reducerii principalelor emisii poluante ale
MAI.