Sunteți pe pagina 1din 16

7/16/2019 Plan de Ingrijire-Boli Infectioase

 Nume:Cucu Elena
AMG IC

Plan de ingrijire- sectia Boli Infectioase adulti

Nume: M
Prenume: E
Starea civilă: căsătorită

Talie: 1,73 m
Greutate: 68 kg
Data naşterii: 10.01.1976
Ocupaţia: secretara
Data internării: 04.07.2011
Data externării: . 24.072011
 Numărul de zile de spitalizare: 20
Diagnostic la internare: hepatită acuta
Diagnostic la externare: hepatită virală acută, formă medie
anincterică,
antigen HBs pozitiv, icteric

Motivele internării: Astenie fizică, paloare, hepatalgii, cefalee,


epistaxie.
Antecedente heredocolaterale: Hepatită cronică, discopatie lombară.
Antecedente personale: Hepatită virală acută 1997

http://slidepdf.com/reader/full/plan-de-ingrijire-boli-infectioase 1/16
7/16/2019 Plan de Ingrijire-Boli Infectioase

Antecedente fiziologice: Prima menstruaţie 5.I.1989


Condiţii de viaţă şi muncă: Nu consumă alcool sau cafea .
Comportament faţă de mediu: Sociabilă, orientată temporo-spaţial.
Istoricul bolii: Din relatările bolnavei rezultă că prezintă astenie
fizică,hepatalgii, cefalee, vărsături, urini hipercrome. Nu a făcut tratament în
ambulator şi la Policlinică.
Examen clinic:  S-au găsit următoarele aspecte patologice:
- sistemul muculo-adipos slab reprezentat
- aparatul cardiovascular normal
- celelalte organe şi sisteme sunt în limite normale

Anatomia Ficatului
Ficatul este cea mai mare glanda din organism. El este anexat tractului digestiv.
Ficatul se afla situat in cavitatea abdominala, etajul supra mezocolic, in
 partea superioara dreapta, imediat sub diafragama, iar lobul stang se intinde
 pana in epigastru. Locul ocupat de ficat poarta numele de loja hepatica.
Ficatul este asezat transversal in abdomen, avand lungimea de
aproximativ 28 cm, un diametru antero-posterior de 18 cm si o inaltime de 8
cm. Greutatea sa este de circa 1 500 g si are o culoare rosie- caramizie.
 
Ficatul prezinta trei fete:
• fata superioara este convexa si vine in raport cu diafragmul si cu
 

 peretele anterior al abdomenului, de aceea i se mai poate spune si


fata antero-superioara. Pe aceasta fata se observa doi lobi, lobul

http://slidepdf.com/reader/full/plan-de-ingrijire-boli-infectioase 2/16
7/16/2019 Plan de Ingrijire-Boli Infectioase

drept si lobul stang, separate de un ligament de sustinere-ligameny


 falciform;
• fata inferioara sau viscerala este concava si se afla in raport cu:
stomacul, colonul, mezocolonul transvers, rinichiul drept si glanda
suprarenela dreapta.
 

Pe aceasta fata se afla trei santuri:


• santul antero-posterior drept, care adaposteste in portiunea sa
anterioara, vezicula biliara, iar in cea posterioara vena cava


inferioara.
santul antero-posterior stang, care adaposteste in portiunea sa
anterioara un cordon fibros, ligamentul rotund, provenit din
obliterarea venei ombilicale, iar in portiunea posterioara
gazduieste ligamentul Arantius provenit din obliterarea canalului
venos Arantius de la fat.
• santul tranversal se intinde intre cele doua santuri antero-
 posterioare si coincide cu hilul ficatului prin care intra si ies: artera
hepatica, vena porta, limfocitele,nervii si canalele hepatice, care

alcatuiesc impreuna pediculul hepatic.

