1

CUPRINS

Pag:
1. Introducere...3
2. Bioetanolul in lume.3
3. Bioetanolul in Europa.....4
4. Materii prime utilizate la fabricarea bioetanolului....7
5. Tehnologia fabricarii bioetanolului din materii prime
amidonoase..10
6. Valorificarea subproduselor si a deseurilor rezultate de la fabricarea
bioetanolului...11
7. Culturile de sorg si porumb din Romania.11
8. Principalele industrii producatoare de bioetanol din Romania.....13
9. Avantajele si dezavantajele utilizarii bioetanolului.14
10. Bibliografie..15

Introducere
Dezvoltarea biotehnologiei si a productiei de echipamente moderne a permis sa se
gaseasca cel putin partial noi resurse de carburanti , printre care enumeram: biodizelul pe baza de
uleiuri vegetale si bioetanolul carburant din cereale si materii prime lignocelulozice.
Productia de bioetanol a avut un trend ascendant atat in Statele Unite cat si in Europa. Astfel in
SUA in 1980 productia de bioetanol a fost de 661 mil.litri, iar in 2000 aceasta productie a crescut
la 6160 mil.litri. La nivelul UE, bioetanolul este vazut ca o alternativa pentru reducerea emisiilor
de carbon provenite din transporturi. Si Romania trebuie sa se alinieze normelor europene
potrivit carora, pana in anul 2020, combustibilii folositi trebuie sa contina in proportie de 20%
bioetanol.
Bioetanolul se obine din materii prime regenerabile i nu din produse finite cum este
etanolul sintetic.
Bioetanolul se obtine prin distilarea fermentatului unor zaharuri simple (glucoza,
maltoza, rafinoza). Aceste zaharuri simple se obtin din:
- plante zaharifere (sfecla-de-zahar; trestie de zahar; sorg-zaharat);
- plante amidonoase (porumb, gru, cartof);
- material lignocelulozic (biomasa reziduala).

Bioetanolul in lume
In lume principalele tari producatoare de biocombustibili sunt:
- Brazilia (bioetanol din trestie de zahar);
- SUA (bioetanol din porumb);
- China (bioetanol din sorg);
n Brazilia bioetanolul se produce din trestia de zhar, iar n SUA din porumb. Producerea
bioetanolului din trestia de zhar este mai convenabil dect din porumb. Bioetanolul brazilian
este mai ieftin datorit remunerrii joase a productorilor de trestie de zahr. Pentru a stimula
producerea de bioetanol Guvernul SUA ofer productorilor un subsidiu n volum de 0.51$/galon
etanol.
3

n august 2005 n SUA a fost adoptat Bila energetic (Energy Policy Act of 2005), i
Standardul combustibelor regenerabile (Renewable Fuels Standard). Aceste documente presupun
c n anul 2012 n SUA se vor produce 30 miliarde de litri etanol din cereale i nc 3.8 miliarde
litri din materiale celulozice.
Etanolul poate fi fabricat sintetic din petrol sau prin conversia microbian a biomasei n
procesul de fermentatie. n 1995, aproximativ 93% din etanolul de pe glob a fost produs prin
fermentatie i numai 7 % prin metoda sintetic.
Utilizrile actuale ale etanolului drept combustibil (pentru motoare) necesit concentraii
mult mai mari ale acestuia fa de cele 8 10% ale etanolului brut obtinut din fermentaie, iar
concentrarea acestuia este realizat n prezent prin procedee de fractionare-distilare. Se poate
avea n vedere o cretere considerabil a eficientei energetice a etanolului din biomas,
promovnd deci utilizarea sa drept combustibil eficient (indirect) regenerabil i prietenos pentru
mediu n sursele de energie curat.
O nou tehnologie ce ar permite utilizarea etanolului diluat provenit din biomas
drept combustibil ar crea totodat o pia largit pentru produsele agricole. O astfel de
tehnologie nou ar putea pune la dispozitie o surs alternativ de energie comod, eficient i
nepoluant pentru comunitile mici sau rurale izolate sau surse de alimentare cu energie
electric n cazurile de urgent.

