Plan de ingrijire- sectia Boli Infectioase adulti

Nume: M
Prenume: E
Starea civil: cstorit
Talie: 1,73 m
Greutate: 68 kg
Data naterii: 10.01.1976
Ocupaia: secretara
Data internrii: 04.07.2015
Data externrii: . 24.07.2015
Numrul de zile de spitalizare: 20
Diagnostic la internare: hepatit acuta
Diagnostic la externare: hepatit viral acut, form medie anincteric,
antigen HBs pozitiv, icteric
Motivele internrii: Astenie fizic, paloare, hepatalgii, cefalee, epistaxie.
Antecedente heredocolaterale: Hepatit cronic, discopatie lombar.
Antecedente personale: Hepatit viral acut 1997
Antecedente fiziologice: Prima menstruaie 5.I.1989
Condiii de via i munc: Nu consum alcool sau cafea..
Comportament fa de mediu: Sociabil, orientat temporo-spaial.
Istoricul bolii: Din relatrile bolnavei rezult c prezint astenie fizic,hepatalgii,
cefalee, vrsturi, urini hipercrome. Nu a fcut tratament n ambulator i la Policlinic.
Examen clinic: S-au gsit urmtoarele aspecte patologice:

sistemul muculo-adipos slab reprezentat

aparatul cardiovascular normal

celelalte organe i sisteme sunt n limite normale

Anatomia Ficatului
Ficatul este cea mai mare glanda din organism. El este anexat tractului digestiv.
Ficatul se afla situat in cavitatea abdominala, etajul supra mezocolic, in partea
superioara dreapta, imediat sub diafragama, iar lobul stang se intinde pana in epigastru.
Locul ocupat de ficat poarta numele de loja hepatica.
Ficatul este asezat transversal in abdomen, avand lungimea de aproximativ 28 cm, un
diametru antero-posterior de 18 cm si o inaltime de 8 cm. Greutatea sa este de circa 1 500
g si are o culoare rosie- caramizie.

Ficatul prezinta trei fete:

fata superioara este convexa si vine in raport cu diafragmul si cu peretele

anterior al abdomenului, de aceea i se mai poate spune si fata antero-superioara.
Pe aceasta fata se observa doi lobi, lobul drept si lobul stang, separate de un
ligament de sustinere-ligameny falciform;
fata inferioara sau viscerala este concava si se afla in raport cu: stomacul,
colonul, mezocolonul transvers, rinichiul drept si glanda suprarenela dreapta.

Pe aceasta fata se afla trei santuri:

santul antero-posterior drept, care adaposteste in portiunea sa anterioara,

vezicula biliara, iar in cea posterioara vena cava inferioara.
santul antero-posterior stang, care adaposteste in portiunea sa anterioara un
cordon fibros, ligamentul rotund, provenit din obliterarea venei ombilicale, iar
in portiunea posterioara gazduieste ligamentul Arantius provenit din
obliterarea canalului venos Arantius de la fat.
santul tranversal se intinde intre cele doua santuri antero-posterioare si
coincide cu hilul ficatului prin care intra si ies: artera hepatica, vena porta,

limfocitele,nervii si canalele hepatice, care alcatuiesc impreuna pediculul

hepatic.

Cele trei santuri dau aspectul literei "H" si impart fata inferioara in patru lobi. Pe
laturile santurilor antero-posterioare se afla lobul drept si lobul stang, iar intre ele, in
raport cu santul transversal se afla lobul patrat, dispus inaintea santului transversal si
lobul posterior (Spiegel) dispus inapoia acestui sant. Fata posterioara este in continuarea
fetei superioare si vine in raport cu peretele posterior al cavitatii abdominale, la nivelul
vertebrelor T7-T 11. Are o pozitie aproape verticala si se vad: lobul drept, lobul Spiegel si
lobul stang.

STRUCTURA FICATULUI

Ficatul este invelit, pe fata superiora, pe peritoneul visceral care formeaza ligamentul
falcinom si ligamentul coronal.
Ficatul are o membrana de invelis, capsula Glisson si substanta proprie a ficatului sau
paranchimul hepatic.
Capsula Glisson patrunde in ficat prin HIL urmarind traiectul vaselor sanguine si
formeaza pereti lamelari conjunctivi, care impart impreuna cu reteaua vasculara, masa de
substanta proprie in formatiuni care se numesc lobi hepatici.