Cele trei santuri dau aspectul literei "H" si impart fata inferioara in
 patru lobi. Pe laturile santurilor antero-posterioare se afla lobul drept si lobul
stang, iar intre ele, in raport cu santul transversal se afla lobul patrat, dispus
inaintea santului transversal si lobul posterior (Spiegel) dispus inapoia
acestui sant. Fata posterioara este in continuarea fetei superioare si vine in
raport cu peretele posterior al cavitatii abdominale, la nivelul vertebrelor T7-
T 11. stang.
lobul Are o pozitie aproape verticala si se vad: lobul drept, lobul Spiegel si

http://slidepdf.com/reader/full/plan-de-ingrijire-boli-infectioase 3/16
7/16/2019 Plan de Ingrijire-Boli Infectioase

STRUCTURA FICATULUI
 
Ficatul este invelit, pe fata superiora, pe peritoneul visceral care
formeaza ligamentul falcinom si ligamentul coronal.
Ficatul are o membrana de invelis, capsula Glisson si substanta proprie a
ficatului sau paranchimul hepatic.
Capsula Glisson patrunde in ficat prin HIL urmarind traiectul vaselor 
sanguine si formeaza pereti lamelari conjunctivi, care impart impreuna cu
reteaua vasculara, masa de substanta proprie in formatiuni care se numesc
lobi hepatici.
 

Lobul hepatic
 
Reprezinta unitatea anatomica si functionala a ficatului. Are forma
 piramidala fiind asezat cu baza spre suprafata ficatului si cu varful spre
interior; in sectiunea transversala are aspectul unui poligon cu 5-6 laturi.
In sectiunea lobului distingem: formatiuni vasculare, celule hepatice,
canalicule biliare si filete nervoase vegetative.
Pentru a intelege arhitectura lobului hepatic trebuie prezentata mai intai
vascularizatia acestuia.
Ficatul primeste sange prin doua vase sanguine artera hepatica, ramura a
trunchiului celiac, care duce sange nutritive si vena porta, care aduce sange
functional provenit din intestine, stomac, pancreas si splina.

http://slidepdf.com/reader/full/plan-de-ingrijire-boli-infectioase 4/16
7/16/2019 Plan de Ingrijire-Boli Infectioase

Prin inlaturarea a cel putin trei lobuli hepatici se formeaza la limita


dintre ei, niste spatii triunghiulare, in sectiune numite spatii
 portale sau spatiile Kernan.

Spatiile Kernan sunt pline cu tesut conjuctiv si contin: o ramura a arterei


hepatice, unul sau doua canale biliare, limfatice si filtre nervoase.
Ramurile venei porte din spatiile Kernan treit ramificatii care merg in
lingul lobului de la baza pana la varf.
Acestea se anastomozeaza si formeaza o retea venoasa perilobulara care
limiteaza lobul la periferie.
Ajunse in varful acestuia, venele perilobulare se unesc intr-o vena
centrala, vena centrologulara, care coboara prin axa lobului de la varf pana
la baza.
De la reteaua venoasa perilobulara patrund radiar pana la vena
contralobulara, numeroase capilare cu traiect sinuos care formeaza o retea
intralobulara, cu spatii radiare.
In peretii dinte ele se pot desface din capilare, capatand insusiri
fagocitare, iar altele formeaza impreuna cu reteaua de reticulina din
substanta proprie tesutul kapfferian sau sistemul reticul-histocifor al
ficatului.
Venele centrolobulare ale diferitilor lobuli se unesc la baza lobulilor in
vene sublobulare si formeaza in cele din urma, venele hepatice
(suprahepatice) prin care se colecteaza tot sangele din ficat si de aici este dus
in vena cava inferioara.
Ramurile arterei hepatice, care se gasesc in spatiile Kernan, trimit de
asemenea ramificatii in jurul lobulilor, formand artere care anastomozeaza
cu reteaua venoasa perilobulara.
Datorita acestui fapt, in ficat, cele doua feluri de sange- nutritiv, adus de
artera hepatica si functional, adus de vena porta- se amesteca in reteaua
vasculara intralobulara,astfel incat la nivelul celulelor hepatice ajunge un
singur fel de sange.

http://slidepdf.com/reader/full/plan-de-ingrijire-boli-infectioase 5/16
7/16/2019 Plan de Ingrijire-Boli Infectioase

Sistemul vascular formeaza un fel de "schelet" al lobului, pe care sunt


dispuse celule hepatice.
Acestea sunt celule mari, cu forma poliedrica, avand unul sau doi nuclei
mari si o citoplasma al carei aspect variaza cu starea functionala;citoplasma
contine multe incluzii de glicogen.
Celulele hepatice sunt asezate in cordoane dispese rar in ochiurile retelei
capilare intalobulare, alcatuind cordoanele Remak.
Acestea sunt dispuse cate doua, trei alaturate,formand tubercule.
Intre cordoane se formeaza prin simpla lor alaturare, niste spatii inguste
numite canalicule biliare.