Bioetanolul in Europa
n lume, mai ales n rile Uniunii Europene biodieselul se obine n cantiti foarte mari,
suficiente pentru a substitui 1/5 parte din motorina clasic. Astzi la PEC-uri din rile Uniunii
Europene se vinde biodiesel B20, adic un amestec de motorin cu 20% de biodiesel, care este
considerat un combustibil ecologic.
n rile Uniunii Europene biodieselul se obine din uleiul de rapi, iar n SUA din uleiul
de soia.
Utilizarea bioetanolului drept carburant pentru motoarele cu ardere interna nu este o
inventie recent, fiind practicat de aproape un secol i jumtate. Ideea folosirii bioetanolului
drept carburant pentru motoarele cu aprindere prin scnteie dateaz din primele decade ale
secolului al XIX-lea. n 1860 Nicolaus A. Otto a utilizat etanolul pentru alimentarea prototipului
motorului su, precursorul motoarelor cu aprindere prin scnteie de azi.
Marele constructor de automobile Henry Ford a proiectat motorul modelului T (1908) ca
sa funcioneze cu etanol i a construit mpreun cu Standard Oil o uzin pentru producerea
acestui carburant n Midwest. Astfel, s-a ajuns ca n anul 1920 etanolul sa reprezinte cca. 25 %
din vnzarile firmei Standard Oil. Ford a continuat promovarea folosirii etanolului, dar n
4

1940uzina a trebuit sa fie nchis sub efectul preturilor extrem de scazute oferite de industria
petrolier.
Din 1925 etanolul o fost comercializat n Germania ca aditiv pentru creterea cifrei
cetanice.
"Redescoperirea" n ultimii ani a bioetanolului ca i carburant s-a datorat necesittii de
gsire a unor surse de energie alternative care s nlocuiasc treptat resursele minerale. Mai mult
caatt, producia de bioetanol asigura att o dezvoltare sustenabil, ct i garanteaz
disponibilitatea viitoare a combustibilului alturi de o contributie semnificativ la reducerea
emisiilor de CO2.
Criza titeiului din anii '70 a determinat guvernele multor ri s promoveze producerea i
utilizarea biocarburantilor.

Tab. 1

ara productoare
Brazilia
SUA
China
Uniunea European
Alte state
Principalele tari producatoare de bioetanol

Cantitatea de bioetanol, 106l

16500
16230
2000
750
820

Fig. 1 - Principalele tari producatoare de biocombustibili

n rile Uniunii Europene n ultimul timp la fel se produce bioetanol, care se amestec cu
benzina n raport de 5-10%. Pentru aceasta n UE deja a fost introdus un nou standard pentru
benzin .
Principalii productori de bioetanol din Europa sunt: Spania, Germania, Suedia, Frana

Tab.2 Producerea de bioetanol n 2006 n UE

ara productoare
Spania
Germania
Suedia
Frana
Polonoa
Ungaria
Finlanda
Letonia
Lituania
Olanda
Italia
Total UE

Cantitatea de bioetanol, 106l

303
165
153
144
64
35
13
12
8
8
8
913

n tarile UE utilizarea bioetanolului drept combustibil este facut ca atare sau prin
6

