Sunteți pe pagina 1din 24

Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011


11

2. CALITATEA AERULUI

II.1 Emisii de poluani atmosferici

II.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant:

Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui
component al mediului, ca urmare a prezenei unor compui alogeni care determin o serie
de reacii chimice n atmosfer, conducnd la modificarea pH-ului aerului, precipitaiilor i
solului.
Procesul de formare a depunerilor acide sau bazice ncepe prin antrenarea a trei
poluani n atmosfer (SO
2
, NO
x
, NH
3
) care, n contact cu lumina solar i vaporii de ap
formeaz compui acizi sau bazici (NH
3
). n timpul precipitaiilor, compuii acizi se depun pe
sol sau n ap. Alteori gazele pot antrena praf sau alte particule care ajung pe sol n forma
uscat sau n apa de suprafa i chiar n cea subteran. Depunerile acide afecteaz apa
de suprafa, freatic i solul, prejudicii importante suferind lacurile i fauna piscicol,
pdurile, agricultura i animalele.


II.1.1.1 Emisii anuale de dioxid de sulf (SO
2
)
Dioxidul de sulf este un gaz incolor, cu miros nbuitor i ptrunztor. Acesta este
transportat la distane mari datorit faptului c se fixeaz uor pe particulele de praf. n
atmosfer, n reacie cu vaporii de ap formeaz acid sulfuric sau sulfuros, care confer
caracterul acid al ploilor. Prezena dioxidului de sulf n atmosfer peste anumite limite are
efecte negative asupra plantelor, animalelor i omului. La plante, dioxidul de sulf induce n
sistemul foliar, leziuni locale, care reduc fotosinteza. La om i animale, n concentraii
reduse produce iritarea aparatului respirator, iar n concentraii mai mari provoac spasm
bronic. De asemenea, dioxidul de sulf produce tulburri ale metabolismului glucidelor i a
proceselor enzimatice. Efectul toxic al dioxidului de sulf este accentuat de prezena
pulberilor.
Oxizii de sulf (dioxidul i trioxidul de sulf) rezult n principal din surse staionare i
mobile, prin arderea combustibililor fosili. O serie de ramuri industriale, cum ar fi, industria
metalurgic, n special cea neferoas, cocseriile, industria alimentar, polueaz i ele
atmosfera cu oxizi de sulf. O surs important n poluarea atmosferei oraelor o constituie
i instalaiile mici de ardere din zonele rezideniale, care folosesc combustibili fosili.
Inventarele locale de emisii au fost elaborate lund n considerare recomandrile
Ghidului privind inventarele emisiilor de poluani atmosferici EMEP/EEA 2009.
n conformitate cu Ghidul EMEP/EEA 2009, n anul 2011 inventarul emisiilor s-a
realizat pentru un numr de 35 ageni economici, n cadrul carora au fost identificate 209
instalatii.

Emisii anuale de SO
2
(t/an) Tabel 2.1.1.
Constana 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Emisii
anuale SO
2
(t/an)
38374.4 14757,7 26613,6 65351,2
4405,1 1987,6

Valorile emisiilor pentru SO
2
n anul 2011 au nregistrat o scdere fa de anul 2010,
n primul rand datorit schimbrii metodologiei de calcul. Pentru ultimul an, emisiile au fost
calculate inand cont de Ghidul EMEP/EEA 2009.
Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011
12

0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
t
o
n
e
/
a
n
2006 2007 2008 2009 2010 2011
an
Emisii anuale SO2 (t/an)


Figura 2.1.1.

II.1.1.2. Emisii anuale de monoxid i dioxid de azot (NOx)

Oxizii de azot rezult din procesele de ardere a combustibililor n surse staionare i
mobile, sau din procese biologice. n mediul urban prezena oxizilor de azot este datorat n
special traficului rutier. Dintre oxizii azotului rezult n cantiti mai mari monoxidul de azot -
gaz incolor, rezultat din combinarea directa a azotului cu oxigenul la temperaturi nalte i
dioxidul de azot gaz de culoare brun, rezultat din oxidarea monoxidului de azot cu aerul.
n atmosfer, n reacie cu vaporii de ap se formeaz acid azotic sau azotos, care confer
ploilor caracterul acid.
Oxizii de azot provoac oamenilor, animalelor i plantelor, diverse afeciuni n funcie
de concentraie. n concentraii mari, la plante, oxizii de azot produc la nivel celular o
umflare a tilacoidelor din cloroplaste, diminund fotosinteza. La om i animale, n
concentraii mici provoac iritarea sever a aparatului respirator, cu arsuri i sufocri, tuse
violent nsoit de expectoraie de culoare galben. La concentraii mari apar simptome
severe de asfixiere, convulsii i blocarea respiraiei.
Totodat mpreun cu modoxidul de carbon i cu compuii organici volatili formeaz
ozonul troposferic sub incidena energiei solare.