Lobul hepatic

Reprezinta unitatea anatomica si functionala a ficatului. Are forma piramidala fiind

asezat cu baza spre suprafata ficatului si cu varful spre interior; in sectiunea transversala
are aspectul unui poligon cu 5-6 laturi.
In sectiunea lobului distingem: formatiuni vasculare, celule hepatice, canalicule
biliare si filete nervoase vegetative.
Pentru a intelege arhitectura lobului hepatic trebuie prezentata mai intai
vascularizatia acestuia.
Ficatul primeste sange prin doua vase sanguine artera hepatica, ramura a trunchiului
celiac, care duce sange nutritive si vena porta, care aduce sange functional provenit din
intestine, stomac, pancreas si splina.
Prin inlaturarea a cel putin trei lobuli hepatici se formeaza la limita dintre ei, niste
spatii triunghiulare, in sectiune numite spatii portale sau spatiile Kernan.
Spatiile Kernan sunt pline cu tesut conjuctiv si contin: o ramura a arterei hepatice,
unul sau doua canale biliare, limfatice si filtre nervoase.
Ramurile venei porte din spatiile Kernan treit ramificatii care merg in lingul lobului
de la baza pana la varf.
Acestea se anastomozeaza si formeaza o retea venoasa perilobulara care limiteaza
lobul la periferie.
Ajunse in varful acestuia, venele perilobulare se unesc intr-o vena centrala, vena
centrologulara, care coboara prin axa lobului de la varf pana la baza.
De la reteaua venoasa perilobulara patrund radiar pana la vena contralobulara,
numeroase capilare cu traiect sinuos care formeaza o retea intralobulara, cu spatii radiare.
In peretii dinte ele se pot desface din capilare, capatand insusiri fagocitare, iar altele
formeaza impreuna cu reteaua de reticulina din substanta proprie tesutul kapfferian sau
sistemul reticul-histocifor al ficatului.
Venele centrolobulare ale diferitilor lobuli se unesc la baza lobulilor in vene
sublobulare si formeaza in cele din urma, venele hepatice (suprahepatice) prin care se
colecteaza tot sangele din ficat si de aici este dus in vena cava inferioara.
Ramurile arterei hepatice, care se gasesc in spatiile Kernan, trimit de asemenea
ramificatii in jurul lobulilor, formand artere care anastomozeaza cu reteaua venoasa
perilobulara.

Datorita acestui fapt, in ficat, cele doua feluri de sange- nutritiv, adus de artera
hepatica si functional, adus de vena porta- se amesteca in reteaua vasculara
intralobulara,astfel incat la nivelul celulelor hepatice ajunge un singur fel de sange.
Sistemul vascular formeaza un fel de "schelet" al lobului, pe care sunt dispuse celule
hepatice.
Acestea sunt celule mari, cu forma poliedrica, avand unul sau doi nuclei mari si o
citoplasma al carei aspect variaza cu starea functionala;citoplasma contine multe incluzii
de glicogen.
Celulele hepatice sunt asezate in cordoane dispese rar in ochiurile retelei capilare
intalobulare, alcatuind cordoanele Remak.
Acestea sunt dispuse cate doua, trei alaturate,formand tubercule.
Intre cordoane se formeaza prin simpla lor alaturare, niste spatii inguste numite
canalicule biliare.
Canaliculele biliare se formeaza deci intre coordonatele Remak si nu au pereti proprii;
ele se anastomozeaza si formeaza in interiorul lobului o retea vasta.
Retelele de canalicule din lobulii invecinati se unesc intre ele si formeaza la nivelul
spatiilor Kernan, canale biliare perilobulare.
Canalele biliare perilobulare se unesc intre ele si formeaza pentru fiecare lob hepatic
(stang, drept) un canal biliar lombar.
Aceste canale unindu-se intre ele , dau nastere la randul lor la doua canale hepatice (drept si stang) care parasind ficatul, la nivelul hilului se unesc si formeaza canalul hepatic
comun.
Acesta, dupa un traiect de 3-4 cm, se uneste cistic si alcatuieste impreuna canalul
coledoc, care se deschide in duoden impreuna cu canalul Wirsung, la nivelul carunculei
(papilei) mari.
Prin canaliculele biliare , canalele biliare perilobulare, canalele lobare, canalul hepatic
si coledoc se elimina bila care reprezinta secretia externa a
ficatului.
Coordonatele Remak sunt inconjurate de reteaua capilara sanguina intralobulara, care
aduce atat sange nutritiv, cat si sange functional.
Fiecare celula hepatica este deci in contact prin unul din capete (polul exocrin) cu
canalicule biliare, iar prin celalalt capat (polul endocrin), cu capilarele sanguine.

In felul aceste se explica cum celula hepatica poate sa indeplineasca functia de

secretie dubla(exocrina si endocrina).

