1.INTRODUCERE Hepatita virala A este o boal infectioasa provocata de virusul hepatic A care afecteaz acut ficatul.

Termenul Hepatita A a fost propus in anul 1947,dar a fost adoptat in 1973,pan atunci folosinduse termenele de hepatit infectioas,icter infectios,epatita epidemic !deoarece apare "n focare epidemice sau epidemii mai ales la copii#,icter epidemic. $nca din secolul al%&'$$$%lea si al%&$&%lea au fost observate icterele folosite cu caracter epidemic,in timpul razboaielor,denumite boala militar sau ,,icter soldatesc((.$n cursul celui de al%$$%lea rzboi mondial,hepatita epidemic a provocat o adevrat pandemie. Hepatita A este o boal provocat de virusul hepatic A,A)* virus,clasificat prin enterovirusi,familia +$,-*A'$)$.A/. 'irusul hepatic A este un virus de foarte mici dimensiuni !07%31 nanometri#,mai rezistent in natura de2t alti virusi. 'irusul rezist la solutii dezinfectante!alcool,eter,clorofarm# inclusiv clorinarea obisnuit a apei.Acesta este inactivat prin fierbere in 1 minute,prin autoclavare intr%un minut iar prin clorinare intens in 33 de minunte. Hepatita A este cea mai cunoscut forma de hepatit afect2nd "n special copii si adulti tineri,cu incident sczut toamna si iarna sau sub form de epidemii la 13%11 ani. ,auzele rspandirii hepatitei sunt conditiile sanitar%i4ienice din cadrul locuintelor sau "ntreprinderilor,or4anizatiilor dar nu "n ultimul r2nd lipsa i4ienei personale.Tot printre cauze putem aminti mi4rarea necontrolat a populatiei si nerespectarea pstrrii si pre4tirii alimentelor. Alte ci de transmitere a infectiei hepatitei A pot fi cea parental,se5ual sau vertical!mam%copil#,acestea sunt totusi at2t de rare ca in epidemiolo4ia practic sunt i4norate. ,resterea frecventei "mbolnvirilor "ncepe "n iulie%au4ust,devine ma5im "n octombrie% noiembrire si scade primavera. ,opii au o sensibilitate ridicat pentru hepatita A aceeasta fiind deseori numit si boala ((mainilor murdare((. 2.SCOP sI MOTIVAIE 6ucrarea de fat isi propune s trateze particularittile de "n4ri7ire a bolnavilor cu H'A si a fost conceput avand "n vedere c aceast boal a fost una dintre cauzele "nsemnate ale morbidittii "n secolul &&. ,ea mai important metod de aprare pe care o avem la "ndem2n este prevenirea "mbolnvirii iar in acest proces rolul educatiei i4ienico%sanitare este e5trem de important.

$mportant este deci "n primul r2nd cunoasterea cilor si modalittilor de transmitere a bolii,stiind c si "n H'A ca si "n celelalte boli prevenirea este mult mai usoar si mai putin costisitoare dec2t tratarea ei CAPITOLUL II 1.NOIUNI DE ANATOMIE ALE FICATULUI 8icatul este cea mai mare 4landa ane5 a tubului di4estiv./ste situat "n eta7ul supramezocolic,"n partea dreapt,sub diafra4m,deasupra colonului transversal la dreapta stomacului.Are o consistent ferm si o culoare brum.Are forma unui ovoid tiat oblic,av2nd 09 cm. "n sens transversal si 1: cm. $n sens antero posterior.

Fig. 1a. Topografia ficat ! i ,-*8$;<)A=$/ /&T/)*> 8icatul are dimensiunile in sens transversal 09 cm, 19 cm in sensul anteroposterior ?i 9 cm 4rosime. ;reutatea este de 1133 4. ,uloarea ro?u%c@r@miziu. Are 3 feAe a# 8aAa superioar@ este rotun7it@, fiind divizat@ intr%un lob drept ?i unul stan4 de c@tre li4amentul falciform !o cut@ peritoneal@# care lea4@ ficatul de diafra4m. Aceast@ faA@ corespunde diafra4mului ?i prin intermediul acestuia pleurei,

pl@manului, pericardului ?i inimii.

