Sunteți pe pagina 1din 12

1 Introducere

In ultimile decenii, fabricarea celulozei, a cunoscut o dezvoltare impetuoasa,


determinata de cresterea intensa a consumului de hartie. Celuloza este un produs
tehnic deosebit de valoros care se obtine din tesuturile vegetale prin diferite tratamente
chimice si ea constituie materia de baza folosita la fabricarea hartiei si cartonului
Fabricarea hartiei are ca principale operatii: prelucrarea materialului, deshidratarea si
formarea foii continue de hartie, uscarea, taierea si ambalarea.
Prelucrarea materialului consta in macinarea lui la finetea dorita in mori de
macinat, rafinoare cu discuri, hidrafinere, etc, sortarea, incleierea si colorarea.
In fabricile de hartie, se evacueaza la canal ape uzate de la instalatiile de
preparare, macinare si sortare a materialului, precum si de la sitele si valturile de
stoarcere a benzii de material de la masinile de hartie.
La fabricarea hartiei se folosesc cantitati mari de apa, care insa pot fi folosite
dupa o prealabila separare a suspensiilor.
Dup cum se tie, n industria de celuloz i hrtie se utilizeaz importante cantiti de
ap. Avnd n vedere resursele limitate ca i problemele ridicate de poluarea cu
produse reziduale sunt necesare preocupri, att pentru reducerea consumului, ct i
pentru limitarea maxim a gradului de poluare. Rezolvarea acestor probleme este
determinat n primul rnd de intervenii serioase n procesele tehnologice deoarece
aa cum se spune este mai uoar prevenirea polurii dect tratarea
consecinelor.
Procesul de epurare ( v. STAS 1481 76 ) consta in indepartarea din apele uzate a
substantelor toxice, a microorganismelor etc. in scopul protectiei mediului inconjurator
( emisar in primul rand, aer sol etc ) ; O epurare corespunzatoare trebuie sa asigure
conditii favorabile dezvoltarii in continuare a tuturor folosintelor ( alimentari cu apa,
piscicultura, agricultura etc ).
Evacuarea apelor uzate neepurate in mod corespunzator poate prejudicial, printre
altele, in primul rand sanatatea publica. Ca o prima masura, in aceasta ordine de idei ,
STAS 1481 76 prevede ca apele uzate sa fie evacuate intodeauna in aval de punctele
de folosinta. De asemenea STAS 4706 stabileste o serie de conditii tehnice de calitate
care trebuie sa le indeplineasca amestecul dintre apa uzata si a emisarului in aval de
punctul de colectare a apelor uzate, astfel incat folosintele in aval sa nu fie afectate.
Epurarea apelor uzate se realizeaza in statii de epurare; acestea fac parte
integrate din canalizarea orasului sau industriei, marimea lor fiind determinata de gradul
de epurare necesar, de debitele si caracteristicile apelor uzate si ale emisarului, de
folosintele prezentate si viitoare ale apei etc. ( Mircea Negulescu 1987 ).
Celuloza este un produs tehnic deosebit de valoros care se obtine din tesuturile
vegetale prin diferite tratamente chimice;ea constituie materia de baza folosita la
fabricarea hartie , cartoanelor si a fibrelor sintetice.

Fig. 1 Instalaie pentru producerea pastei de hrtie


Industria de celuloza si hartie constituie o sursa permanenta de poluare atat prin
faptul ca utilizeaza 50% din materia prima lemnoasa, restul fiind eliminate cu agentii
chimici rezultati din apele reziduale, cat si prin faptul ca este unul dintre cei mai mari
consumatori de apa. Cu toate ca instalatiile si tehnologiile moderne sunt astfel
concepute incat consumul de apa este redus considerabil ( circuitele inchise ), pe
ansamblul fabricilor de celuloza si hartie , consumul de apa este foarte ridicat. Acest
lucru implica construirea de instalatii adecvate de epurare, dat fiind caracterul nociv al
apelor uzate provenite din industria celulozei si hartiei.
Ca si in celelalte ramuri , in industria de celuloza si hartie se accentueaza in
ultima vreme preocuparea pentru adoptarea unor strategii preventive in locul celor
corrective, principala solutie fiind tehnologii cu nivel minim de poluare; in acest sens ,
se imbina grija pentru protectia mediului cu folosirea rationala si maxima eficienta a
resurselor naturale si energetice.