Emisii anuale de NO
x
(t/an) Tabel 2.1.2.
Constana 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Emisii
anuale
NO
x
(t/an)
22675,48 7526,824 7607,81 12204,6 3857,4 6619,8

Valorile emisiilor pentru NOx n anul 2011 au nregistrat o cretere fa de anul 2010,
datorit actualizrii metodologiei de calcul.
.
Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011
13
0
5000
10000
15000
20000
25000
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Emisii anuale NOx (t/an)


Figura 2.1.2.

II.1.1.3. Emisii anuale de amoniac (NH
3
)

Sursa principal de amoniac n atmosfer este agricultura, iar din cadrul acesteia se
detaeaz ramura zootehnic de tip intensiv, datorit dejeciilor animaliere i instalaiilor de
producere a amoniacului (extragerea din apele amoniacale sau sinteza catalitic), a acidului
azotic, azotatului de amoniu i ureei.
Amoniacul este un gaz incolor, cu miros caracteristic, mai uor dect aerul i foarte
solubil n ap. Are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi, emisiile de amoniac avnd
aciune local i/sau general. Aciunea local se manifest la nivelul mucoaselor
respiratorii i oculare prin lcrimri intense, conjunctivite, cheratite, traheobronite,
bronhopneumonii i reducerea schimbului gazos pulmonar. Aciunea general se manifest
prin interferarea sintezei hemoglobinei i reducerea reaciilor de oxido-reducere la nivel
pulmonar.

Emisii anuale de NH
3
(t/an) Tabel 2.1.3.
Constana 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Emisii
anuale
NH
3
(t/an)
240,9751 367,855 441,89 272,9 1474 48

Valorile emisiilor pentru NH
3
din anul 2011 au nregistrat o scdere fa de anul
2010, deoarece emisiile au fost calculate innd cont de Ghidul EMEP/EEA 2009.

Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011
14
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Emisii anuale NH3 (t/an)


Figura 2.1.3.

II.1.2 Emisii de compui organici volatili nemetanici
Termenul NMVOC este o prescurtare provenita de la terminologia utilizat n
engleza pentru o grup de substane ce include compuii organici volatili, cu excepia
metanului. Termenul COV este o prescurtare utilizat pentru grupa de substane ce
include toi compuii organici volatili, inclusiv metanul.
Principalele surse de emisii pentru compuii organici volatili (COV) sunt:
instalaiile care intr sub incidena Directivei 1999/13/CE (COV), transpus prin
Hotrrea de Guvern nr. 699/2003, privind stabilirea unor msuri pentru reducerea
emisiilor de compui organici volatili datorate utilizrii solvenilor organici n anumite
activiti i instalaii, completat i modificat prin Hotrrea de Guvern nr.
1902/2004; Hotrrea de Guvern nr. 735/2006 i Hotrrea de Guvern nr.
1339/2006.
instalaiile care intr sub incidena Directivei 94/63/CE (COV din benzin)
transpus prin Hotrrea de Guvern nr. 568/2001, privind stabilirea cerinelor tehnice
pentru limitarea emisiilor de compui organici volatili rezultai din depozitarea,
ncrcarea, descrcarea i distribuia benzinei la terminale i la staiile de benzin,
modificat i completat prin Hotrrea de Guvern nr. 893/2005;
alte surse industriale: fabricarea de buturi alcoolice distilate, arderea
combustibililor fosili i deeurilor lemnoase pentru producerea energiei electrice i
termice, fabricarea celulozei i hrtiei, fabricarea berii, fabricarea pinii;
emisiile foliare ale pdurilor, agricultura, inclusiv din puni/fnete;
sursele mobile (motoarele cu ardere intern a autovehiculelor) sunt o alt
categorie important de surse de emisie a COV, dar acestea nu au putut fi estimate
cantitativ i incluse n inventar din lips de date complete referitoare la parcul
naional auto.



Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011
15
Emisii anuale de NMVOC

(t/an) Tabel 2.1.4.
Constana 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Emisii
anuale
NMVOC
(t/an)
1728,1 2887,4 17734,7 11279,6 10509,3 1566,7

Valorile emisiilor de hidrocarburi nemetanice din anul 2011 au inregistrat o scadere
fata de anul 2010.

0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
18000
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Emisii anuale NMVOC (t/an)


Figura 2.1.4.

II.1.3 Emisii de metale grele (mercur i cadmiu) (kg/an)
Metalele grele sunt compui care nu pot fi degradai pe cale natural, avnd timp
ndelungat de remanen n mediu, iar pe termen lung sunt periculoi deoarece se pot
acumula n lanul trofic. Metalele grele pot proveni de la surse staionare i mobile: procese
de ardere a combustibililor i deeurilor, procese tehnologice din metalurgia metalelor
neferoase grele i traficul rutier. Aceti poluani pot provoca afeciuni musculare, nervoase,
digestive, stri generale de apatie; pot afecta procesul de dezvoltare al plantelor,
mpiedicnd desfurarea normal a fotosintezei, respiraiei sau transpiraiei.







Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011
16
Emisii anuale de metale grele

(kg/an) Tabel 2.1.5.
Constana 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Emisii
anuale
metale
grele
(kg/an)
4274 2933,42 2720 7284,39 1629,7 802,2

Tabel 2.1.6.
Constana 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Emisii
anuale
Cadmiu (t)
0,04 0,03 0, 026 0,153 0,013 0.0112
Emisii
anuale
Nichel (t)
1,085 0,616 0,480 5,088 1,081 0.460
Emisii
anuale Zinc
(t)
0,6 0,65 0,598 0,397 0,527 0.315
Emisii
anuale
Mercur (t)
0,569 0,615 0,577 0,403 0,0081 0.016

Valorile emisiilor de metale grele din anul 2011 au nregistrat o scadere fa de anul
2010, emisia in anul 2011 a fost de 802,2 t fata de 1629,7 t in anul 2010.


II.1.4 Emisiile de plumb (kg/an)

Emisii anuale de plumb

(kg/an) Tabel 2.1.7.
Constana 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Emisii anuale
Plumb
1980 2415 554 479 41 33

Valorile emisiilor de plumb din anul 2011 au nregistrat o scdere fa de anul 2010.










Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011
17
Emisii anuale metale grele (t/an)
0
1
2
3
4
5
6
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Cadmiu
Nichel
Zinc
Mercur
Plumb


Figura 2.1.5.

II.1.5 Emisii de poluani organici persisteni (POP) ( kg/an)

Poluanii organici persisteni sunt substane chimice foarte stabile, care se pot
acumula n lanurile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sntii omului i a
mediului nconjurtor.
n vederea reducerii impactului asupra mediului nconjurtor, Programul Naiunilor
Unite pentru Mediu a adoptat, n cadrul Conveniei de la Stockholm (mai 2001), un program
viznd controlul i eliminarea a 12 POP (pesticide: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin,
heptaclor, mirex, toxafen, industriali: hexaclorbenzen HCB, bifeniliclorurai PCB;
hidrocarburi aromatice policiclice PAH, subproduse: dioxine, furani).
Cantitatea totala de POPs emisa la nivelul anului 2011 este de 6,502 kg, din care:
- hexaclorbenzen HCB 0.675 kg
- bifeniliclorurai PCB - 0,017 kg
- hidrocarburi aromatice policiclice PAH 5,585 kg
- benzo (a) 0,075 kg
- benzo (b) 0,150 kg

Emisii anuale de POPs (kg/an) Tabel 2.1.8.
Constana 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Emisii anuale
POPs
0,24 0,2 3 13 12,33 6,502

Valorile emisiilor de poluani organici persisteni au nregistrat o scdere fa de anul
2010.

Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011
18

0
2
4
6
8
10
12
14
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Emisii anuale POPs (kg/an)


Figura 2.1.6.

2.2. Calitatea aerului
2.2.A Reeaua automat
n aglomerarea Constana, calitatea aerului este monitorizat prin msurtori
continue n 7 staii automate amplasate n zone reprezentative. Poluanii monitorizai sunt
cei prevzui n legislaia romn, transpus din cea european, valorile limit impuse prin
OM 592/2002 avnd scopul de a evita, preveni i reduce efectele nocive asupra sntii
umane i a mediului. Stabilirea aglomerrii Constana, care include municipiul Constana,
inclusiv Mamaia i Palazu Mare, oraele Nvodari (i Mamaia-Sat), Eforie (Eforie Nord i
Eforie Sud); comunele Tuzla, Costineti i satul Schitu; municipiul Mangalia (inclusiv
staiunile Neptun-Olimp, Jupiter-Cap Aurora, Venus i Saturn),
s-a fcut prin Ordinul MAPM 745/2002, n baza criteriilor de clasificare, aglomerarea
reprezentnd o zon cu o populaie al crei numr depete 250000 locuitori sau
densitatea populaiei pe km
2
justific necesitatea evalurii i gestionrii calitii aerului
nconjurtor.

Componena reelei:
Tabel 2.2.1
Tip staie Numar de staii
Trafic 2
Industrial 3
Fond urban 1
Fond
suburban
1

Statiile au fost amplasate conform Criteria for EUROAIRNET, 1999, astfel:

Staia CT1 Statie de trafic, amplasat n municipiul Constana zona Casa de Cultura
- evalueaz influena emisiilor provenite din trafic
Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011
19
- monitorizeaz poluanii: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2),
monoxid de carbon (CO), benzen, pulberi n suspensie (PM10)
Staia CT 2 - Staie de fond urban, amplasat n municipiul Constana zona parc
Primarie
- monitorizeaza nivelele medii de poluare in interiorul unei zone urbane ample,
datorate unor fenomene produse in interiorul orasului, cu posibile contributii
semnificative datorate unor fenomene de transport care provin din exteriorul
orasului
- raza ariei de reprezentativitate este de 100 m-1 km
- monitorizeaz poluanii: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2),
monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen, pulberi n suspensie (PM10) i
parametrii meteo (direcia i viteza vntului, presiune, temperatur, radiaia solar,
umiditate relativ, precipitaii);
Staia CT 3 - staie de fond suburban este amplasat n orasul Navodari Tabara
Victoria
- monitorizeaza nivelele medii de poluare in interiorul unei zone suburbane,
datorate unor fenomene de transport care provin din exteriorul orasului si a unor
fenomene produse in interiorul orasului
- raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km
- monitorizeaz poluanii:dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2),
monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen, pulberi n suspensie (PM10) i
parametrii meteo (direcia i viteza vntului, presiune, temperatur, radiaia solar,
umiditate relativ, precipitaii);
Staia CT 4 - Staie de trafic, amplasat n municipiul Mangalia zona parc arheologic
- evalueaz influena emisiilor provenite din trafic
- monitorizeaz poluanii: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2),
monoxid de carbon (CO), benzen, pulberi n suspensie (PM10).
Staia CT 5 Staie de tip industrial, amplasata n municipiul Constana str. Prelungirea
Liliacului nr. 6
- evalueza influenta surselor industriale asupra calitatii aerului
- raza ariei de reprezentativitate este de 10 100 m
- monitorizeaz poluanii: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2),
monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi n suspensie (PM10) i parametrii
meteo (direcia i viteza vntului, presiune, temperatur, radiaia solar, umiditate
relativ, precipitaii)
6. Staia CT 6 Staie de tip industrial, amplasat n orasul Navodari Liceu Lazar
Edeleanu
- evalueza influenta surselor industriale asupra calitatii aerului
- raza ariei de reprezentativitate este de 10 100 m
- monitorizeaz poluanii:dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2),
monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen, pulberi n suspensie (PM10) i
parametrii meteo (direcia i viteza vntului, presiune, temperatur, radiaia solar,
umiditate relativ, precipitaii);
7. Staia CT 7 Staie de tip industrial , amplasat n municipiul Medgidia Primarie
- evalueza influenta surselor industriale asupra calitatii aerului
- raza ariei de reprezentativitate este de 10 100 m
- monitorizeaz poluanii:dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2),
monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi n suspensie (PM10) i parametrii
meteo (direcia i viteza vntului, presiune, temperatur, radiaia solar, umiditate
relativ, precipitaii)
- monitorizeaz poluanii:dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2),
monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi n suspensie (PM10) i parametrii
Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011
20
meteo (direcia i viteza vntului, presiune, temperatur, radiaia solar, umiditate
relativ, precipitaii);

Msurarea n puncte fixe a poluanilor menionai se face aplicnd metodele de
referin astfel:
- pentru SO2 conform ISO/FDIS 10498 (proiect de standard) Aer nconjurtor
determinarea dioxidului de sulf metoda fluorescenei n ultraviolet;
- pentru NO2, NOx conform ISO 7996/1985 Aer nconjurtor determinarea
concentraiei masice de oxizi de azot metoda prin chemiluminiscen;
- pentru Pb conform ISO 9855/1993 Aer nconjurtor determinarea coninutului de
plumb din aerosoli colectai pe filtre metoda spectroscopiei cu absorbie atomic;
- pentru PM10 conform EN 12341 Calitatea aerului procedura de testare pe teren
pentru a demonstra echivalena de referin a metodelor de prelevare a fraciunii PM10 din
pulberi n suspensie principiul de msurare se bazeaz pe colectarea pe filtre a fraciunii
PM10 a pulberilor n suspensie i determinarea masei acestora cu ajutorul metodei
gravimetrice;
- pentru benzen metoda gaz-cromatografic;
- pentru CO conform ISO 4224 metoda spectrometric n infrarou nedispersiv
(NDIR);
- pentru O3 conform ISO 13964 metoda fotometric n UV.

2.2.1.A Dioxidul de azot

Tabel 2.2.1.
Concentraia medie anual
POLUANT
Tip staie

2008 2009 2010 2011
Fond urban CT2 17 25 20 24
Industriala Constanta CT5 35 27 27 28
Industriala Navodari CT3 19 15 14 19
Industriala Medgidia CT7 18 15 23 29
Trafic Constanta CT1 54 37 37 33
Trafic Mangalia CT4 14 17 13 20
NO
2
(g/mc)
Fond suburban CT3 14 15 9 25

Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011
21
Evolutia NO2 la statiile de monitorizare a calitatii aerului
din jud. Constanta
0
10
20
30
40
50
60
70
2008 2009 2010 2011
g/mc
CT1 CT2 CT3 CT4 CT5 CT6 CT7

Figura 2.2.1.
In anul 2011 nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor limita orare, zilnice sau anuale.

2.2.2.A Dioxid de sulf

Tabel 2.2.2.
Concentraia medie anual
POLUANT Tip staie
2008 2009 2010 2011
Fond urban CT2 8,6 7,6 5,7 12,4
Industriala Constanta CT5 8,47 5,02 6,43 6.32
Industriala Navodari CT3 16,6 7,51 6,32 12.39
Industriala Medgidia CT7 2,56 3,46 3,38 14.53
Trafic Constanta CT1 5,25 4,7 5,29 -
Trafic Mangalia CT4 12,92 5,73 7,37 10.48
SO
2
(g/mc)
Fond suburban CT3 7,8 9,3 3,6 12.2

Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011
22
Evolutia SO2 la statiile de monitorizare a calitatii aerului
din jud. Constanta
0
5
10
15
20
25
30
2008 2009 2010 2011
g/mc
CT1 CT2 CT3 CT4 CT5 CT6 CT7

Figura 2.2.2

In anul 2011 nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor limita orare, zilnice sau anuale.