obinerea etil-tertbutileterului (ETBE) din bioetanol (45%) i izobutene (55%). Ultima variant,
dei nu este n ntregime bazat pe surse regenerabile, are avantajul ca folosete un produs
petrolier de valoare relativ scazut i procese chimice foarte bine stapnite.
Proiectul demonstrativ al UE BEST (Bioethanol for Sustainable Transport) urmarete
confirmarea avantajelor date de folosirea bioetanolului i ncurajarea conversiei autovehiculelor
la bioetanol. Suedia este un pionier n domeiu avnd cca. 13.000 autovehicule pe amestecuri de
bioetanol i 200 staii de distribuie (la nivelul anului 2005), iar aproape 60 % din staiile de
distribuie a carburanilor sunt pregtite s ofere consumatorilor E85 pn n 2009. Totodat,
mentionm c transportul public din oraul Stockholm este bazat n exclusivitate pe
biocarbburani.
Totodat se preconizeaz ca la finele anului 2008 n Franta vor circula cca.
200 000 de autovehicule de tip flexfuel, ce pot utiliza att benzina, ct i bioetanol (Alain Prost
Lisabona 2006). n acelai timp, pna la sfrsitul anului 2007 vor funciona cu bioetanol E85
ntre 20000 si 40000 autovehicule alimentate de la cca. 500 de staii de distribuie pentru
combustibili.
n Anglia planurile stimulative pentru bioetanol au devenit operante ncepnd din data 1
ianuarie 2005. Ca urmare, la nceput, a avut loc o cretere a pieei mai important dect n cazul
biodieselului, mai ales pe baza bioetanolului de import.
Asociatia Europeana pentru Bioetanol (European Bioethanol Fuel Association EBIO)
evideniaz importana opiunii pentru lrgirea bazei de materii prime regenerabile pentru
obinerea bioetanolului prin urmtoarele avantaje:
-

existenta unei poteniale baze majore de materii prime (sfecla de zahr, sorg zaharat,
etc.);

dezvoltarea unei infrastructuri industriale care a acumulat o experien necesar

trecerii la producia pe scar larg a bioetanolului.

Impactul redus al bioetanolului asupra mediului ambiant (exist potential de reducere

a emisiilor de CO2 cu pna la 70%;

modificrile ce trebuie aduse motoarelor cu ardere intern pentru a folosi bioetanol

sunt minore (unele amestecuri de combustibili petrolieri i etanol nu necesit nici un
fel de modificari);

motoarele cu ardere interna sunt mai eficiente i au o viat mai lung.

Principalele companii Europene producatoare de bioetanol sunt: Abengoa Bioenergy, Agroetanol

(Spania), Sdzucker Bioethanol, KWST (Germania), Royal Nedalco (Olanda), Wessex Grain
(Marea Britanie).

Materii prime utilizate la fabricarea bioetanolului.

n functie de natura substantelor utile pe care le contin, materiile prime folosite la
fabricarea bioetanolului se pot clasifica astfel:
1. Materii prime amidonoase:
cereale: porumb, secar, gru, orz, ovz, orez, sorg, etc;
cartofi;
rdcini si tuberculi de plante tropicale: rdcini de manioc, tuberculi de batate, etc.
2. Materii prime zaharoase:
sfecla si trestia de zahr;
melasa din sfecl si trestie de zahr;
struguri, fructe, tescovine dulci, etc.
3. Materii prime celulozice:
deseuri din lemn de brad, molid, fag, etc.;
lesii bisulfitice rezultate de la fabricarea celulozei.
4. Materii prime care contin inulin si lichenin:
tuberculi de topinambur;
rdcini de cicoare;
muschi de Islanda.
Materiile prime prezentate nu epuizeaz totalitatea materiilor prime posibile a fi folosite
la fabricarea bioetanoluluise fac cercetri pentru descoperirea de noi surse de materii prime din
care s se poata obtine n conditii economice biocombustibili, cum ar fi algele sau chiar deseuri
municipal si altele.
Compozitia chimic a cerealelor variaz n functie de soi, conditiile pedoclimatice si
agrotehnica aplicat.
Porumbul reprezint o cereal de baz folosit n economia trii noastre att n
alimentatie, ca furaj ct si n industrie. Tara de origine a porumbului este Mexicul, la noi n tar a
fost introdus n a doua jumtate a secolului al XVII-lea. n prezent suprafata cultivat de porumb
ocup locul doi dup gru, dar din punct de vedere al recoltei obtinute, el se situeaz pe primul
loc, avnd o productie mai mare la hectar.
Se cunoaste un numr mare de soiuri de porumb, acestea deosebindu-se ntre ele dup
caracteristici botanice si economice.
Pentru fabricarea bioetanolului se prefer porumbul cu boabe finoase (specia Zea mays
dentiformis), care se caracterizeaz printr-un continut ridicat n amidon si mai sczut n substante
proteice.