Limfaticele sunt doua categorii de vase limfatice: unele superficiale, la nivelul

tesutului subperitoneal si care ies prin hil si altele profunde care urmeaza traiectul vaselor
sanguine si iesind fie prin hil, fie pe calea venelor hepatice merg spre vena cava
inferioara si ajung la ganglionii suprapancreatuci si ganglionii hilari.
Interventia ficatului.Ficatul primeste filete nervoase simpatice de la plexul solar si
filete parasimpatice de la nervul vag stang, prin micul epiploon.

VEZICULA BILIARA

Pe fata inferioara a ficatului se gaseste un organ in forma de para, care poarta

denumirea devezicula biliara.
Ea este situata in partea anterioara a santului antero-posterior drept, intr-o scorbitura a
cestuia, faseta biliara.
Vezicula biliara vine in contact cu peretele abdominal, la nivelul cartilajului coastei a
noua din partea dreapta.
Veziculei biliare ii deosebim: un fund, un corp si un gat.
Are o lungime de aproximativ 10 cm, o grosime de 3-4 cm si o capacitate de circa 60
ml.

Structura veziculei biliare

Vezicula biliara este invelita partial de peritoneul visceral care o mentine in pozitie.
Sub peritoneu se afla o tunica musculara, iar in interior o tunica mucoasa, care
captuseste cavitatea veziculei biliare.

Mucoasa este formata dintr-un epiteliu cilindric carion, in grosimea caruia se gasesc
glandele mucoase.
Vezicula biliara se continua cu un canal numit cistic, care prezinta pe traiectul sau
valvule semilunare( Heister).
La confluenta dintre vezicula si canalul cistic se afla afintecul vezicular.
Canalul cistic se uneste cu canalul hepatic si formeaza un canal mai gros, canalul
coledoc, care impreuna cu canalul pancreatic Wirsung, se deschide in duoden, prin
ampula Vater.
Si la nivelul canalului coledoc se afla un sfincter, sfincterul canalului coledoc.
Ampula Vater prezinta un sficter comun celor doua conducte, sfincter ampula Oddi.
Vezicula biliara functioneaza ca un rezervor de depozit si concentrare a bilei in timpul
repaosului digestiv.

FIZIOLOGIA FICATULUI

Din studiul topografic al ficatului se observa ca acesta este asezat in calea sangelui
provenit prin vena porta de la intestine, stomac,pancreas si splina.

In prezentarea functiilor vom considera

Functia biliara (biligena) a ficatului, ca functie secreto-excretoare

Functii metabolice ale ficatului
Alte functii ale ficatului

Functia biliara sau biogena

Functia biliara consta in formarea bilei si eliminarii ei din ficat -este o functie secretoexcretoare.
Bila este formata din celulele hepatice si celule Kupffer. Ea este alcatuita din: apa,
saruri minerale, pigmenti biliari, colesterol, lecitina, micina si substante minerale.
Apa se gaseste in proportie de 95-97%, iar sarurile biliare se gasesc in proportie de
1%.

Functiile metabolice ale ficatului

Ficatul indeplineste mai multa functii metabolice:

metabolismul glucidic- functie glucogena;

metabolismul lipidic- functie adipogena;
metabolismul protidic;
metabolismul substantelor minerale;
metabolismul apei;
metabolismul vitaminelor.

Alte functii ale ficatului- cu o importanta deosebita pentru organism sunt:

Functia hematopoetica
Aceasta functie se exercita prin intermediul a doua procese:

unul de reformare a globulelor rosii;

altul de distrugere a acestora.

Functia antitoxica

ficatul primeste, neutralizeaza, inactiveaza si elimina produsii toxici din sange.

Functia de sinteza a fermentilor

ficatul este organul care produce cea mai mare parte din fementi necesari
organismului.

Mentinerea echilibrului acido-basic

ficatul intervine in mentinerea acestui echilibru ca un tampon, eliberand

valente acide sau alcaline dupa reactia mediului respectiv.

Functia termoreglatoare

ficatul participa la reglarea temperaturii corpului. Ficatul, prin activitatea sa,

este cel mai important generator de caldura

ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR

NEVOIA
1. de a respira
i a avea o
bun circulaie
2. de a bea i de a
manca

SURSE DE
DIFICULTATE
- proces infecios

-durere n hipocondrul
drept,
- gust amar

MANIFESTRI DE
DEPENDEN

DIAGNOSTIC NURSING

-dificultate de respiraie
-oboseal

-obstrucia cilor respiratorii

ingerarea alimentelor nu

- alimentare insuficient
cantitativ i calitativ

satisface nevoile
organismului

3. de a elimina

-hidratare insuficient,
-anxietate

-scaune apoase i frecvente -diaree

4. de a se mica
i de a menine
o postur
corect

-anxietate,
-durere

-absena activitii fizice, -imobilitate

-restrngerea mobilitii

5. de a dormi i
de a se odihni

-anxietate,
-durere,
-boal

-odihn insuficient,
-slbiciune,
-oboseal

incapacitatea de a se odihni

6. de a se
mbrca i dezbrca
7. de a-si
menine temperatura
corpului n
limite normale
8. de a fi curat,
ngrijit i a proteja
mucoasele i
tegumentele
curate
9. de a evita pericolele
-nelinitea fa de
-agitaie,
-anxietate
diagnostic i tratament -nelinite,
-creterea ritmului respirator