2.2.3.A Pulberi n suspensie
Tabel 2.2.3
Concentraia medie anual
POLUANT Tip staie
2008 2009 2010 2011
Industriala Constanta 31 / 26 20 / 22 24 / 25 29 / 24
Industriala Navodari** 35 / - 24 / - 28 / - 26 /-
Industriala Medgidia 29 / 25 25 / 26 26 / 28 26 / 25
Trafic Constanta 24 / 20 24 / 23 25 / 31 25 / 31
Trafic Mangalia 26 / - 29 / 18 22 / 20,5 20 / 24
PM
10
(g/mc)
nefelometric/gravimetric
Fond suburban 28 / 31 28 / 20 22 / 20 20 / 20
PM
2.5
(g/mc)
nefelometric/gravimetric
Fond urban - 14 / 13 16 / 15 18 / 19
**la CT6 sunt numai masuratori nefelometrice

Pentru PM10, la masurarile realizate prin metoda gravimetrica s-au inregistrat in anul 2011
depasiri ale valorii limita pentru mediile zilnice dupa cum urmeaza:
CT1 10 depasiri
CT3 4 depasiri
CT4 5 depasiri
CT5 7 depasiri
CT7 12 depasiri
Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011
23
Pentru PM 2.5 nu s-a stabilit deocamdata limita. Valorile masurate sunt in crestere, in
special datorita faptului ca in apropiere de CT2, la mica distanta, s-au efectuat lucrari de
constructii.


Evolutia PM10 la statiile de monitorizare a calitatii aerului din
din jud. Constanta
0
10
20
30
40
50
60
2008 (n) 2008 (g) 2009 (n) 2009 (g) 2010 (n) 2010 (g) 2011 (n) 2011 (g)
g/mc
CT1 CT2 CT3 CT4 CT5 CT6 CT7

Figura 2.2.3.1

Evolutia PM2,5 la statiile de monitorizare a calitatii aerului din
din jud. Constanta
0
5
10
15
20
25
30
2009 (n) 2009 (g) 2010 (n) 2010 (g) 2011 (n) 2011 (g)
g/mc
CT2

Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011
24
Figura 2.2.3.2
2.2.4.A Metale grele plumb, nichel, cadmiu, arseniu
Tabel 2.2.4
Concentratia medie anuala
POLUANT Tip statie
2008 2009 2010 2011
CT1-Trafic 0,1768 0,017 0,014 0,008
CT3-Fond suburban 0,0612 0,009 0,009 0,009
CT4-Trafic - 0,009 0,010 0,010
CT5-Industrial 0,0283 0,018 0,017 0,013
Pb

(g/mc)

CT7-Industrial 0,0183 0,017 0,016 0,013
CT1-Trafic - 0,376 0,444 0,333
CT3-Fond suburban - 0,174 - -
CT4-Trafic - 0,184 - -
CT5-Industrial - 0,254 - 0,471
Cd

(ng/mc)

CT7-Industrial - 0,288 0,575 0,466
CT1-Trafic - 1,534 3,227 2,561
CT3-Fond suburban - 2,515 2,882 2,588
CT4-Trafic - 1,718 - -
CT5-Industrial - 2,193 - 3,038
Ni

(ng/mc)

CT7-Industrial - 2,263 3,695 3,320
CT1-Trafic - 0,243 - -
CT3-Fond suburban - 0,136 - -
CT4-Trafic - 0,167 - -
CT5-Industrial - 0,253 - -
As

(ng/mc)

CT7-Industrial - 0,278 1,004 1,158
Nu s-au inregistrat depasiri ale limitelor impuse la metalele grele.
Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011
25
Evolutia metalelor (din PM10) la statiile de monitorizare a calitatii
aerului din jud. Constanta
0
0,1
0,2
0,3
0,4
CT1 CT3 CT4 CT5 CT7
g/mc
0
1
2
3
4
5
2008 (Pb) 2009 (Pb) 2010 (Pb) 2011 (Pb)
2009 (Cd) 2010 (Cd) 2011 (Cd) 2009 (Ni)
2010 (Ni) 2011 (Ni) 2009 (As) 2010 (As)
2011 (As)

Figura 2.2.4

2.2.5.A Monoxidul de carbon
Tabel 2.2.5
Concentraia medie anual
POLUANT Tip staie
2008 2009 2010 2011
Fond urban CT2 0,16 0,09 0,06 0,07
Industriala Constanta CT5 0,17 0,14 0,09 0,07
Industriala Navodari CT3 0,14 0,11 0,1 0,07
Industriala Medgidia CT7 0,19 0,11 0,1 0,1
Trafic Constanta CT1 0,44 0,28 0,27 0,2
Trafic Mangalia CT4 0,21 0,17 0,16 0,16
CO

(g/mc)
Fond suburban CT3 0,06 0,05 0,08 0,08

Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011
26
Evolutia CO la statiile de monitorizare a calitatii aerului
din jud. Constanta
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1
2008 2009 2010 2011
g/mc
CT1 CT2 CT3 CT4 CT5 CT6 CT7

Figura 2.2.5

Nu s-au inregistrat depasiri. Valorile inregistrate se situeaza mult sub limitele admise.