1.2 Caracteristicele apelor uzate provenite din industria celulozei si a


hartiei
Industria de celuloza si hartie este un important consumator de apa intrucat produsele
sale ( celuloza, hartie, cartoane ) se realizeaza prin procedee umede. Efluentii reziduali
rezultati din procedeul de fabricatie utilizat ( procedeu sulfat sau sulfit ). In general ,
apele uzate rezultate de la fabricarea celulozei sulfat sunt mai usor tratabile, folosind
procedeea de epurare mai putin costisitoare decat cele de la fabricare celulozei
obtinute prin procedeul sulfit. Indiferent de procedeul de obtinere utilizat in fabricarea
celulozei, apele reziduale rezultate din procesele tehnologice sunt puternic poluante si
prezinta un potential poluant pentru mediul inconjurator.
Din procesul de fabricare a celulozei rezulta cantitati insemnate de ape uzate care
variaza , in general, in functie de procedeul de taiere a lemnului, de metodele de
spalare si albire, e gradul de recirculare a unor categorii de ape uzate. Efluentul total al
unei fabric de celuloza sulfat are urmatoarele caracteristici medii :
-aspect:tulbure
-culoare:bruna

-miros:de mercaptan
-pH: 7-9
-solide in suspensie :800-1200 mg/l
-reziduu fix:2000-3000 mg/l
-CBO5: 200-300 mg/l
-CCO:800-1500 mg/l
Principalele categorii de ape uzate rezultate de la fabricarea celulozei sulfat sunt:
solutii reziduale (lesii ) , ape uzate cu fribre, percaptani, alcool metilic,
formaldehida.Apele uzate car se scurg de la spalarea celulozei dupa separarea lesiilor
de fierbere, datorita continutului lor mare in substante organice intra usor in fermentatie
si prin deversarea lor in emisar conduc la colorarea apelor acestuia, la scaderea
capacitatii de reaerare datorita spume ice o fromeaza la suprafata pei si la dezvoltarea
unor colonii de bacteria care cad la fund si apoi intra in putrefactive. Lesiile sulfat au
actiune toxica, asupra pestilor, chiar si diluate sunt letale.
Evacuarea in receptor a namolurilor de la caustificarea poate provoca mari
neplaceri, deoarece prin depunarea lor pe fundul albiei,in amestec cu fibrele de
celuloza, distrug flora si fauna de pe fund.
Apele uzate de la fabricarea hartiei au o influenta daunatoare asupra emisarului
si a folosintelor din aval,datorita continutului ridicat in substante in suspensie.
Suspensiile fine provenite din materialele de umplere a hartiei dau apelor o culoare
albuie opalescent, greu de eliminat in cazul tratarii apei pentru alimentary cu apa. De
asemenea resturile de coloranti folositi la fabricare hartiile colorate pot imprima apelor
emisarului coloratii care sa perturbe fenomenele de fotosinteza si ca urmare a
dezvoltarii florei si a proceselor de autoepurare in receptori.
Trebuie acordata atentie recuperarii la maximum a materiilor valoroase din apele
uzate si reintroducerii acestora, pe cat posibil, in procesul tehnologic, in vederea
reducerii cantitatilor totale de ape uzate si materii reziduale evacuate la canal. In acest
fel, pe langa reducerea consumurilor de material se obtine si reducerea cheltuielilor
necesare, pentru epurarea apelor uzate inainte de evacuare lor in receptor.
Colectarea apelor uzate de la sectii, dupa recuperarea materialelor valoroase
este indicat sa se faca in system separativ, prin canale separate pentru :apele uzate
industrial de la fierbere , spalare, sortare, albire; apele de racire , apele de la
caustificare, apele de la unitati auxiliare, apel pluvial, apele uzate menajere.In statia de
epurare vor fi conduse doar apele uzate industrial si cele menajere; apele uzate
conventionale curate si pluvial vor fi evacuate direct in emisar. Epurarea apelor uzate
provenite din industria de fabricare a celulozei si hartie se faceprin metode mecanice,
mecano-chimice, mecano-biologice si chiar prin metode avansate de epurare.
1.3 Posibilitati de epurare a apelor uzate cu incarcare poluanta specifica
Tratarea apelor reziduale include mai multe trepte: preliminar, primar i
secundar, la care se poate aduga i una teriar atunci cnd este necesar o calitate
ridicat a efluentului final tratat.