Canaliculele biliare se formeaza deci intre coordonatele Remak si nu au


 pereti proprii; ele se anastomozeaza si formeaza in interiorul lobului o retea
vasta.
Retelele de canalicule din lobulii invecinati se unesc intre ele si formeaza
la nivelul spatiilor Kernan, canale biliare perilobulare.
Canalele biliare perilobulare se unesc intre ele si formeaza pentru fiecare
lob hepatic (stang, drept) un canal biliar lombar.
Aceste canale unindu-se intre ele , dau nastere la randul lor la doua
canale hepatice (-drept si stang) care parasind ficatul, la nivelul hilului se
unesc si formeaza canalul hepatic comun.
Acesta, dupa un traiect de 3-4 cm, se uneste cistic si alcatuieste impreuna
canalul coledoc, care se deschide in duoden impreuna cu canalul Wirsung, la
nivelul carunculei (papilei) mari.
Prin canaliculele biliare , canalele biliare perilobulare, canalele lobare,
canalul hepatic si coledoc se elimina bila care reprezinta secretia externa a
ficatului.
Coordonatele Remak sunt inconjurate de reteaua capilara sanguina
intralobulara, care aduce atat sange nutritiv, cat si sange functional.

http://slidepdf.com/reader/full/plan-de-ingrijire-boli-infectioase 6/16
7/16/2019 Plan de Ingrijire-Boli Infectioase

Fiecare celula hepatica este deci in contact prin unul din capete (polul
exocrin) cu canalicule biliare, iar prin celalalt capat (polul endocrin), cu
capilarele sanguine.
In felul aceste se explica cum celula hepatica poate sa indeplineasca
functia de secretie dubla(exocrina si endocrina).
 
 Limfaticele sunt doua categorii de vase limfatice: unele superficiale, la
nivelul tesutului subperitoneal si care ies prin hil si altele profunde care
urmeaza traiectul vaselor sanguine si iesind fie prin hil, fie pe calea venelor 
hepatice merg spre vena cava inferioara si ajung la ganglionii
suprapancreatuci si ganglionii hilari.
   Interventia ficatului.Ficatul primeste filete nervoase simpatice de la
 plexul solar si filete parasimpatice de la nervul vag stang, prin micul
epiploon.
 

VEZICULA BILIARA
 
Pe fata inferioara a ficatului se gaseste un organ in forma de para, care
 poarta denumirea devezicula biliara.
Ea este situata in partea anterioara a santului antero-posterior drept, intr-o
scorbitura a cestuia, faseta biliara.
Vezicula biliara vine in contact cu peretele abdominal, la nivelul
cartilajului coastei a noua din partea dreapta.
Veziculei biliare ii deosebim: un fund, un corp si un gat.
Are o lungime de aproximativ 10 cm, o grosime de 3-4 cm si o capacitate
de circa 60 ml.
 

http://slidepdf.com/reader/full/plan-de-ingrijire-boli-infectioase 7/16
7/16/2019 Plan de Ingrijire-Boli Infectioase

Structura veziculei biliare


 
Vezicula biliara este invelita partial de peritoneul visceral care o mentine
in pozitie.
Sub peritoneu se afla o tunica musculara, iar in interior o tunica mucoasa,
care captuseste cavitatea veziculei biliare.
Mucoasa este formata dintr-un epiteliu cilindric carion, in grosimea caruia
se gasesc glandele mucoase.
  Vezicula biliara se continua cu un canal numit cistic, care prezinta pe
traiectul sau valvule semilunare( Heister).
La confluenta dintre vezicula si canalul cistic se afla afintecul vezicular.
Canalul cistic se uneste cu canalul hepatic si formeaza un canal mai gros,
canalul coledoc, care impreuna cu canalul pancreatic Wirsung, se deschide
in duoden, prin ampula Vater.
Si la nivelul canalului coledoc se afla un sfincter, sfincterul canalului
coledoc.

Ampula Vater prezinta un sficter comun celor doua conducte, sfincter 


ampula Oddi.
Vezicula biliara functioneaza ca un rezervor de depozit si concentrare a
 bilei in timpul repaosului digestiv.
 