Prtile componente ale bobului de porumb sunt endospermul sau miezul finos, nvelisul si
germenele (embrionul). Proportia medie a prtilor componente se prezint astfel: 8185%
endosperm, 511% nvelis si 814% embrion.
Continutul n amidon al porumbului reprezint cca. 70% din substanta uscat a bobului. Datorit
continutului ridicat n lipide, care sunt localizate n special n embrion, plmezile din porumb
fermenteaz linistit aproape fr spum, ceea ce permite utilizarea la maximum a capacittilor de
fermentare, iar plamada epuizata rezultata la distilare are o valoare furajer ridicat.
Preparatele enzimatice microbiene
nsusirea anumitor mucegaiuri si bacterii de a produce n cursul dezvoltrii lor, ca de altfel si
cerealele care germineaz, enzime amilolitice este de mult timp cunoscut n trile din Asia, n
special Japonia si China.
Astfel pentru prepararea buturii sake din orez se foloseste un amestec de mucegaiuri
productoare de enzime.
Primul procedeu de zaharificare a porumbului pentru obtinerea bioetanolului, care s-a
bazat pe folosirea enzimelor microbiene, procedeul Amylo, a aprut la sfrsitul secolului trecut n
Franta, servindu-se de o cultur pur din mucegai Amylomyces rouxii, ca agent de zaharificare n
locul maltului. La scurt timp, japonezul Takamin a obtinut pe un mediu cu trte de gru prin
cultivarea mucegaiului Aspergillus oryzae, a unui preparat enzimatic brut, din care, prin extractie
cu ap si precipitare cu etanol, a rezultat un preparat enzimatic brut cu activitatea amilazic
ridicat denumit takadiastaz.
Aceste

rezultate

au

reprezentat

nceputul

fabricrii

enzimelor

tehnice

din

microorganisme.
Odat cu aparitia procedeelor submerse de cultivare a mucegaiurilor si bacteriilor dup
1945 s-a creat posibilitatea de a se obtine enzime microbiene la scar industrial mare.
Preparatele enzimatice de origine microbian care trebuie s contin enzimele de
degradare a amidonului la glucide fermentescibile, se pot utiliza n urmtoarele scopuri:
- pentru lichefierea prealabil a materiilor prime n vederea zaharificrii;
- pentru nlocuirea total a maltului.
n comparatie cu maltul verde, ele prezint urmtoarele avantaje:
- activitate enzimatic standardizat, care se modific putin la depozitare;
- sunt mai srace n microorganisme duntoare;
- se obtin randamente mai ridicate n alcool deoarece pot hidroliza si alte poliglucide;
- sunt necesare spatii mai reduse de depozitare si transport;
- se economisesc cheltuieli legate de producerea si mruntirea maltului verde.
Pentru obtinerea de preparate enzimatice se folosesc microorganisme din genul Bacillus cu
speciile
9

Bacillus subtilis, Bacillus coagulans, Bacillus sthearothermophillus, care produc -amilaze

termorezistente, active chiar la 901000C, astfel fermentatia este protejat si sunt inactivate
microorganismele contaminante.
Mucegaiurile selectionate pot produce alfa-amilaze si glucoamilaze folosite pentru
zaharificarea plmezilor amidonoase sub form de preparate brute. Se folosesc mucegaiuri din
genul Aspergillus cu speciile Aspergillus
oryzae, Aspergillus niger, Aspergillus awamori, Aspergillus usamii. Poate produce glucoamilaze
si drojdia Saccharomycopsis fibuligera (Endomycopsis fibuliger).
Preparatele enzimatice brute se adaug n proportie de circa 10% n plmada ce urmeaz
a fi zaharificat, care trebuie rcit la temperatura de 600C. La aceast temperatur se mentine o
pauz de zaharificare de o or dup care se rceste plmada la 25300C si se nsmnteaz cu
drojdie.
Cresterea de randament n alcool care se obtine prin folosirea preparatelor enzimatice microbiene
se datoreaz faptului c acestea hidrolizeaz pn la glucide fermentescibile, substante care n
mod normal la zaharificare cu malt nu sufer transformri. Exist chiar anumite materii prime
( exemplu, fina de manioc) la care numai prin folosirea de preparate enzimatice microbiene se
poate asigura o bun zaharificare si randamente optime n alcool.
Este ns necesar ca la utilizarea lor s se tin seama de conditiile optime de actiune (pH,
temperatur) n functie de tipul de enzime pe care le contin, astfel nct potentialul lor enzimatic
s fie folosit integral.
Exist mai multe firme care comercializeaz n prezent preparate enzimatice de origine
microbian cu utilizare n industria bioetanolului: NOVO-NORDISK (Danemarca), AMB
(Marea Britanie),
SOLVAY-Hanovra (Germania). Fiecare produs comercializat este nsotit de o fis tehnic n care
sunt prezentate caracteristicile principale, domeniul de activitate enzimatic, doza de folosire si
conditiile de depozitare si pstrare.
n afar de preparatele enzimatice amilolitice prezentate, se mai pot folosi, n functie de materiile
prime prelucrate, si alte preparate enzimatice: proteaze, -glucanaze, pentozanaze.