Treapta preliminar de tratament include nite grtare care separ materialul


solid de dimensiuni mari care dei nu manifest efecte majore de poluare poate
produce blocaje n instalaia de tratare sau crea probleme n fluxul tehnologic.
Operaia de decantare poate separa circa 60% din substanele solide i circa
35% din ncrcarea cu poluani organici, ceea ce favorizeaz eficiena treptei biologice
urmtoare. Uneori decantarea poate fi completat cu o coagulare chimic sau floculare,
deoarece dimensiunile particulelor sunt prea mici pentru a fi separate gravitaional.
Treapta de tratare biologic n cazul efluenilor din industria de celuloz i hrtie
poate fi realizat direct n funcie de ncrcarea acestora dup cum urmeaz:
- tratare cu nmol activ pentru CBO5 = 150-350 mg/l.
- bazine de stabilizare aerate pentru CBO5 =100-500 mg/l.
- tratament anaerob pentru CBO = 1000-30000 mg/l.
Aceast operaie se bazeaz pe aciunea unei populaii diverse de
microorganisme care pot aciona sub form de film sau dispersate (nmol activ).
Dup decantarea primar efluenii conin att materiale n suspensie, ct i
substane organice dizolvate i prin urmare prima treapt de tratare biologic este
adsorbia substratului pe suprafaa bioactiv. Ecosistemele artificiale pot fi echilibrate
aproape complet pentru a consuma elementele accesibile ale substratului. n
asemenea situaii, produsele din ap rezultate n urma tratamentului sunt sruri
anorganice i gaze alturi de cantiti mici de substane solide inerte.
Cea mai veche variant de tratare biologic (anul 1890) o constituie filtrul
biologic rezultat din experienele realizate prin percolarea deeurilor prin sol. Biomasa
este imobilizat pe un mediu inert care poate fi natural (de exemplu piatra) sau sintetic.
Apa rezidual este dispersat pe suprafa i lsat s percoleze i s vin n contact
intim cu biomasa. Filtrele biologice sunt clasificate n funcie de ncrcarea organic i
hidraulic pe care o primesc, calitatea efluentului deteriorndu-se cu creterea
ncrcrii. Aceste instalaii se exploateaz uor, cu cheltuieli reduse i pot avea o durat
de funcionare de 30-50 de ani.
n procedeul cu nmol activ biomasa este dispersat total n reactor (fig.2 -tipuri
de bioreactoare). Bacteriile sunt aerate i meninute n suspensie prin aeratoare
imersate sau sisteme de agitare (cu vsle) la suprafa. Procesul se mbin cu
recircularea unei pri din nmolul activ care se amestec cu efluentul rezidual. Este de
dorit ca, cultura microbian s floculeze n timpul operaiei deoarece efluentul se
separ de biomasa format prin decantare. Majoritatea nmolului decantat este apoi
recirculat i amestecat cu apa rezidual. Procedeul este mai intens dect filtrarea
biologic i este apt de a trata o cantitate de dou ori mai mare de efluent pe volum de
reactor; prin urmare este mai ieftin, dar este mai dificil de condus i meninut n
funciune.
Astfel, un rol important l are dozarea corect a elementelor nutritive (azot, fosfor,
microelemente etc.). Nivelele insuficiente de azot constituie cauza dezvoltrii bacteriilor
filamentoase, voluminoase, greu decantabile. ntr-o fabric de celuloz i hrtie acest
fenomen apare n 36 de ore. Restabilirea unui coninut suficient de azot (1,5 mg/l)
asigur revenirea la caracteristicile de decantare ale nmolului. Pe de alt parte
microelementele, n industriile n care se lucreaz cu cantiti mari de var, pot reaciona

cu carbonatul sau cu hidroxidul de calciu, ceea ce le mpiedic s devin accesibile


microorganismelor.

1.4 Procedee de tratare a apelor reziduale


n mod obinuit, tratarea apelor reziduale const dintr-o separare grosier a
materialelor solide aflate n suspensie, urmat de un proces de oxidare a compuilor
organici dizolvai (consumul de oxigen biochimic sau CBO 5).
Procedeele de rutin pentru separarea materialelor solide aflate n suspensie
(decantare) i oxidarea compuilor organici (nmol activ sau lagune aerate) sunt
familiare majoritii industriilor datorit unei largi rspndiri i unei ndelungate aplicri.
n unele cazuri sunt necesare tratamente suplimentare pentru a conserva
integritatea ecologic a apei de recepie pentru reziduul tratat.
Astfel, procedeele de tratare a apelor reziduale se clasific n: fizice, chimice,
fizico-chimice i biologice.