2.2.6.A Benzenul
Tabel 2.2.6
Concentratia medie anuala
POLUANT Tip statie
2008 2009 2010 2011
Fond urban 2,78 4,16 1,22 -
Industrial 3,38 3,5 1,96 2,14
Trafic 4,7 1,95 1,66 1,94
Trafic 3,53 2,89 1,93 3,36
C6H6

(g/mc)
Fond suburban 3,42 2,88 2,79 -

Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011
27
Evolutia C6H6 la statiile de monitorizare a calitatii aerului
din jud. Constanta
0
2
4
6
8
10
2008 2009 2010 2011
g/mc
CT1 CT2 CT3 CT4 CT6

Figura 2.2.6

Nu s-au inregistrat depasiri ale valorii limita anuale (singurul interval de timp pentru care
este stabilita o valoare limita, respectiv 5 micrograme/mc/an).

2.2.7.A Amoniac

Nu se monitorizeaza acest indicator pe teritoriul judetului Constanta. Se
efectueaza doar determinari in situatii de poluari accidentale sau sesizari.


2.2.8.A Ozonul
Tabel 2.2.8
Concentratia medie anuala
POLUANT Tip statie
2008 2009 2010 2011
CT2-Fond urban 67,59 52,48 64,03 43,91
CT5-Industrial 80,28 46,08 58,12 42,36
CT6-Industrial 73,47 52,6 51,6 33,52
CT7-Industrial 58,33 56,14 73,95 40,55
O3

(g/mc)
CT3-Fond suburban 86,44 63,67 60,81 51,58

Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011
28
Evolutia O3 la statiile de monitorizare a calitatii aerului
din jud. Constanta
0
20
40
60
80
100
120
140
160
2008 2009 2010 2011
g/mc
CT1 CT2 CT3 CT4 CT6

Figura 2.2.8

Nu s-a depasit pragul de informare de 180 micrograme/mc. Valoarea tinta (120
micrograme/mc) a fost depasita o singura data in 2011, la CT2. Din punct de vedere al
acestui indicator, se poate afirma ca situatia calitatii aerului a fost mult mai buna in 2012.

2.2.M. Reeaua manual
Tabel 2.2.M.1
Numr puncte prelevare Jude
poluani
gazoi
pulberi n
suspensie
pulberi
sedimentabile
Constanta 0 0 14

Amplasarea punctelor de prelevare pentru pulberi sedimentabile
Tabel 2.2.M.2
Jude Localitate Punct de prelevare
Braovia
Icral Confort Urban
APM Constana
CT1
CT2
Constanta
CT5
Constanta
Murfatlar Primarie
Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011
29
Lafarge Intrare Cantin
Lafarge Siloz Calcar
Medgidia
Valea Dacilor
Cernavoda Campus CNE (statia RA)
Navodari CT3
Staia Meteo Mangalia Mangalia
COMCM Mangalia

2.2.1.M 2.2.4. M Dioxidul de azot, dioxidul de sulf, amoniacul si pulberile n
suspensie nu se monitorizeaza manual in judetul Constanta. Se efectueaza masurari
momentane si expertize in situatii de poluari accidentale sau la solicitarea agentilor
economici.

2.2.5.M Pulberi sedimentabile
Tabel 2.2.5.M.
Concentratie medie anuala
Judet
Punct de
prelevare
2007 2008 2009 2010 2011
Poarta 6 Port
Sicim
22,39 15,52 12,83 7,08
-
Braovia 19,89 12,05 9,98 10,92 3,5
SC Comvex SA 23,76 40,90 39,59 9,13 -
Icral Confort
Urban
47,35 30,53 20,23 8,64
2,9
APM Constana 7,80 4,39 3,54 5,21 2,6
Primrie Murfatlar 13,37 7,02 3,93 7,57 2,85
Lafarge Intrare
Cantin
25,88 8,69 13,01 6,13
6,56
Lafarge Siloz
Calcar
32,33

23,01 43,89 8,00
7,45
Valea Dacilor 23,30 6,05 6,96 8,82 3,0
Staia Ra
Cernavod
12,43 3,03 3,66 6,11
-
Staia Meteo
Mangalia
20,30 5,10 22,26 6,04
3,38
COMCM Mangalia 19,65 10,86 11,12 11,80 4,99
UM Navodari 9,85 7,41 4,09 7,20 10,13
Statia CT1
Constana
- - - -
5,66
Statia CT2
Constana
- - - 7,94
3,23
Statia CT3
Navodari
- - - -
5,31
Constana
Statia CT5
Constana
- - - 5,81
4,48
Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011
30
Din punct de vedere al pulberilor sedimentabile, monitorizate in 14 sectiuni de
prelevare, calitatea aerului a fost mult mai buna in 2011 fata de anii anteriori. Principalele
sectiuni de control unde nivelul pulberilor sedimentabile s-a redus semnificativ sunt cele
situate in zonele industriale, unde s-au luat masuri de reducere a emisiilor.