FIZIOLOGIA FICATULUI
 
Din studiul topografic al ficatului se observa ca acesta este asezat in calea
sangelui provenit prin vena porta de la intestine, stomac,pancreas si splina.

http://slidepdf.com/reader/full/plan-de-ingrijire-boli-infectioase 8/16
7/16/2019 Plan de Ingrijire-Boli Infectioase

 
 In prezentarea functiilor vom considera

• Functia biliara (biligena) a ficatului, ca functie secreto-excretoare


• Functii metabolice ale ficatului 

• Alte functii ale ficatului


 

Functia biliara sau biogena


 
Functia biliara consta in formarea bilei si eliminarii ei din ficat -este o
functie secreto-excretoare.
Bila este formata din celulele hepatice si celule Kupffer. Ea este
alcatuita din: apa, saruri minerale, pigmenti biliari, colesterol, lecitina,
micina si substante minerale.
Apa se gaseste in proportie de 95-97%, iar sarurile biliare se gasesc in
 proportie de 1%.
 
Functiile metabolice ale ficatului
 
Ficatul indeplineste mai multa functii metabolice:

• metabolismul glucidic- functie glucogena;


• metabolismul lipidic- functie adipogena;

http://slidepdf.com/reader/full/plan-de-ingrijire-boli-infectioase 9/16
7/16/2019 Plan de Ingrijire-Boli Infectioase

• metabolismul protidic;
• metabolismul substantelor minerale;
• metabolismul apei;
• metabolismul vitaminelor.
 
Alte functii ale ficatului- cu o importanta deosebita pentru organism sunt:
 
Functia hematopoetica
Aceasta functie se exercita prin intermediul a doua procese:

• unul de reformare a globulelor rosii;


• altul de distrugere a acestora.

Functia antitoxica
• ficatul primeste, neutralizeaza, inactiveaza si elimina produsii
toxici din sange.
Functia de sinteza a fermentilor
• ficatul este organul care produce cea mai mare parte din fementi
necesari organismului.
 
Mentinerea echilibrului acido-basic


ficatul intervine in mentinerea acestui echilibru ca un tampon,
eliberand valente acide sau alcaline dupa reactia mediului respectiv.
 
Functia termoreglatoare

http://slidepdf.com/reader/full/plan-de-ingrijire-boli-infectioase 10/16
7/16/2019 Plan de Ingrijire-Boli Infectioase

• ficatul participa la reglarea temperaturii corpului. Ficatul, prin


activitatea sa, este cel mai important generator de caldura

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR 

MANIFESTĂRI DE
NEVOIA SURSE DE DEPENDENŢĂ DIAGNOSTIC
DIFICULTATE NURSING
1. de a respira - proces infecţios -dificultate de respiraţie-obstrucţia căilor 
şi a avea o -oboseală respiratorii
bună circulaţie

2. de a bea şi de a-durere în hipocondrulingerarea alimentelor  - alimentare insuficientă


manca drept, cantitativ şi calitativ
- gust amar  nu satisface nevoile
organismului

3. de a elimina -hidratare insuficientă,-scaune apoase şi -diaree


-anxietate frecvente

4. de a se mişca -anxietate, -absenţa activităţii fizice,


-imobilitate
şi de a menţine -durere -restrângerea mobilităţii
o postură
corectă

5. de a dormi şi -anxietate, -odihnă insuficientă, incapacitatea de a se odihn


de a se odihni -durere, -slăbiciune,
-boală -oboseală
6. de a se
 îmbrăca şi
dezbrăca
7. de a-si

http://slidepdf.com/reader/full/plan-de-ingrijire-boli-infectioase 11/16
7/16/2019 Plan de Ingrijire-Boli Infectioase

menţine
temperatura
corpului în
limite normale

8. de a fi curată,
 îngrijită şi a
proteja
mucoasele şi
tegumentele
curate

9. de a evita -neliniştea faţă de -agitaţie, -anxietate


pericolele diagnostic şi -nelinişte,
tratament -creşterea ritmului
respirator 

10. de a -anxietate, -dificultate de a-şi ineficacitate la nivel


comunica -durere în hipocondrulexprima ideile şi părerile
drept intelectual

11. de a acţiona schimbarea modului deincapacitatea de a-şi


conform propriilor
viaţă
convingeri şi îndeplini
valori, de a funcţiilelegate de un
practica religia
rol social