Tabelul 1. Tratamente fizice.


Proces

Poluant

Descriere

Stadiul de aplicare

separat
Sedimentare
primar

Solide
n
suspensie

Apele reziduale sunt trecute ntrun bazin pentru o perioad lung


de timp n care solidele se separ
prin depunere gravitaional. Se
realizeaz obinuit n decantoare.

Sedimentarea este dominant n


tratarea apelor n industria de
hrtie.

Sortarea fin

Solide
n
suspensie

Sortatoare cu site staionare


montate nclinat sau pe tambur n
rotaie cu orificii de dimensiuni
uniforme.

Sortatoarele cu site sunt


utilizate pentru separarea n
sistemul apelor grase, i n
sistemele de splare a celulozei
ca o alternativ la epurarea
primar i pentru deshidratarea
nmolului.

Filtrarea
prin
medii granulare

Solide
n
suspensie

Staturi filtrante dintr-un singur


material (nisip) sau mixte (nisip i
agregate mai mari) separ solide
n
suspensie
prin
filtrare
gravitaional sau sub presiune.

Se practic n diferite fabrici ca


filtrare final care urmeaz
tratamentului biologic.

Eflueni reziduali sunt intimi


contactai cu abur viu n turnuri cu
umplutur sau sectoare agitate.
Compuii volatili
(cu punct de
fierbere mai sczut dect apa)
sunt eliminai.

Se practic striparea cu abur a


condensatelor de la evaporare.

Striparea
cu abur

CBO

Ultrafiltrarea

CBO

Ultrafiltrarea utilizeaz membrane


polimere semipermeabile pentru a
separa materiale n emulsie sau
coloidale dizolvate sau suspendate
n curentul rezidual. Lichidul se
colecteaz sub presiune ca
permeat prin membran.

Studii extinse la faza pilot n


instalaiile de sortare i nlbire.
O fabric din Europa are montat
un sistem pentru ndeprtarea
culorii de la treapta de extracie
din efluentul de la nlbire.

Tabelul 2. Tratamente chimice


Proces

Absorbie
rini

Poluant
separat
cu

CBO
culoare

Descriere

Adsorbanii polimeri sunt particule


microscopice cu diametrul de 0,5
mm. Acestea sunt introduse n
coloan prin care se trece ap
sortat filtrat, rezidual i cu pH
sczut. Compuii organici sunt
absorbii pe microsfere.

Stadiul aplicrii

O fabric european separ


discontinuu compuii colorai
din efluenii de la nlbire , din
1980.

Tabelul 3. Sistemul de tratare biologic


Proces

Poluant
separat

Descriere

Stadiul aplicrii

Bazine
de
aerare
stabilizate

CBO

Bazinele de aerare stabilizate sunt uniti de


volum mare n care deeurile organice sunt
oxidate i transformate n biomas. Oxigenul este
alimentat prin aerare mecanic.

Tehnologia este bine


dezvoltat i larg
rspndit n industria
celulozei i hrtiei.

Nmol activ

CBO

Procedeul cu nmol activ utilizeaz aerarea


mecanic pentru a furniza oxigen i a asigura
reciclarea continu a unei suspensii de
microorganisme pentru a oxida materialul organic
din efluentul rezidual.

Procedeul
este
dezvoltat n cteva
variante i este utilizat
la nivel mondial.

ZurnAttisholz

CBO

Acesta este un sistem de tratare cu nmol activ n


dou faze, care lucreaz la concentraii sczute
ale oxigenului, bacteriilor i fungiilor n prima
treapt i cu concentraii mari ale oxigenului
dizolvat i protozoarelor n cea de-a doua

Acest procedeu se
utilizeaz n S.U.A.
pentru tratarea apelor
de la descernelizare,
celuloz sulfit i past
mecanic.

Filtru
pelicular

CBO

Apa rezidual este alimentat pe un strat biologic


fixat pe piatr sau material plastic. Un strat
mucilaginos bioactiv se formeaz pe mediu.
Stratul mucilaginos asimileaz i oxideaz
componenii organiciai apelor reziduale. Apa
rezidual este pulverizat peste strat i colectat
la nivel inferior printr-un sistem de drenare
subteran.