2.3. Poluarea aerului efecte locale
Efectele locale ale poluarii aerului sunt percepute in special la mica distanta de zonele
industriale precum si in imediata vecinatate a zonelor cu trafic intens.











































Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011
31
2.4. Poluri accidentale. Accidente majore de mediu
Tabel 2.4.
Data/
ora
Localizarea fenomenului
Agentul poluator;
cauza polurii
Factoride
mediu afectai
Modul de
manifestare al
fenomenului
Msuri luate
Impact
major
asupra
mediului
(da/nu)
Efect
trans-
frontier
(da/nu)
09.03.2011
ora10.55
Constana-zona Pod Butelii
S.C.TRANSEVREN
SRL, i SC ARROW
SRL

Sol si aer, Fum
i noxe emise n
atmosfer
Scurtcircuit la
cuptorul de ardere
din secia de
vopsitorie auto, 1000
mp
S-a intervenit
urgent cu 2
detaamente de
pompieri din
cadrul ISU
Constana
Nu
Nu

25.07.2011
ora 9:00
In antierul naval Midia, la
bordul navei FGM EUROPE
Nava FGM
EUROPE
Aer si sol, prin
fumul degajat de
incendiu
Un incendiu izbucnit
la nivelul superior al
cabinelor, din cauze
neidentificate
S-a intervenit cu
4 maini de
pompieri de la
ISU Constana i
echipa de
pompieri a
antierului.
Dinspre larg s-a
intervenit cu
remorcherul
ADJUD-1
Nu Nu
07.09.2011
ora16 :26
Zona SC Marway Fertilchim SA
Nvodari
neidentificat
Aer si sol, fum
dens
Incendiu vegetaie
uscata pe taluzul
batalului de
fosfogips, 600mp
Incendiul a fost
stins de Marway
Fertilchim SA
Nu Nu
08.09.2011
ora 16 :08
Parcul Tabacarie-Constana Neidentificat Aer si fum dens
Incendierea
vegetaiei uscate,
1000 mp
Incendiul a fost
stins de ISU
Dobrogea
Nu Nu
08.09.2011
ora 16:11
zona SC MEDGAZ SRL Neidentificat Aer si fum dens
Incendierea
vegetaiei uscate
ISU Dobrogea a
intervenit cu 2
autocisterne
Nu Nu
Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011
32
12.09.2011
ora 14:30
Intre Poarta Alb i Nazarcea Neidentificat Aer si fum dens
Incendierea
vegetaiei uscate, 5
ha
Incendiul a fost
stins de ISU
Dobrogea
Nu Nu
11.092011
ora 14:27
Movila Verde spre Plopeni Neidentificat Aer si sol
Incendierea
vegetaiei uscate, 3
ha
Incendiul a fost
stins de ISU
Dobrogea
Nu Nu
12.09.2011
ora 14:32
Ovidiu Neidentificat
Aer si sol, fum
dens
Incendierea
vegetaiei uscate,
1500 mp
Nu Nu
12.09.2011
ora 14:33
In localitatea Vama Veche Neidentificat Aer si sol
Incendierea
necontrolata
vegetaiei uscate, n
zona bornelor 21-22,
4 ha
Incendiul a fost
stins de ISU
Dobrogea
Nu Nu
12.09.2011
ora14:30
In perimetrul biosfera Delta
Dunrii-zona Corbu-Istria-
Sinoe
Neidentificat Aer si sol
Incendierea
necontrolata
vegetaiei uscate, 45
ha
Incendiul a fost
stins de ISU
Dobrogea
Nu Nu
13.09.2011
ora 09:27
Intre localitatea Crucea i
Baltagesti
Neidentificat
Aer si sol,
vegetatie
Incendiu, ardere
necontrolata
plantaiei de migdali
i ali arbusti
Incendiul a fost
stins de ISU
Dobrogea
Nu Nu
16.09.2011
ora 11:07
Localitatea Castelu Neidentificat Aer si sol
Incendiu miristi si
vegetatie uscata, 14
ha
Incendiul a fost
stins de ISU
Dobrogea
Nu Nu
16.09.2011
ora 12:10
Intre Medgidia i Petera
(crama)
Neidentificat Aer si sol
Incendierea
necontrolat a
vegetaiei uscate, 85
ha
Incendiul a fost
stins de Serviciul
de Voluntari
Medgidia
Nu Nu
19.09.2011
ora 10:30
Comuna Cumpna pe malul
canalului Dunrea Marea
Neagra
Neidentificat Aer si sol
Incendierea
necontrolat a
vegetaiei uscate si a
lizierei, 5 ha
Incendiul a fost
stins de ISU
Dobrogea
Nu Nu
Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011
33
20.09.2011
ora 11:29
Municipiul Constana, pe
bulevardul 1 Decembrie la
intersecia cu strada Bucureti
SC RBD SIGMA
SRL
Aer
Scurgere accidentala
de ulei uzat dintr-o
cistern, pe carosabil
Spalare cu apa
calda si spuma,
imprastiere nisip -
ISU Dobrogea
Nu Nu
20.09.2011
ora 16:01
Extravilanul comunei
Ghindaresti, la intrarea n
Hrova
Neidentificat Aer si sol
Incendierea
necontrolata
vegetaiei uscate, 7
ha
Incendiul a fost
stins de ISU
Dobrogea
Nu Nu
23.09.2011
ora 13:47
Medgidia, zona SC LAFARGE
SRL
Neidentificat Aer si sol
Incendierea
necontrolata
vegetaiei uscate, 70
ha
Incendiul a fost
stins de ISU
Dobrogea
Nu Nu
04.10.2011
ora 12 :18
Extravilanul comunei Albeti,
sat Vrlop
Neidentificat Aer si sol
Incendierea
necontrolata
vegetaiei uscate, 1,5
ha
Incendiul a fost
stins de ISU
Dobrogea
Nu Nu
04.10.2011
ora12:22
Extravilanul comunei
Potarnichea
Neidentificat Aer si sol
Incendierea
necontrolata
vegetaiei uscate, 5
ha
Incendiul a fost
stins de ISU
Dobrogea
Nu Nu
10.11.2011
ora 11 :17
Municipiul Mangalia