Fig.1". Fa#a s p$rioar% a ficat ! i

b# 8aAa inferioar@ sau visceral@ care prive?te in 7os, inapoi ?i la stan4a. Aceasta se afl@ in raport cu stomacul, duodenul, colon, rinichi ?i 4landa suprarenal@ dreapt@. Aceast@ faA@ este parcurs@ de 3 ?anAuri, dou@ lon4itudinale ?i unul transversal care impreun@ descriu litera H, ?i anume B ?anAul transversal sau hilul ficatului in care este situat pediculul hepatic in urm@toarea ordine % posterior vena port@ cu cele 0 ramuri terminale, dreapt@ ?i stan4@, apoi artera hepatic@ care se divide ?i ea in dou@ ramuri terminale ?i % anterior % canalele biliare care se reunesc formand canalul hepatic B ?anAul lon4itudinal stan4 se intinde de la mar4inea anterioar@ a ficatului pan@ la mar4inea sa posterioar@. /l este divizat prin ?anAul transversal in 0 se4mente, unul anterior ?i unul posterior. $n se4mentul anterior se 4@se?te li4amentul rotund, r@m@?ita a venei ombilicale, care mer4e spre ramura stan4@ a venei porte. $n se4mentul posterior se 4@se?te canalul Arantius provenit prin obliterarea venei Arantius de la f@t, care se intinde de la ramura stan4@ a venei porte pan@ la vena suprahepatic@ stan4@. B ?anAul lon4itudinal drept este ?i el compus din 0 se4mente unul anterior care

corespunde veziculei biliare ?i altul posterior care face drum venei cave inferioare. Aceste trei ?anAuri divid faAa inferioar@ a ficatului in patru lobi % lobul p@trat situat inaintea ?anAului transvers, intre ?anAul venei ombilicale ?i vezicula biliar@, % lobul Cpie4el se 4@se?te inapoia sanAului transvers % lobul stan4 ?i lobul drept de o parte ?i de alta a ?anAurilor anteroposterioare. c# 8aAa posterioar@ care are raporturi cu coloana la T7%T11 ?i pe care se v@d lobul stan4, lobul drept ?i lobul lui Cpie4el.

Fig.2. Fa#a i&f$rioar% '(isc$ra!%) a ficat ! i D$E6-A,/ ./ 8$&A)/ 1. 6i4amentul falciform de le4@tur@ cu peretele abdominal ?i diafra4m pe faAa superioar@. 0. 6i4amentul rotund de le4@tur@ cu peretele abdominal la partea anterioar@ a ?anAului antero%posterior stan4. 3. 6i4amentul coronar de le4@tur@ cu diafra4mul pe faAa posterioar@. 4. /piplonul 4astro%hepatic sau li4amentul hepato%esofa4o%4astro%duodenal. Totmi7loc de fi5are amintim vena cav@ inferioar@, presa abdominal@ ?i pediculul hepatic. +eritoneul hepatic este reprezentat prin cele 0 foiAe ale micului epiploon, care a7un4and la hilul ficatului se indep@rteaz@ pentru ca s@ inv@luiasc@ faAa interioar@ ?i superioar@ a or4anului. /le se reunesc apoi din nou pe faAa superioar@ a ficatului

constituind li4amentul falciform. 6a mar4inea posterioar@ a ficatului, peritoneul de pe faAa superioar@ a ficatului se r@sfran4e pe diafra4m in sus, iar peritoneul de pe faAa inferioar@ a ficatului se r@sfran4e pe diafra4m in 7os. Ce formeaz@ dou@ cute peritoneale care formeaz@ li4amentul coronar.

Fig. *. Liga+$&t$!$ ficat ! i CT)<,T<)A 8$,AT<6<$ 8icatul are dou@ inveli?uri un inveli? seros, pendinte de seroas@ peritoneal@, care invele?te tot ficatul cu e5cepAia unei benzi transversale la nivelul suprafeAei superioare, unde ficatul este aderent direct la diafra4mF al doilea inveli? este capsula ;lisson, care acoper@ ficatul ?i intr@ la nivelul hilului in interiorul or4anului de%a lun4ul vaselor ?i c@ilor biliare. 6obul hepatic este unitatea morfo%funcAional@ a ficatului. /l are forma piramidal@ ?i este constituit din celule hepatice !hepatocite#, capilare ?i canaliculi biliari. $ntre hepatocite se 4@sesc canaliculele biliare, intralobulare, f@r@ pereAi proprii in care se descarc@ bila, produsul de secreAie al hepatocitelor.