Filtrele peliculare au
un grad limitat de
utilizare n industria
de
hrtie,
dei
procedeul se aplic la
nivel mondial pentru
tratarea
apelor
reziduale municipale
sau din alte industrii.

Tratare
teren
deschis
vitez
redus

pe

CBO, solide
n
suspensie
culoare i
substane
nutritive.

Apele reziduale se distribuie pe sol unde


elementele nutritive i umiditatea sunt preluate de
vegetaie iar compuii organici sunt oxidai prin
aciunea bacteriilor din matricea solului. apa
rezidual este pulverizat sau deversat pe sol
preveninduse formarea barajelor. Apele tratate
percoleaz spre apa freatic.

Diferite fabrici de
celuloz
i
hrtie
trateaz
apele
reziduale
i
nmolurile prin acest
procedeu.

Tratare pe
teren
prin
infiltrare
rapid

CBO, solide
n
suspensie
bacterii,
coli, fosfor.

Sistemele de infiltrare rapid utilizeaz acelai


mecanism pentru oxidarea compuilor organici ca
i cel prezentat anterior, adic percolarea prin
matricea solului. Totui, vegetaia este n mod
obinuit absent

Cel
puin
dou
sisteme
complete
sunt n funciune n
industrie

Tratare prin
curgere prin
deversare
pe teren

CBO, solide
n
suspensie
substane
nutritive.

Apa rezidual este alimentat pe marginile


superioare ale unor terase n pant. Solidele n
suspensie, compuii organici i substanele
nutritive sunt separate prin sedimentare, filtrare
prin iarb, oxidare biologic i preluare de ctre
plante.

n
industria
de
celuloz i hrtie sunt
n funciune cteva
sisteme.

cu

Tabelul 4. Tratament fizico-chimic


Proces

Poluant
separat

Descriere

Stadiul aplicrii

Decantare
favorizat
chimic

Solide
n
suspensie,
CBO,
culoare.

Se adaug n apa rezidual coagulani


sau stimulatori pentru coagulare pentru
a aglomera particulele coloidale n
flocoane decantabile

Performana
decantrii
secundare este mbuntit
prin adugiri de ageni chimici n
diferite fabrici de celuloz i
hrtie n S.U.A.

CBO

Oxidarea chimic se face prin creterea


presiunii i temperaturii curentului de
ap. Presiunea ridicat este necesar
pentru a preveni evaporarea apei, nct
combustia se face n faza lichid
utiliznd oxigenul molecular dizolvat.

Sistemele sunt utilizate pentru


tratarea leiei negre i pentru
oxidarea
nmolului,
pentru
recuperarea caolinei

Oxidare
umed
aer

cu

Aplicarea unuia sau altuia dintre procedee este determinat de:


- ncrcarea efluentului;
- eficiena cerut pentru tratare;
- dirijarea efluentului;
- costuri energetice;
- costul tratamentului chimic;
- dirijarea nmolului;
- costul investiiei;
-accesibilitatea utilajelor.

II. Studiul bibliografic privind procesul studiat


2.1 Variante tehnologice de epurare a apelor uzate

Tratarea aerob
Etapele unui proces de tratare a efluenilor reziduali sunt urmtoarele:
a) Separarea
Prima treapt n pretratamentul apelor reziduale industriale este separarea
destinat ndeprtrii poluanilor solizi de dimensiuni mari care pot interfera n
procesele ulterioare de tratare. Pot fi utilizate n acest sens sortizoarele grosiere sau cu
bare i unitile de separare pot funciona normal sau automat.
n mod obinuit pentru apele reziduale se utilizeaz sorizoarele cu bare.
Dimensiunile ochiurilor acestora este de 12,5 mm i sortizorul poate fi curat manual.
Echipamentul poate fi automatizat prin adugarea unui dispozitiv de curire rotativ,
acionat electric.
Frecvent se utilizeaz un regulator de timp pentru a aciona ciclic dispozitivul de
curire i de a diminua uzura. Cea mai obinuit practic este de a instala
separatoarele la un unghi de 45 ntr-un canal cu viteza de 60100 cm/sec.
b) Flotaia cu aer injectat
Este o operaie de pretratare a apelor reziduale n care aerul este injectat n
curentul rezidual pentru a separa poluanii cu densitate sczut cum ar fi fibrele,
uleiurile i grsimile.
Sistemele de pretratare pot fi clasificate n sisteme de flotaie cu aer sub
presiune, cu aer reciclat sub presiune i cu aer barbotat. Sistemul cu reciclarea aerului
sub presiune este prezentat n figura 3.
Un curent de ap recirculat este saturat cu aer sub presiune i gazele
dizolvate se ataeaz la uleiurile i grsimile cu densitate sczut pentru ca ulterior s
reduc suplimentar aceast caracteristic i s determine separarea n tancul de
flotaie.
Poluanii cu densitate sczut sunt separai continuu din tancul de flotaie cu
ajutorul unui mecanism de ndeprtare a spumei.
Sistemele de flotaie cu aer barbotat utilizeaz aeratoare de suprafa, flotante
(mai degrab dect aerul comprimat) pentru a dizolva aerul n apa rezidual