10. de a
comunica

-anxietate,
-durere n hipocondrul
drept

-dificultate de a-i exprima ineficacitate la nivel

ideile i prerile
intelectual

11. de a aciona
schimbarea modului de incapacitatea de a-i
conform propriilor via
ndeplini funciilelegate
convingeri i valori,
de a practica religia
de un rol social

12. de a fi preocupat
n vederea
realizrii
13. de a se
-anxietate,

educaie sanitar

recrea

-durere n hipocondrul
drept

14. de a nva

- anxietate,
-durere n hipocondrul

- refuz de a nva sau de a -refuz de a nva sau de a

cunoate
cunoate

drept,
-team de a cunoate
adevrul

Planul de ingrijire
PROBLEMA

OBIECTIVE

INTEREVNII
AUTONOME

INTERVENII
DELEGATE

EVALUARE

-Epistaxis,
-Astenie fizic

-Psihoterapie,

-Urmrirea

Administrarea

-Repaos la pat,

respiraiei,

medicaiei prescrise

Bolnav parial
dependent privind
nevoia de a respira

-Combaterea

- Ajutor n

de medic (glucoza

dezobstruarea

pul.viz. 10 g,

cilor respiratorii

vitamina C200 3 tb.,

de cheaguri

Triferment 3 tb.,

epistaxixului i
asteniei,
-Aerisirea

Luminal 0,015-1tb.)

salonului
Incapacitatea de
a se odihni

S-i creez
condiii optime
de somn i
odihn.

Aerisesc salonul.
i explic
necesitatea
odihnei pentru
organism.

Administrarea de

Pacienta nu doarme

sedative la indicaia

datorit anxietii,

medicului

necesit ngrijiri
pentru satisfacerea
nevoii de a dormi

-Anxietate,

Combaterea anxietii-Psihoterapie

-Administrarea

-Pacienta prezint

-Durere

medicaiei prescrise dedureri moderate n

medic
hipocondrul drept
- Necesit
intervenia asistentei
pentru satisfacerea
nevoilor
.

-Dificultatea de

-Psihoterapie

-Asistenta

-Bolnav parial

a-i mplini rolul

mobilizeaz

dependent n ceea

social

pacienta pentru a

ce privete nevoia

desfura o aciune

de a se ocupa cu

util ei

ceva

-Creerea unui
microclimat
corespunztor

-Bolnav parial

-Ineficacitate la nivel
-Combaterea
intelectual
durerii i

dependent n ceea

anxietii,

ce privete nevoia

- Incurajarea

de a comunica

bolnavei de a-i
exprima gndurile
i sentimentele
-Diminuarea ariei de-Educaie sanitar
interes

-Dezinteres fa de -Educaie social

nvare

-Asistenta creeaz

-Bolnav parial

activiti creeative

dependent n ceea

la care s

ce privete nevoia

participe i bolnava

de a se recrea

-Discuii cu

-Bolnav parial

bolnava

dependent n ceea
ce privete nevoia
nva, a descoperi

-Diaree

-Combaterea diareei -Schimbarea

lenjeriei,
supravegherea

-Imobilitate

-Mobilizare

- Administrarea
-Bolnav parial
medicaiei prescrise de
dependent n
medic
satisfacerea nevoii

bolnavei

de a elimina

-Mobilizarea

-Bolnav parial

bolnavei

dependent n
satisfacerea nevoii
de a-i pstra o bun
postur i de a se
deplasa

-Alimentare
-Alimentare
insuficient calitativ
suficient
i cantitativ

- Administrarea de

- Bolnav parial

lichide pentru a

dependent n

mpidica

satisfacerea nevoii

deshidratarea

de a mnca i a bea

Evaluarea finala:
Evoluia bolii sub diet, repaos i tratament este bun, pacienta se externeaz cu
urmtoarele recomandri: va evita frigul, eforturile fizice, regimul alimentar adecvat,
recomandat de medic, control la 2 sptmni, concediu medical 21 de zile, cu drept de
prelungire prin policlinica teritorial..