Tehnologia fabricarii bioetanolului din materii prime amidonoase

Fabricarea bioetanolului din materii prime amidonoase se poate face prin dou grupe de
procedee:
- cu fierberea sub presiune a materiei prime;
- fr fierbere sub presiune.

10

Procedeele clasice de producere a bioetanolului din materii prime amidonoase se bazeaz pe

fierbere sub presiune a materiilor prime, care se face n scopul gelificrii si solubilizrii
amidonului astfel nct acesta s poat fi atacat de ctre amilaze la zaharificare.
Aceste procedee prezint urmtoarele dezavantaje:
- consumul de energie termic este ridicat;
- modul de lucru este, de regul, discontinuu, iar posibilittile de recuperare a cldurii
sunt reduse;
- datorit solicitrii termice ridicate a materiilor prime (1501650C) se formeaz
melanoidine si caramel;
- plmezile obtinute nu sunt omogene, iar borhotul rezultat are o valoare furajer mai
sczut.
Aplicarea procedeelor de prelucrare fr presiune necesit o mruntire optim a materiei
prime, astfel nct s se obtin randamente maxime n alcool, cu un consum minim de energie. O
mruntire insuficient a materiei prime poate conduce la pierderi n alcool de pn la 20 l/t
cereale sau chiar mai mult.
nainte de a fi introduse n procesul tehnologic materiile prime amidonoase sunt supuse unor
operatii auxiliare pregtitoare de transport, splare, curtire si eventual mruntire

Valorificarea subproduselor si a deseurilor rezultate de la fabricarea bioetanolului.

Din procesul tehnologic de fabricare a bioetanolului dinmaterii prime amidonoase rezult
ca principale subproduse dioxidul de carbon, alcoolul tehnic (frunti si cozi) si uleiul de fuzel, iar
ca deseuri recuperabile borhotul plamada epuizata de bioetanol, care este transformata in
DDGS.
11

Prin valorificarea integral si complex a subproduselor si deseurilor rezultate, fabricile

beneficiaz de avantaje economice apreciabile, rezolvndu-se partial sau chiar integral si
problema apelor reziduale si a produselor secundae obtinute, care sunt valorificate economic.