contaminat. Avantajele sistemului de flotaie cu aer barbotat sunt costurile i spaiul


necesar mai reduse, dar dezavantajul este mai mare din punct de vedere al consumului
de putere.
Tratamentul apei reziduale prin flotaie cu aer este cel mai utilizat n industria de
celuloz i hrtie comparativ cu sistemele de tratare combinat. Flotaia cu aer se
folosete n zona mainii de hrtie pentru recuperarea fibrelor, precum i pentru
purificarea apelor grase.
c) Neutralizarea
Procesul include ajustarea pH-ului sau a concentraiei ionilor de hidrogen din
apa rezidual. Dup determinarea iniial a pH-ului, substane chimice acide sau
alcaline se adaug apei rezidual pentru realizarea unui pH corespunztor. Acizii
obinuii pentru ajustarea pH-ului sunt sulfuric, fosforic sau azotic.
Agenii chimici alcalini cei mai utilizai pentru reglarea pH-ului sunt soda caustic
sau varul. Alegerea corect a substanelor chimice pentru neutralizare este determinat
frecvent de punctul din proces unde se realizeaz neutralizarea i de tratamentul
ulterior ce urmeaz a fi efectuat.
Neutralizarea este deseori necesar pentru a menine un pH corespunztor
pentru operaiile de tratare a rezidurilor cum ar fi decantarea i oxidarea. Neutralizarea
poate fi necesar pentru ajustarea final a pH-ului nainte de descrcarea efluentului n
curentul de recepie.
d) Egalizarea
Este a treia etap major n pretratarea apelor reziduale rezultate din industria
de celuloz i hrtie. Scopul egalizrii n sistemul de tratare este de a diminua efectele
fluctuaiilor n calitatea apelor reziduale, cum ar fi debitul, pH-ul, consumul de oxigen
biologic (CBO) i cantitatea total de solide aflat n suspensie.
O egalizare corespunztoare are rezultate favorabile n eficiena treptelor
urmtoare de tratare a rezidurilor.
Problema cheie n proiectarea bazinului de egalizare este de a asigura o
amestecare corespunztoare fr a permite depunerea solidelor decantabile. O
amestecare corespunztoare se poate realiza untr- un bazin de curgere variabil (cu
baraje), agitare mecanic sau aerare.
Deseori, un bazin de deversare este ncorporat n instalaia de tratare pentru a
colecta creterile excesive de debit sau variaiile de calitate ale apei care pot deranja
instalaia de tratare. Bazinul de deversare poate fi necesar n sistemele de tratare din
ultima vreme cnd ncrcrile i debitele din instalaie, reclam aceast situaie.
Deversarea apei reziduale n bazinul suplimentar se poate realiza automat sau
manual. Dac topografia va permite, bazinul de egalizare poate fi instalat cu decantare
gravitaional, eliminnd necesitatea pomprii.
e) Decantarea
n general este dorit pentru a separa solidele decantabile nainte de aerare i
treptele ulterioare ale procesului de tratare a apelor reziduale. Decantarea
gravitaional separ eficient pn la 95% din solidele decantabile i ncrcrile CBO
insolubile. Decantarea "preliminar" se refer n general la prima treapt n care se