Fig.,. Str ct ra ficat ! i Cpre periferia lobului, canaliculii biliari incep s@ aib@ perete propriu ?i ie?ind din lobul, se continu@ cu canale biliare interlobulare. Acestea se colecteaz@ in final in cele dou@ canale hepatice, drept ?i stan4, prezente in hilul ficatului. ,@ile biliare e5trahepatice sunt reprezentate de canalul hepatic comun, care rezult@ din unirea canalelor hepatice ?i se continu@ cu canalul coledoc care se deschide in duoden. .in calea biliar@ principal@ se deschide canalul cistic prin care bila a7un4e in perioadele interdi4estive in vezicula biliar@. 'asele principale ale ficatului sunt reprezentate printr%un vas nutritiv, artera hepatic@ ?i unul funcAional, vena port@ care conduce in ficat materialele ce vor fi metabolizate de celula hepatic@ !vascularizaAia este mi5t@#. Can4ele iese din ficat prin venele suprahepatice ?i se vars@ in vena cav@ inferioar@. Artera hepatic@ se divide la nivelul hilului intr%o ramur@ stan4@ care se subdivide in trei ramuri destinate lobului stan4, lobului Cpie4el ?i celui p@trat ?i o ramur@ dreapt@ care d@ artera cistic@. 'ena port@ se divide la nivelul hilului in dou@ ramuri, una pentru lobul drept ?i alta pentru cel stan4. 'enele suprahepatice conduc in vena cav@ inferioar@ san4ele adus de artera hepatic@ ?i de vena port@. +rin al@turarea a trei lobuli hepatici se formeaz@ un spaAiu portal !triun4hiular# numit spaAiu Giernan. $n acesta e5ist@ o ramur@ a venei porte, o ramur@ a arterei hepatice, 1%0 canale biliare, limfatice ?i nervi. .in spaAiul Giernan ramificaAiile venei porte incon7oar@ de la baz@ c@tre varf lobul formand o reAea venoas@ perilobular@. $n varf se unesc ?i coboar@ c@tre baz@ prin a5a central@ formand vena centrolobular@. Aceste vene centrolobulare se unesc in vene sublobulare, apoi in

vene suprahepatice care se vars@ in vena cav@ inferioar@. Tot din spaAiul Giernan pleac@ radial spre vena centrolobular@ capilare intralobulare, in pereAii c@rora e5ist@ celule Gupffer !macrofa4ul hepatic#. )amificaAiile arterei hepatice din spaAiul Giernan se anastomozeaz@ cu reAeaua venoas@ perilobular@ realizand amestecul san4elui nutritiv ?i funcAional ce va iri4a celula hepatic@. 'ezicula biliar@ se 4@se?te pe faAa inferioar@ a ficatului, la partea anterioar@ a ?anAului antero%posterior drept, in foseta biliar@. Ce proiecteaz@ pe peretele abdominal la nivelul coastei 9 in dreapta.

Fig. -. V$.ic !a "i!iara 'ezicula biliar@ are un corp, un fund ?i un 4at, lun4ime % 13 cm, 4rosime % 3%4 cm ?i capacitatea % :3 ml. /a este invelit@ in peritoneul visceral sub care se afl@ o tunic@ muscular@, iar la interior o tunic@ mucoas@ format@ din epiteliul cilindric ?i corion in care e5ist@ 4lande mucoase. /a se continu@ cu canalul cistic. 'ezicula biliar@ are rol de depozit ?i concentrare a bilei intre perioadele de di4estie. 'AC,<6A)$HA=$A I$ $*/)'A=$A /ste asi4urat@ de artera hepatic@, care aduce san4ele arterial, si de vena

port@ care aduce san4e venos funcAional. Can4ele pleac@ de la ficat prin venele suprahepatice, care colecteaz@ tot san4ele din acest or4an ?i il vars@ in vena cav@ inferioar@. 'asele limfatice se adun@ intr%o reAea subseroas@ care a7un4e la 4an4lionii sternali, mediastinali anteriori, pancreatico%lienali, cu limfa colectat@ de pe faAa inferioar@ ?i din limfaticele septurilor intrahepatice.