12. de a fi
preocupată în
vederea
realizării
13. de a se -anxietate, educaţie sanitară
recrea -durere în hipocondrul
drept
14. de a învăţa - anxietate, - refuz de a învăţa sau de-refuz de a învăţa sau

http://slidepdf.com/reader/full/plan-de-ingrijire-boli-infectioase 12/16
7/16/2019 Plan de Ingrijire-Boli Infectioase

-durere în a cunoaşte de a cunoaşte


hipocondrul drept,
-teamă de a
cunoaşte adevărul

Planul de ingrijire

PROBLEMA OBIECTIVE INTEREVNŢII INTERVENŢII EVALUARE


AUTONOME DELEGATE
-Epistaxis, -Psihoterapie, -Urmărirea Administrarea Bolnavă parţial
-Astenie fizică dependentă privind
-Repaos la respiraţiei, medicaţiei nevoia de a respira
 pat, - Ajutor în  prescrise de
dezobstruarea medic (glucoza
-Combaterea
căilor   pul.viz. 10 g,
epistaxixului şi
respiratorii de vitamina C200 3
asteniei,
cheaguri tb., Triferment 3
-Aerisirea
tb., Luminal
salonului
0,015-1tb.)

http://slidepdf.com/reader/full/plan-de-ingrijire-boli-infectioase 13/16
7/16/2019 Plan de Ingrijire-Boli Infectioase

Incapacitatea Să-i creez Aerisesc salonul. Administrarea de Pacienta nu


condiţii optime Îi explic
de a se odihni de somn şi necesitatea sedative la doarme datorită
odihnă. odihnei pentru indicaţia anxietăţii,
organism. medicului necesită îngrijiri
 pentru
satisfacerea
nevoii de a dormi

-Anxietate, Combaterea -Psihoterapie -Administrarea -Pacienta


-Durere anxietăţii medicaţiei prescrise
de medic  prezintă dureri
moderate în
hipocondrul drept
- Necesită
intervenţia
asistentei pentru

satisfacerea
nevoilor 
.
-Dificultatea -Psihoterapie -Asistenta -Bolnavă parţial
de a-şi împlini mobilizează dependentă în
rolul social  pacienta pentru ceea ce priveşte
a desfăşura o nevoia de a se
acţiune utilă ei ocupa cu ceva

-Ineficacitate la -Combaterea -Creerea unui - Bolnavă parţial


nivel intelectual microclimat
durerii şi corespunzător  dependentă în

http://slidepdf.com/reader/full/plan-de-ingrijire-boli-infectioase 14/16
7/16/2019 Plan de Ingrijire-Boli Infectioase

anxietăţii, ceea ce priveşte


- Incurajarea nevoia de a
 bolnavei de a-şi comunica 
exprima
gândurile şi
sentimentele

-Diminuarea ariei-Educaţie sanitară -Asistenta -Bolnavă parţial


de interes
creează activităţi dependentă în
creeative la care ceea ce priveşte
să participe şi nevoia de a se
 bolnava recrea

-Dezinteres faţă -Educaţie socială -Discuţii cu -Bolnavă parţial


de învăţare
 bolnava dependentă în

ceea ce priveşte
nevoia învăţa, a
descoperi

-Diaree -Combaterea -Schimbarea - Administrarea -Bolnavă parţial


diareei medicaţiei prescrise
lenjeriei, de medic dependentă în
supravegherea satisfacerea
 bolnavei nevoii de a
elimina
-Imobilitate -Mobilizare -Mobilizarea -Bolnavă parţial
 bolnavei dependentă în

http://slidepdf.com/reader/full/plan-de-ingrijire-boli-infectioase 15/16
7/16/2019 Plan de Ingrijire-Boli Infectioase

satisfacerea
nevoii de a-şi
 păstra o bună
 postură şi de a se
deplasa

-Alimentare -Alimentare - Administrarea - Bolnavă parţial


insuficientă
calitativ şi suficientă de lichide pentru dependentă în
cantitativ a împidica satisfacerea
deshidratarea nevoii de a
mânca şi a bea

Evaluarea finala: 
Evoluţia bolii sub dietă, repaos şi tratament este bună, pacienta se externează
cu următoarele recomandări: va evita frigul, eforturile fizice, regimul
alimentar adecvat, recomandat de medic, control la 2 săptămâni, concediu
medical 21 de zile, cu drept de prelungire prin policlinica teritorială.

http://slidepdf.com/reader/full/plan-de-ingrijire-boli-infectioase 16/16

S-ar putea să vă placă și