Culturile de sorg si porumb din Romania

Principalele culturi energetice pentru Romania sunt rapita, floarea-soarelui (cu continut
ridicat de acid oleic), sorgul zaharat si porumbul. In Romania se cultiva suprafete importante cu
porumb, peste 2,5 milioane hectare anual, iar o parte din productia obtinuta poate fi folosita la
obtinerea de bioetanol.
Porumbul are de asemenea multe alte ntrebuintari, iar interesul pentru producerea de
bioetanol este mic att n rndul producatorilor de combustibili ct si al agricultorilor.
Considerente fiscale (nivelul ridicat de accizare al alcoolului, lipsa unor structuri eficiente de
colectare a veniturilor statului) fac ca bioetanolul sa nu beneficieze nca de nici un fel de facilitati
fiscale - ceea ce reduce din start interesul pentru acest biocombustibil.
In SUA, sorgul este utilizat ca ingrasamant verde sau pentru acoperirea culturilor in
vederea suprimarii buruienilor din culturile de pepiniera prin actiunea alelochimica a exudatului
radacinilor acestuia, care a fost descris ca fiind un amestec de substante biologic active
hidrofobe, denumit sorgoleone.Planta cea mai convenabila pentru producerea de bioetanol n
conditiile Romniei este sorgul zaharat.
Sorgul zaharat, cultivat pe suprafete mari, ar putea rezolva substantial problema poluarii
aerului pe care-l respiram, 1 ha de sorg zaharat absoarbe anual din atmosfera pana la 50-55 t de
bioxid de carbon, in timp ce padurile foioase absorb 16 t/ha/an de bioxid, iar cerealele 3-10
t/ha/an. In lumina Protocolului de la Kyoto, Romania si Bulgaria au toate sansele sa castige sume
solide numai din cultivarea pe suprafete mari a sorgului zaharat, sau un ha de sorg zaharat
absoarbe anual 50-55 t de bioxid de carbon, eliminand cantitati uriase de oxigen.
Sorgul zaharat este cultivat n ultimii 25 de ani numai experimental n Romnia. Este o
planta anuala asemanatoare cu porumbul, foarte rezistenta la seceta, cu un ciclu vegetativ rapid,
cu exigente mult mai reduse pentru ngrasaminte n comparatie cu porumbul.
Principalele argumente n sprijinul extinderii cultivarii si industrializarii integrale a
sorgului zaharat n Romnia sunt:
- Eficientizarea suprafetelor extinse de teren agricol neexploatate sau ineficiente prin
culturi masive de sorg si crearea de noi locuri de munca;
- Cultivarea sorgului poate produce cantitati foarte mari de biomasa (80-120 t/ha) cu
12

continut de 15-30% zahar (5-7 t zahar/ha), materie prima regenerabila pentru industria chimica,
petrochimica, agricultura, industria alimentara, farmaceutica si altele.
-Prin industrializarea totala a sorgului se pot obtine: bioetanol (biocombustibil pentru
mijloace de transport, utilaje agricole mobile si fixe), sirop, otet si alcool alimentar, celuloza si
hrtie, acid acetic si etilena, fibre naturale, proteine vegetale, furaje pentru zootehnie, etc.;
- Biocarburantul produs din sorg este ecologic, contribuind la reducerea emisiilor de
bioxid de carbon, principalul responsabil pentru efectul de sera suferit de atmosfera terestra n
ultima perioada de timp;
-Tehnologiile industriale pot utiliza instalatii existente sau putin adaptate din industria
chimica, nu produc deseuri toxice sau reziduuri neutilizabile.Conform estimarilor tehnicoeconomice, in Romania s-ar putea produce bioetanol din sorg zaharat prin tehnologiile
conventionale, la un pret total mai mic de 200 euro pe tona, inclusiv taxe vamale, costul
transportului, comisioane, etc., pret concurential pe piata europeana, n cazul obtinerii unei
productii de circa 5 tone etanol la hectar. Deocamdata, in Romania, instalatiile existente de
producere a bioetanolului sunt in numar redus si utilizeaza doar porumbul ca materie prima, in
special, datorita faptului ca zonele in care acestea au fost construite sunt propice acestei culturi.