Neidentificat Aer
Incendiu langa o hala
dezafectata
Incendiul a fost
stins de ISU
Dobrogea
Nu Nu
Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2011

APM Constana 2011
34
2.5. Presiuni asupra strii de calitate a aerului din Romnia
- Impactul sectorului industrial este gestionat prin impunerea masurilor
corepunzatoare in cadrul procedurii de reglementare, in special prin controlul
conformarii fata de directiva IPPC..

- Impactul sectorului energetic este gestionat prin controlul conformarii fata de
directiva IMA

- Impactul traficului
Traficul auto a devenit principala sursa de poluare a aerului. Emisii principale: pulberi in
suspensie, NO2, hidrocarburi organice volatile, SO2. Impactul traficului auto asupra calitatii
aerului este monitorizat in Constanta prin statia CT1 si in Mangalia prin Statia CT4. Impactul
auto se resimte atat ca elect local, in marile intersectii si de-a lungul cailor de trafic, cat si
efect cumulativ. In perioada de iarna o problema in plus o reprezinta resuspensia pulberilor
urmare utilizarii materialului antiderapant. Starea drumurilor si a cauciucurilor sunt factori ce
intervin semnificativ in procesul de resuspensie a pulberilor, indiferent de anotimp.

Msuri i aciuni ntreprinse n scopul prevenirii, ameliorrii i reducerii polurii
aerului. Programe de gestionare

Programul Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului in aglomerarea Constanta si
municipul Medgidia pentru indicatorii NO2, SO2 si PM10 a fost aprobat prin Hotararea nr.
295/21.10.2010 a Consiliului Judetean Constanta.
Programul de gestionare include masuri clare cu termene de realizare, estimari de
costuri si responsabili cu implementarea masurilor. Aceste masuri sunt structurate in functie
de scopul caruia i se adreseaza:
- masuri pentru reducerea poluarii din surse fixe (industriale);
- masuri pentru reducerea poluarii produsa de surse liniare (trafic);
- masuri de intretinerea, amenajare si reabilitare spatii verzi;
- masuri pentru organizarea santierelor de constructii;
- masuri pentru reducerea poluarii din surse de suprafata (incalzire rezidentiala);
- actiuni de constientizare.
Majoritatea masurilor incluse in program, cu termen 2010 si 2011, precum si masurile
cu termen permanent, au fost indeplinite.

Pentru instalaiile mari de ardere s-au ntocmit Programe de Reducere Progresiv a
emisiilor de pulberi, conrtetizate in:
schimbarea arzatoarelor actuale cu arzatoare cu formare redusa de NOx la CAF 2 si
CAF 3;
utilizarea preponderenta a gazelor naturale drept combustibil;
studiu de fezabilitate pentru instalatie moderna de cogenerare (turbina cu gaze)
studiu de fezabilitate pentru modernizare CAI 4;
modernizare CAI 4;
retragere din exploatare si dezafectare CAF 1;
folosirea de GPL in loc de pacura la cazanele de joasa presiune sub 50 MW.
utilizarea pcurii cu S<1%;
Reducerea emisiilor de pulberi din traficul auto s-a realizat prin implementarea programului
Rabla finantat de la Fondul de mediu, de innoire a parcului auto. Totodata s-au construit
sensuri giratorii in intersectiile problema, in orase si municipii.