Sunteți pe pagina 1din 3

Portretul lui tefan cel Mare dinLetopiseul rii Moldoveial lui Grigore Ureche

Fost au acestu !tefan voda o" nu "are la statu# "anios si de gra$u varsatoriu de sange nevinovat% de "ulte ori la ospete o"oria fara &udetu' ("intrilea era o" intreg la fire# nelenesu# si lucrul sau il stiia a l acoperi si unde nu gandiiai# acolo il aflai' La lucruri de ra)$oaie "ester# unde era nevoie insusi se viriea# ca va)andu l al sai# sa nu sa indaraptie)e si pentru aceia raru ra)$oiu de nu $iruia' !i unde $iruia altii# nu perdea nade&dea# ca stiindu sa ca)ut &os# sa radica deasupra $iruitorilor' Mai apoi# dupa "oartea lui# si feciorul sau# *ogdan voda# ur"a lui luasa# de lucruri vite&esti# cu" se ta"pla din po" $un# roada $una iase' +ara pre !tefan voda l au ingropat tara cu "ulta &ale si plangere in "anastire la Putna# care era )idita de dansul' (tata &ale era# de plangea toti ca dupa un parinte al sau# ca cunostiia toti ca s au scapatu de "ult $ine si de "ulta aparatura' ,e dupa "oartea lui# pana asta)i ii )icu sveti !tefan voda# nu pentru sufletu# ce iaste in "ana lui -u"ne)eu# ca el inca au fostu o" cu pacate ci pentru lucrurile lui cele vite&esti# care ni"inea din do"ni# nici "ai nainte# nici dupa aceia l au agiunsu' Fost au "ai nainte de "oartea lui !tefan voda intr acelasi anu iarna grea si geroasa# catu n au fostu asa nici odinioara si decii preste vara au fostu ploi grele si povoaie de apa si "ulta inecare de apa s au facut'

.epere de anali)/ Letopiseul rii Moldovei al lui Grigore Ureche 0ndepline1te funcia esenial a povestirii# de re"e"orare 1i de recuperare a ti"purilor trecute'

+nvoluntar# 0n una din "arile intuiii critice# George ,linescu 0i fi2a trsturile foarte "oderne ale narativitii/ (re sensul o$iectivitii 345' 6ste evoluionist 0n istorie# 0n sensul $iologic# ad"i7nd c orice naie 8a)i a" )ice civili)aie9 are o 0nceptur# un adaos 1i o scdere' *ine0nteles e providenialist# 0i descoperi" chiar idei politice' Unul din pri"ele portrete din literatura ro"7n repre)int pri"ul portret literar al at7t de cunoscutului do"nitor tefan cel Mare reali)at de cronicarul Grigore Ureche' :n)estrat fiind cu darul de povestitor# G' Ureche este 0nte"eietorul portretisticii 0n literatura ro"7n veche' :n virtutea talentului su# el selectea) figurile do"nitorilor sau a $oierilor# le ierarhi)ea)# le d contur propriu# pun7nd alturi de trsturile fi)ice 1i anecdote 0nsu1iri de caracter definitorii' 6figia lui tefan cel Mare# "odelul clasic# este reali)at din linii si"ple# dovedind o incontesta$il art de portretist# de altfel istoria literar i a reinut o $un parte din portrete drept "odel' Glorific7nd eroul care a dat Moldovei sta$ilitate 1i independen# Ureche concepe povestirea din c7teva "o"ente/ 0"pre&urrile "orii do"nitorului# portretul acestuia# senti"entele poporului la "oartea lui tefan# aprecieri asupra vre"ii 1i intrarea lui 0n legend' Portretul fcut de Grigore Ureche lui tefan cel Mare are rolul de a emoiona cititorul# pentru a i pre)enta acestuia figura cele$rului do"nitor 0ntr un "od c7t "ai so"ptuos' ,u toate c Ureche nu a fost conte"poran cu voievodul# infor"aiile acestuia fiind culese din puinele i)voare scrise din acea perioad 1i din tradiiile 1i legendele e2istente# cronicarul este 0n "sur s fac chiar o caracterizare fizic a acestuia ca fiind o" nu "are de statu# trstura care contrastea) cu caracteri)area "oral a persona&ului istoric' Analiza pe niveluri: La nivel fonetic o$serv" "anifestarea li"$ii 0n su$stana ei sonor# prin sunete cu ton sole"n' :n frag"entul lui Ureche gsi" cuvinte e2presive prin prin sunete 1i volu" sonor# cu" sunt statu# vrstoriu# &udeu# nelene1u# 0ndrptie)e# scpatu# agiunsu' ;ivelul le2ical se"antic este cel la care sensul apare 0n legtur cu e2presia acestuia# su$ for"a se"nului lingvistic# "anifestat 0n cuv7nt# dar 1i 0n construcii "ai largi# sintactice chiar' ,onstruirea sensului este un proces# se"antica de"onstrea) c un cuv7nt nu are sens 0n afara conte2tului su# iar actul lecturii# descoperirea unui te2t# este o colectare de operaii se"antice 8,onstana *ar$oi9' .esursele e2presivitii sunt redate de nuanele arhaice 1i regionale ale cuvintelor'

;ivelul structurii "orfologice vi)ea) for"a rar a cuvintelor# pre)ena pre)entului narativ care confer te2tului aspect etern, istoric' -e ase"enea# se re"arc "ultitudinea ad&ectivelor care a&ut la conturarea portretului do"nitorului' :n ceea ce prive1te nivelul sintactic# topica 0n frag"entul citat este li$er 1i o$iectiv# ur"7nd logica g7ndirii o$i1nuite dintr o li"$ dat'

S-ar putea să vă placă și