separ solidele decantabile nainte de a se descrca apa rezidual ntr-un sistem de


recepie.
n plus, decantarea secundar se poate utiliza pentru a colecta i ngroa
nmolul pentru reciclare n procesul de tratare cu nmol activ. Solidele decantabile sunt
generate prin activitatea microbiologic n procedeul cu nmol activ. Ulterior,
decantarea secundar este necesar pentru a realiza coninutul total de solide
decantabile ca i CBO la descrcare conform cerinelor. Se pot utiliza polimeri anionici
pentru a mbunti depunerea particulelor n decantarea secundar.
f) ngroarea nmolului
Solidele decantabile (nmolul) produse n operaia de decantare primar sunt
deseori ngroate pentru a reduce volumul de nmol ce trebuie manipulat. Nmolul
primar poate fi ngroat la maxim 50% substane solide pentru o combustie ulterioar
dac exist o valoare caloric suficient accesibil. Combustia nmolului va reduce
semnificativ volumul nmolului ce urmeaz a fi depozitat.
Nmolul microbiologic de la treapta a doua de decantare este mai dificil de
deshidratat dect nmolul conveional de la decantarea primar. Prin urmare
proiectarea restrictiv a decantorului i ngrotorului este deseori utilizat n operaia
de decantare preliminar. Dereglrile n procedeul cu nmol activ vor avea deseori ca
rezultat un produs care este extrem de dificil de ngroat.
Adugarea de ageni chimici, polimeri anionici sau doze mici de clor pentru a
controla bacteriile filamentoase, poate fi necesar pn cnd se stabilizeaz operaia
de tratare cu nmol activ. Controlul periodic al indicelui volumului de nmol va anticipa
capacitatea de deshidratare a nmolului.
ngroarea suplimentar a nmolului poate fi realizat prin filtrare sub vacuum.
Deseori se utilizeaz filtrul tradiional tip tambur cu vacuum, la care vacuumul se aplic
printr-un material filtrant care colecteaz pasta de nmol. mbrcmintea filtrant a
filtrului tambur poate fi sit de nylon, oel sau arcuri elastice din oel inoxidabil.
Pe filtrul cu vacuumul se poate obine o concentraie a pastei de nmol de 25 %.
Pentru ngroarea nmolului se pot utiliza combinaii de filtre orizontale cu band
i prese.
O concentraie maxim a nmolului de 50 % solide se poate obine cu o pres
melc. Pentru a reduce volumul de nmol disponibil se poate proceda la combustia
nmolului.
La un coninut de 50 % substane solide n nmol, este necesar combustibil
suplimentar pentru a ntreine arderea.
Varianta optima corespunde, conform NTPA 001/2005 este viabila din punct
de vedere ecologic.

a.u.

G/
S

DZ

B
E

SG

DP

BNA

DS

a.e

2.2 Caracteristicile efluentului obtinut. Grade de epurare


Eficiena tratamentului este urmtoarea :
Eficiena global
CBO
98 - 99 %;
COC
91 %;
Separare solide n suspensie
97 %;
Separare culoare
90 %;
AOX
85 %.
Caracteristicile efluentului tratat:
ncrcare organic specific:
kg CBO/a.u.t.
0,2 - 0,3
kg COC/a.u.t
5,0 - 5,5
ncrcarea cu solide n suspensie:
kg suspensii solide/a.u.t.
0,4 - 0,5
kg PtCo/a.u.t.
19 - 20
AOX kg/a.u.t.
0,15 - 0,20

Avantajele tratarii aerobe


Acest procedeu de tratare a apelor reziduale are cteva avantaje cum ar fi:
- producerea unei cantiti mai reduse de nmol;
- consum energetic specific redus;
- recuperarea de energie sub form de gaz metan;
- toxicitate redus a efluentului;
- necesar redus de instalaii;
- consum redus de ageni chimici;
- cheltuieli reduse;

BIBLIOGRAFIE
1. Popa Valentin

Procese biotehnologice n industria de celuloz i


hrtie Editura Media Tech, Iai-2001

2. George Rusu,
Vladimir Rojanschi

Filtrarea n tehnica tratrii i epurrii apelor,


Editura Tehnic-Bucureti

3. Negulescu Mircea
4. Marcel Dragan

Epurarea apelor uzate industriale , Editura TehnicBucureti, 1987


Analiza proceselor tehnologice cu impact asupra
mediului -Editura Universitii "Dunrea de Jos" din Galai