Fig. /. Vasc !ari.atia ficat ! i *ervii ficatului provin din ple5ul hepatic, alc@tuit din simpatice care ies din 4an4lionul celiac ?i din fibre parasimpatice care se desprind din ambii nervi va4i. FI0IOLO1IA FICATULUI 8icatul este considerat laboratorul or4anismului. /l ia parte la di4estia intestinal@, depoziteaz@ o serie de substanAe, de4radeaz@ ?i sintetizeaz@ diferite substanAe, menAine compoziAia plasmei, echilibrul 4lucidic, lipidic ?i hidric, sintetizeaz@ fermenAi necesari funcAiilor proprii sau pentru alte or4ane, controleaz@ debitul san4uin, are rol antito5ic, hematopoietic, termore4lator. 8uncAia biliar@ ,onst@ in formarea ?i eliminarea bilei din ficat, fiind o funcAie secretoe5cretoare. Jila este format@ in celulele hepatice ?i celulele Gupffer. /a conAine ap@ 91% 97K ?i s@ruri biliare % 1 K, fiind reprezentate de 4licocolat ?i taurocolat de *a !component principal#. +rocentul variaz@ cu alimentaAia. C@rurile biliare a7unse in intestin, sunt resorbite prin circulaAia port@ ?i rea7un4 in ficat unde%?i favorizeaz@

secreAia. Acesta se nume?te circuit entero%hepatic al s@rurilor biliare. C@rurile biliare indeplinesc mai multe roluri emulsioneaz@ 4r@simile ?i potenAeaz@ lipaza pancreatic@, formeaz@ cu 4r@simile ?i vitaminele liposolubile A, ., /, G, 8 complec?i solubili u?urand absorbAia, stimuleaz@ peristaltismul intestinal !rol la5ativ# menAinand echilibrul florei microbiene intestinale !rol antiputrid#, i?i stimuleaz@ propria secreAie !rol coleretic#. Jila mai conAine ?i pi4menAi biliari % 3.1K, reprezentaAi de biliverdin@ ?i bilirubin@, rezultaAi din de4radarea hemo4lobinei, ei reprezentand produse de e5creAie. ,olesterolul % l%0Keste un produs de o5idare rezultand din alimente sau din sinteza hepatic@ de la acid acetic ?i 4r@simi de4radate. 'ariaz@ cu alimentaAia ?i starea ficatului. Ce 4@se?te in raport de 1L03 % 1L33 cu s@rurile biliare. <n raport mai mic de 1L13 favorizeaz@ formarea calculilor biliari. Ducina % este produs@ de pereAii c@ilor e5cretoare ?i ai veziculei biliare, dand bilei un caracter filant !apos# ?i impiedicand precipitarea. CubstanAe minerale % cloruri, fosfaAi, carbonaAi de sodiu ce dau reacAii alcaline. $n componenAa bilei mai intr@ ?i acizi 4ra?i, acid 4licuronic, acid uric, uree. Jila hepatic@ se formeaz@ continuu ?i in perioadele interdi4estive se acumuleaz@ ?i se concentreaz@ in vezicula biliar@. /liminarea in duoden se face pe cale umoral@ prin colecistochinina eliberat@ de duoden ?i pe cale refle5@ declan?at@ de a7un4erea alimentelor in duoden. *ervii va4i rela5eaz@ sfincterele ?i contract@ vezicula !nervii simpatici rela5eaz@ vezicula#. .urata elimin@rii bilei depinde de natura alimentelor. 8uncAiile metabolice A. Metabolismul glucidic ;lucoza se formeaz@ din 4lico4en sub influenAa unui ferment hepatic. $n ficat 4lucidele se transform@ in 4lico4en. ;lucidele sunt absorbite prin intestin sub form@ de 4lucoz@ care a7un4e la ficat prin san4ele portal funcAional. Da7oritatea 4lucozei este transformat@ hepatic in 4lico4en prin 4lico4eno%4eneza !4lucidele de rezerv@#. +rocesul are loc sub influenAa insulinei. - mic@ parte a7un4e in san4e determinand 4licemia. 'alori normale ale 4licemiei 3,9%1,0 4. Cub acAiunea adrenalinei ?i tiro5inei !hormon tiroidian#, 4lico4enul este scindat in 4lucoz@ prin 4lico4enoliz@, cand cre?te necesarul de 4lucoz@ al or4anismului. ;lico4enul se poate sintetiza ?i din 4r@simi sau proteine, proces numit 4liconeo4enez@. Aceast@ funcAie este re4lat@ umoral !prin insulin@, adrenalin@ ?i tiro5in@# ?i refle5, prin e5istenAa unui centru 4licozuric in bulb. B. Metabolismul lipidic 8icatul poate inma4azina o parte a 4r@similor cu rol de rezerv@ la nivelul hipodermului, dar in anumite condiAii poate antrena aceast@ rezerv@ pentru nevoile or4anismului. Acizii 4ra?i ?i 4r@simile neutre sunt transformate in fosfolipide, de tipul lecitinei, mai u?or utilizabile de c@tre celule. Cuprainc@rcarea 4ras@ a ficatului conduce la ciroz@. Tot in ficat are loc transformarea 4lucidelor in e5ces in 4r@simi ?i invers.