Principalele industrii producatoare de bioetanol din Romania

Prima instalatie de producere a bioetanolului a fost data n functiune la Braila in anul
2008, avand o capacitate de productie de 30 t/zi. Din anul 2009, la Zimnicea functioneaza cea
mai mare rafinarie de bioetanol din Romania, cu o productie de circa 100.000 t/an.
Societatea Comerciala BIO FUEL ENERGY SRL a fost infiintata in anul 2007 si a fost
inaugurata pe 06.11.2009, fiind cea mai mare rafinarie de bioetanol din sud-estul Europei si unul
din importantii producatori din Europa de biocombustibili ecologici de tipul bioetanolului.
Capacitatea de producie a acestei fabrici de bioetanol este de 96.000 t/an, respectiv 290
t/zi, la un regim de funcionare de 333 zile/an (8000 ore/an) n 3 schimburi pe zi
BIO FUEL ENERGY SRL poate asigura o logistica perfecta, transportul rutier, feroviar,
cat si naval fiind factori cheie ai acestui proces. Avand in dotare instalatii performante de
incarcare/descarcare a cisternelor auto, CF, dar si a navelor fluviale, societatea beneficiaza de
legaturi directe cu Europa prin intermediul fluviului Dunarea, dar si cu celelalte continente prin
portul Constanta.Instalatia din dotare are capacitate de productie de 80.000 tone bioetanol/an.
Bioetanolul este fabricat din materii prime amidonoase cum sunt cerealele, in special porumbul.

13

Societatea MAREX SA Braila are o capacitate de 10 milioane l/an, respectiv 30000 l/zi,
utilizand ca materie prima porumb dar si alte cereale disponibile.
Romania produce circa 4,5 milioane de tone de motorina, potrivit ultimelor date oficiale
ale Institutului National de Statistica.
Pentru comparatie, anul acesta, micii producatori de biodiesel vor obtine cel mult 30.000 de tone,
potrivit propriilor estimari, in functie de capacitatile de productie functionale cunoscute.
Se adauga cele 40.000-45.000 de tone ale Autoelite Baia Mare. Mai mult de jumatate din
capacitati sunt folosite pentru autoconsum.
Afacerea "bio" va exploda in curand, dupa ce marii investitori vor finaliza investitiile:
compania germana MAN si-a amplasat cartierul general la Sibiu, iar Petrom, Lukoil si
Rompetrol au anuntat ca se vor implica puternic in producerea si promovarea combustibililor
verzi. Printre investitorii autohtoni care au simtit potentialul pietei sunt fostul arbitru de fotbal
Adrian Porumboiu, dar si Culita Tarata, a carui TCE 3 Brazi va produce biodiesel si bioetanol la
Braila, in parteneriat cu o firma americana.
Dupa ce marii producatori isi vor fi finalizat investitiile, Romania va produce circa
200.000 de tone la inceputul anului 2008 si cel putin 400.000 pana in 2010.
Ministerul Agriculturii spune ca Romania poate produce 500.000- 550.000 de tone/an de materie
prima (ulei de rapita, soia si floarea-soarelui). Anul acesta a fost extinsa si la biodiesel subventia
de un leu pe litru de biodiesel consumat. Subventiile pentru culturile de soia si de floareasoarelui sunt de 500 de lei/hectar, respectiv 800 de lei/floarea-soarelui, la care se adauga din
2007 plata europeana de 40-50 euro/hectar.

Avantajele si dezavantajele utilizarii bioetanolului

Trebuie subliniat faptul ca bioetanolul este un combustibil regenerabil si nu este un
contributor net la emisiile de gaze cu efect de sera. Acest lucru se datoreaza faptului ca biomasa
cultivata pentru bioetanol este capabila sa reabsoarba (prin fotosinteza) dioxidul de carbon
produs in timpul arderii bioetanolului.Astfel, principalul avantaj al biocombustibililor este faptul
ca sunt neutri din punct de vedere al efectului de sera. Biocombustibilii sunt neutri pentru ca la
arderea lor se elibereaza in atmosfera cantitatea echivalenta de bioxid de carbon care a fost fixata
fotosintetic de plante cand s-a produs materia prima vegetala din care s-au obtinut
biocombustibilii.
Se vorbeste despre bioetanol ca despre solutia energetica a viitorului, deoarece
constituie o alternativa viabila la combustibilul conventional (benzina). Un alt avantaj este faptul
ca are cifra octanica mai mare decat a benzinei, ceea ce se traduce prin ardere mai eficienta si,
implicit, emisii toxice mai reduse.

14

BIBLIOGRAFIE
1. www.ecomagazin.ro
2. www.biofuelenergy.ro
3. www.energeia.ro
4. wikipedia.ro
5. www.agro-business.ro

15