C. Metabolismul proteinelor Aminoacizii absorbiAi intestinal sunt folosiAi pentru sinteza proteinelor specifice diferitelor celule. Astfel, se formeaz@ protrombina in prezenAa vitaminei G si fibrino4enul !333%133 m4K#.Cc@derea fibrino4enului sub 333 m4K semnific@ insuficienAa hepatic@ 4rav@. /5cesul proteic neputand fi depozitat ca atare este transformat in 4r@simi.Aminoacizii in e5ces sunt de4radaAi, cu formare de amoniac, produs to5ic pe care ficatul prin funcAia uro4en@ il transform@ in uree. *ucleoproteinele sunt transformate in acid uric, eliminat urinar, ca ?i ureea. D. Metabolismul substanelor minerale 8icatul reprezint@ un depozit de 8e 3%4 4, ,u, ioni de *a, G ?i ,l ce pot fi utilizaAi cand nevoile or4anismului o cer. E. Metabolismul apei +rin procesele metabolice ficatul reprezint@ un depozit de ap@ ?i datorit@ neutraliz@rii hormonului antidiuretic este un re4lator al apei in or4anism. 8icatul este ?i un depozit de san4e, reAinand in mod normal intre 3,9 ?i 1,0 l uneori pan@ la 0 1. .e asemenea fiind staAie intermediar@ in circulaAia portal@, constituie un sistem de bara7 pentru suprainc@rcarea ventricular@ dreapt@. F. METABOLISM L !ITAMI"ELO# $n ficat se 4@sesc ma7oritatea vitaminei, A, J1, J0, J10, ., G, ++F este or4anul ce1 mai bo4at in vitamina A !conAine pan@ la 91K din cantitatea de vitamina A a or4anismului#. $. F "C%IA &EMATO'OIETIC( 8uncAia de formare a 4lobulelor ro?ii in viaAa fetal@ sau de distru4ere a acestora !lezate sau imb@tranite# cu economisirea fierului. &. F "C%IA A"TITO)IC( Are rolul de a neutraliza, inactiva ?i elimina substanAele str@ine or4anismului sau proprii dar in e5ces, ce pot avea efecte to5ice. .e asemenea are funcAie imuno4enic@ datorit@ elimin@rii 4ermenilor prin bil@. I. SI"TE*A FE#ME"%ILO# 8ermenAii sunt ar4inaza ?i ureeaza pentru funcAia uro4en@F fosfataza ?i fosforilaza pentru metabolismul 4lucidic ?i lipidicF colinesteraza pentru de4radarea acetilcolinei, transaminaze pentru metabolismul proteinelor. +. ME"%I"E#EA EC&ILIB# L I ACIDO,BA*IC $n condiAii de alcaloz@, ficatul elimin@ prin bil@ valenAe alcaline. $n condiAii de acidoz@, ficatul transform@ acidul lactic in 4lucoz@ ?i apoi in 4lico4en sau prin formarea amoniacului ?i eliberarea de G m@re?te num@rul de valenAe alcaline in plasm@. -. F "C%IA TE#MO#E$LATOA#E +entru or4anismul in repaus este cel mai important 4enerator de c@ldur@.